Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 1 Modulul: PEDAGOGI E O educaie bun este izvorul ntregului bine n lume Immanuel Kant Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 2 CUPRI NS: Factorii dezvoltrii ontogenetice / 3 Educaia generaliti / 9 Stadialitatea dezvoltrii persoanei / 22 Demers educaional / 32 Operaionalizarea obiectivelor pedagogice / 36 Principii didactice / 46 Sisteme de educaie i forme de comunicare / 51 Educaia adultului / 56 Rolul educatorului / 69 Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 3 Curs IFACTORII DEZVOLTRII ONTOGENETICE Cercetatorii fenomenului educational contemporan sunt preocupati, printre altele, de ceea cesepoatenumi"problemadecontextualizariideveniriisidezvoltariisubiectuluiuman". Decontextualizareapoatefinacestcontextnteleasacafiindtratareaizolatadeoricefactori, externisauinterni,aevolutieisubiectuluiuman.Acestfaptnecesitarepunereamailargan discutie a factorilor dezvoltarii ontogenetice a omului. Factorii dezvoltarii ontogenetice sunt: ereditatea,mediuleducatia, ca subfactor distinct al mediului.Dezvoltareapersonalitatiiumaneserealizeazaastfelprinaportulconcomitentatrei categorii de factori: ereditatea, mediul si educatia. Cu toate ca scoala psihopedagogica anglo-saxona include educatia n contextul mai larg al factorilor de mediu preferam, datorita ponderii si importantei sale n determinarea devenirii personalitatii umane, sa tratam educatia ca factor specific de sine statator. O abordare sintetica si actuala a factorilor dezvoltarii ontogenetice este realizata de Luminita Iacob n cartea "Psihologie scolara" (Iacob, L.,1999, p. 25-32).1.EREDI TATEA Conceptul "ereditate" provine de la cuvntul latin heres(mostenitor).Ereditatea poate fi definitacansusireafundamentalaamaterieiviideatransmitedelaogeneratielaalta,sub forma codului genetic, mesajele de specificitate ale speciei, grupului si individului. Remarcam n acestcontextfaptulcaidentitateageneticaestepracticimposibilantreantecesorisi descendenti, probabilitatea unei identitati absolute fiind de 1 la 70 de trilioane. Rezulta astfel ca din punct de vedere genetic fiecare individ este diferit, unic si irepetabil n raport cu toti ceilalti dintrecut,prezent, sauviitor,astfelnct profesorulpractician trebuiesaaibapermanentn vedere faptul ca n scoala lucreaza cu personalitati distincte, diferite una de cealalta. Desi foarte importanta, problema transmiterii pe cale genetica a nsusirilor de la antecesori la descendenti Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 4 afoststudiatadoarindirect,datoritalimiteloreticealerealizariiunorexperimentelanivelul speciei umane. Prezentam n continuare, pe scurt, principalele rezultate ale cercetarilor genetice ce au relevanta pentru sfera fenomenului educational: a)Pecalegeneticasunttransmisenutrasaturileantecesorilorciuncomplexde predispozitii sau potentialitati; b)Spredeosebiredecaracteristicilemorfologicesibiochimice,ereditateansusirilor psihice este rezultatul unei determinari poligenetice; c)Diversitatea psihica a subiectilor umani nu este rezultatul exclusiv al factorilor ereditari ci si al factorilor de mediu; d)Determinatiile ereditare se pot exprima la diferite momente de vrsta sau pot ramne n stare latenta pe tot parcursul vietii individului n absenta unor factori activizatori; e)Uneleaspectealevietiipsihicesuntputernicdeterminateereditar(temperament, aptitudini, emotivitate) iar altele mai putin (caracter, vointa, atitudini); f)Ereditatea umana, spre deosebire de cea animala, confera cea mai mica ncarcatura de comportamenteinstinctive. Spreexemplu,copilulmicestesingurulcaresipierde specificitatea daca n copilarie este asistat de membrii altei specii, el animalizndu-se n ciudaereditatiisaledetipuman. Astfel,speciaumanaareceamailungacopilarie deoareceanimaluluiiestedatprininstinctetotceeacetrebuiesastiepentrua supravietuipecndomultrebuiesanvetemajoritatealucrurilornecesareasigurarii supravietuirii. nciudaperfectiuniisaleinstinctuale,animalulesteinferioromului tocmaidatoritaspecializariisaleexcesivesiincapacitatiisaledeadaptarelavariatiile conditiilor de mediu. Concluzionnd putem spune ca factorul genetic este o premisa naturala a dezvoltarii, cu actiune probabilistica, oferind fie o ereditate normala ce trebuie valorificata, fie o ereditate tarata ce poate fi compensata n diverse grade. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 5 2.MEDI UL Mediulesteconstituitdintotalitateaelementelorexternecucareindividul interactioneaza,directsauindirect,peparcursuldezvoltariisale.Distingemnacestcontext existenta a doua planuri majore n care factorii de mediu actioneaza asupra individului: planul factorilornatural-geografici siplanulfactorilordeordinsocial.nrndulfactorilornatural-geograficiincludemrelieful,clima,temperatura,iarfactoriideordinsocialincludalaturide educatie, familia, grupul de prieteni, contextul cultural al existentei individului etc. Dinpunctuldevederealtipuluideinfluenteexercitatedinparteafactorilordemediu distingem influentealemediuluiproximal (persoanesisituatiicotidiene) siinfluenteale mediuluidistal (mass-media,internet-ul).Datoritaprogresuluitehnologicasistamnprezentla oeliberareprogresivaaindividuluidesubinfluentelemediuluiproximal,laocresterea expunerii acestuia la fluxul informational, nu ntotdeauna benefic, al mijloacelor media, fapt ce implica exigente sporite la nivelul scolii n ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii de selectie si valorizareasubiectuluiuman. Factoriidemediunutrebuieredusi nsa lanivelulrealitatiilor fizice, fiind necesara luarea n calcul a semnificatiei acordate de catre subiectul uman acestora, stiut fiind faptul ca omul nu reactioneaza la evenimente ci la modul n care acesta semnifica si interpreteazaevenimentele. Accentulsepuneastfelnupesimplaprezentasauabsentaa factorilordemediucipemasurasimoduldeinteractiunealsubiectuluiumancuacestian sensulcaunfactordemediuprezentdarindiferentsubiectuluicucareseaflancontacteste inertdinperspectivadezvoltariiacestuia.Altfelspusconditiadezvoltariiestecafactoriide mediusaactionezeasuprasubiectuluiumaniaracestasareactionezeprinintermediulunei activitati proprii specifice. Concluzionnd putem spune ca actiunea factorilor de mediu, la fel ca si cea a ereditatii, este si ea una de factura aleatorie, probabilistica, putnd fi n egala masura o sansa a dezvoltarii sau un blocaj al acesteia. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 6 3.EDUCAI A Ereditateasimediulsuntprezenteobligatoriindezvoltareaomuluidarcucontributii aleatorii,pozitivesaunegative,asupradezvoltariisaleontogenetice.nacestcontext societateaumanaaelaboratsiperfectionatunmecanismdecrestereacontroluluiasupra dezvoltarii ontogenetice. Acest mecanism poarta numele generic de educatie. Dinaceastaperspectivaputemafirmacaeducatiacontroleazasiorganizeaza influentelemediuluiasupraindividului,adaptndu-lelaparticularitatiledevrstasi individuale ale acestuia. Altfel spus, educatia face legatura si mediaza ntre potentialitatea de dezvoltare,propusadeereditatesiofertadeposibilitatialemediului.Astfeleducatia armonizeazainteractiuneaereditate-mediusicreeazaunclimatfavorabilactualizarii potentialitatilorgenetice,faptpentrucareputemspuneca educatiaesteoactivitateumana specializata n dezvoltare. Rezultatele cercetarilor actuale n domeniu conduc, aproape fara exceptie, la validarea experimentalaamodeluluiinteractionistaldezvoltariiontogenetice.Faraanegaimportanta factorilor ereditari si de mediu suntem totusi ndreptatiti sa afirmam ca educatia, care include unsistemcomplexdeactiunisiinfluentedenaturaformativasiinformativa,areunrol hotartor n dezvoltarea psihica si n formarea personalitatii umane. Consideram necesara n acestcontextprecizarea camediul,asemeneaeducatiei,influenteazaindividulntrelimitele stricte pe care le traseaza ereditatea. Cu toate acestea, parafrazndu-l pe H. Pieron, am putea spunedesprecopilcanabsentaactiuniifactorului"educatie",acestaarramneunsimplu candidat la umanitate. Rezumnd cele expuse anterior consideram ca personalitatea este o sinteza a modurilor stabiledereactiepsihologicasicomportamentalaaunuiindivid.Personalitateaumanaeste unica,originalasiirepetabila.Eaaparesiseformeazancadreleunuiprocescomplexde asimilaresiprelucraredeinformatii,procescepoartanumelegenericde nvatare. Desfasurarea acestui proces se realizeaza la intersectia si sub auspiciile a doua mari categorii de factori: Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 7 -Factori interni (biologici i psihologici) -Factori externi (mediul i educaia) Factorii biologici includ, ca i componente eseniale: Ereditatea Vrsta Gradul de dezvoltare fizic Starea de sntateFactorii psihologici se refer, n special, la aspect cum sunt: Cunotinele Capacitile operaionale Motivaia VoinaFactorii de mediu sunt reprezentai de: Mediul familial Mediul cultural Mediul socio-economic Mediul fizic n care se desfoar existena individului. Educaia,asadupacumprecizamanterior,optimizeazaraporturileinteractionaleale factorilor ereditari cu ansamblul factorilor de mediu n vederea asigurarii unor influente ct mai benefice asupra devenirii si dezvoltarii personalitatii umane. Sintetiznd putem afirma c: a)dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii complexe ereditate-mediu-educatie; b)educatiaesteoformaorganizata,sistematicasicontinuadeformareapersonalitatii umane, educatia optimiznd, n masura posibilitatilor, relatia ereditate-mediu; c) pentrudezvoltareapredispozitiilorereditaresiapersonalitatiiumanengeneraleste necesar un mediu prielnic; Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 8 d)prinexercitiusinvataretrebuiedezvoltatecalitatilepsihicedejaexistentesinacelasi trebuie stimulata formarea unor capacitati psihice noi.Educatiei i revine rolul conducator n formarea si dezvoltarea personalitatii deorece: - educatia organizeaza de o maniera optima influentele factorilor de mediu; - educatia depisteaza predispozitiile ereditare, le diferentiaza si le grabeste intrarea n functiune suplimentndu-le forta; - educatia creaza premisele interne favorabile actiunii prielnice anumitor factori externi; - formarea personalitatii este att efect al actiunii educative ct si premisa pentru derularea acesteia; Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 9 Curs I IEDUCAIA generaliti Delimitri conceptuale Aciunea educaional Formele i funciile educaiei Dreptul la educaie Educaia i problematica lumii contemporane Educaia permanent Delimitri conceptuale Educaia constituie obiectul de studiu al pedagogiei. Etimologia cuvntului educaie este de origine latin i are urmtoarele sensuri: educatio-cretere, hrnire, formare; educo-educare-a crete, a hrni, a forma, a instrui; educo-educere- a scoate din, a ridica, a nla. Educaiacuprindeansamblulinfluenelor,aciunilor,activitilordesfuratepentru formarea,dezvoltarea,modelareapersonalitiiumane,pentruintegrareasaoptimn societate. Educaia reprezint activitatea socialcomplex constituit din ansamblul aciunilor contiente, sistematice i organizate, desfuratecu scopul formrii i dezvoltrii personalitii umane n concordan cu nivelul de dezvoltare al societii. Educaiaestenstrnsinterdependencucelelaltesectoaresociale,contribuindla dezvoltarea acestora. Dac educaia de baz, iniial a unei persoane este temeinic i eficient aceastaconducecusiguranlaauotoeducaiacontinuaaceleipersoane.Pentruasurprinde maibinesemnificaiileconceptuluideeducaieprezentmncontinuarectevadefiniiidate acesteia: EducaiaestedefinitdeGastonMialaretcafiind:oactivitateorganizatinstituional conformunorfinalitipedagogice;unprodusalactivitii,determinabiliadaptabilla cerinelesocietii;unproces,angajatntremaimultefiineumane,aflatendiferiterelaiide comunicare i de modificare reciproc (Mialaret, apud Cristea, 2000, p.108). Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 10 Educaia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare i moralizare a omului, iar scopul educaiei este de a dezvolta n individ toat perfeciunea de care este susceptibil (Kant, apud Cuco, 1998, p.26). Educaia este aciunea de formare a individului pentru el nsui, dezvoltndu-i-se o multitudine de interese (Herbart, apud Cuco, 1998, p.26). Aciunea educaional Aciuneaeducaionalreprezintunsubsistemalactivitiipedagogice,carescoaten evidenrelaiilecomplexecaresestabilescntreageniieducaionali,precumiefectele aprutenurmainterveniiloracestora.Prezentmncontinuareunmodelalaciunii educaionale.

Figura 2.1. Structura aciunii educaionale (Nicola, 2000, p. 29) S -reprezintsubiectulaciuniieducaionalesaueducatorul.Acestapoatefiindividual sau colectiv: prinii, bunicii, educatoarea, nvtoarea, cadrele didactice, alte persoane. O - reprezintobiectulaciuniieducaionalesaueducatul.iacestapoatefi,individual sau colectiv: copilul, precolarul, elevul, studentul, adultul aflat n diferite situaii educaionale. S - este subiectivitatea obiectului educaiei i exprim totalitatea caracteristicilor acestuia. Scoate n eviden dimensiunea subiectiv a existenei obiectului. S.E. D S I.e. Sc.e. Ob.e. S O C.o. C.i.e. C.i.i. M.e. A Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 11 C.o. - este comportamentul obiectivat al obiectului i cuprinde totalitatea reaciilor acestuia aprute n urma exercitrii influenelor educative. I .e., Sc.e., Ob.e. - reprezint finalitile aciunii educaionale, care imprim acesteia un sens teleologic.PrinraportarelaI.e.(idealuleducaional),Sc.e.(scopurileeducaionale)iOb.e. (obiectivele educaionale), subiectul i orienteaz aciunea educaional. D -estedispozitivulpedagogiccecuprindemetodele,procedeele,mijloacelepedagogice utilizate de subiect n aciunea educaional. M.e.-suntmesajeleeducaionaleadicconinutulcomunicriicareserealizeazntre subiectiobiect,careservesclaconducereadectresubiectaprocesuluideformarei dezvoltareaobiectului.Comunicareapedagogicpoateficonsideratocomunicaretotal cuprinznd comunicarea verbal, nonverbal i paraverbal. A -esteambianaeducaionalicuprindeansamblulstrilorafectivealesubiectuluii obiectului, care influeneaz aciunea educaional. C.i.e. -reprezintconexiuneainversexterncareofersubiectuluiinformaiinlegtur cuefecteleaciuniiexercitateasupraobiectului,amodalitiiianiveluluilacareaufost asimilate mesajele transmise, pentru ca pe baza lor s-i regleze n continuare strategia pe care o va ntreprinde. C.i.i. - reprezint conexiunea invers intern, adic circuitul care se stabilete ntre obiect i comportamentul su, avnd rol de autocontrol i autodirijare a propriei formri i dezvoltri. S.E. situaia educaional vizeaz determinarea social-obiectiv a aciunii educaionale (condiii materiale i spirituale specifice unei etape concrete din dezvoltarea societii). Fiecaredincomponentelesistemuluiaciuniieducaionaleseaflnrelaiereciproccu celelalte i cu sistemul n ansamblul su. Prin intermediul acestor relaii sistemul se regleaz i se autoregleaz continuu. Formele i funciile educaiei Formele educaiei Influeneleeducativeacioneazpermanentasuprafiecreipersoane.nfunciede caracterulacestora:sistematizat,organizat,spontan,putemclasificaformeleeducaiein: Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 12 educaie formal, nonformal i informal. Formele educaiei reprezint modalitile n care se realizeaz aciunea educaional. Educaiaformalserealizeazncadrulinstituiilorspecializate(grdinie,coli, universiti, centre de perfecionare etc.), cu scopul formrii i dezvoltrii personalitii umane nplanintelectual,moral,estetic,fizicitehnologic,pebazaunordocumenteoficiale(planuri de nvmnt, programe colare, manuale colare, cursuri etc.). Educaiaformalvalorificactivitateadeeducaie/instruireorganizatncadrul sistemului de nvmnt sub ndrumarea unor cadre didactice specializate (Cristea, 2000, pp. 112-113). Educaia nonformal reprezint ansamblul aciunilor instructiv-educative realizate ntr-un cadru instituionalizat extracolar. Educaia nonformal include: activiti situate n afara clasei (cercuripedisciplinedenvmnt,cercuriinterdisciplinare,cercuritematice-transdisciplinare;ansamblurisportive,artistice,culturale;ntreceri,competiii,concursuri, olimpiadecolare)iactivitisituatenafaracolii(activitipericolare:excursii,vizite, tabere,cluburi,universitipopulare,vizionridespectacole,expoziii,mediatec,videotec, discotec, instruire asistat de calculator etc. i activiti paracolare: cursuri de perfecionare, reciclare-cu programe speciale de educaie permanent). Participarealaactivitileeducativenonformaleestelaliberaalegereaelevilor.Eipot participanfunciededorinadea-ipetrecetimpulliberladiverseactivitidesfuratela cluburile copiilor, n tabere colare etc.Educaiainformalcuprindeansamblulinfluenelorcuefecteeducativepedagogice exercitatenmodspontanicontinuuasuprapersonalitiiumane.Acesteinfluenecarese rsfrng asupra individului n practica de toate zilele, la nivelul familiei, localitii, grupurilor sociale,comunitiiialmass-mediei,acioneazneintenionatiadeseorisuntinfuzate incontient n gndirea i comportamentele indivizilor. Considerm c educaia corespunztoare dinfamiliereprezintbazadezvoltriiulterioareafiecruiindivid.Climatulfamilialadecvat, modelele de comportament ale prinilor, regimul vieii n familie n general sunt determinante pentru copilul n formare. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 13 Funciile educaiei Funciileeducaieiderivdinimplicaiilepsihosocialealeactivitiideformarei dezvoltareapersonalitiiumaneidinfinalitilepedagogicestabilitelanivelul macrosistemului educaional, ntr-o anumit perioad de dezvoltare a societii. Funcia central a educaiei este aceea de formare i dezvoltare permanent a personalitii individuluicuscopulintegrriisocialeoptime.Realizareaacesteifunciicentraleaeducaiei implicpromovareafunciilorprincipale,careasigurintegrareaindividuluindomeniile eseniale ale vieii sociale. Prezentm cele mai importante funcii ale educaiei (Cristea, 2000, pp.160-164): Funcia politic a educaiei vizeaz formarea i dezvoltarea personalitii umane n cadrul procesuluicomplexdeintegraresocialaacesteia,proiectatsirealizatprinintermediul nsuirii i al aplicrii normelor i valorilor de organizare a comunitilor umane. Aceast funcie urmrete pregtirea individului pentru integrarea sa activFunciaeconomicaeducaieivizeazformareaidezvoltareapersonalitiiumanen cadrulprocesuluideproducie,caprincipalafordemunc.Aceastfuncie urmrete valorificarea potenialului bio-psiho-social al personalitii n vederea integrrii sale ntr-o activitate productiv. Funcia cultural a educaiei vizeaz formarea i dezvoltarea personalitii umane n cadrul procesuluideselectare,transmitereiasimilareavalorilorspirituale.Aceastfuncie devineimplicitfuncieaxiologicaeducaieiprinactivitateadevalorizareaexperienei umane obiectivat n valori spirituale i materiale. Din funciile principale se desprind i unele funcii derivate cum sunt: funcia de propagand;funcia de protecie social; funcia de specializare profesional; funcia de asisten socioeconomic; funcia de informare; funcia de culturalizare n mas. IoanNicola(2000,pp.27-28),menioneazurmtoarelefunciialeeducaiei:funciade selectare i de transmitere a valorilor de la societate la individ; funcia de dezvoltare contient Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 14 apotenialuluibiopsihicalomului;funciadepregtireaomuluipentruintegrareaactivn viaa social. Analizafunciiloreducaieiscoatenevidencomplexitateaiimportanaacesteia.ntr-o societatedemocraticeducaiatrebuiesfiencentrulvieiisociale,deoareceeducaia reprezint un factor de progres i echilibru socio-cultural. Dreptulla educaie Dreptul la educaie este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, alturi de dreptul la via, la munc, la cultur, la libertate, la vot etc. Principalele documente de drept internaional i naional care stipuleaz dreptul la educaie sunt: Declaraiauniversala DrepturilorOmului, Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale, Declaraia drepturilor copilului, Constituia Romniei, Legea nvmntului. DeclaraiauniversalaDrepturilorOmului,adoptatiproclamatdeAdunarea generalaOrganizaieiNaiunilorUniteprinRezoluia217(III)din10decembrie1948, prevede prin Articolul 26, dreptul la educaie:1. Orice persoan are dreptul la educaie. Educaia trebuie s fie gratuit, cel puin n ce privetenvmntulelementaridebaz.nvmntulelementaresteobligatoriu. nvmntultehniciprofesionaltrebuiesfieaccesibiltuturor;accesullastudiisuperioare trebuie s fie deschis tuturor pe baza deplinei egaliti, n funcie de merit. 2.Educaiatrebuiesurmreascdezvoltareadeplinapersonalitiiumaneintrirea respectuluipentrudrepturileomuluiipentrulibertilefundamentale.Eatrebuiesstimuleze nelegerea, tolerana i prietenia ntre toate popoarele i ntre grupurile rasiale sau religioase, precum i dezvoltarea activitii Organizaiei Naiunilor Unite pentru meninerea pcii. 3. Prinii au, cu prioritate, dreptul s aleag felul educaiei care urmeaz s fie dat copiilor lor. Pactulinternaionalcuprivireladrepturileeconomice,socialeiculturale,adoptati deschisspresemnaredeAdunareaGeneralaOrganizaieiNaiunilorUnitela16decembrie 1966prinRezoluia2200A(XXI).Intratnvigoarela3ianuarie1976,conformdispoziiilor art.27.(RomniaaratificatPactulla9decembrie1974),cuprindeArticolele13i14care prevd dreptul la educaie: Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 15 Articolul 13: 1.StateleprilaprezentulPactrecunoscdreptulpecarelareoricepersoanla educaie.Elesuntdeacordceducaiatrebuiesurmreascdeplinadezvoltarea personalitii umane i a simului demnitii sale i s ntreasc respectarea drepturilor omului i libertilor fundamentale. Pe lng aceasta, ele sunt de acord ca prin educaie orice persoan trebuiesdevincapabildeajucaunrolutilntr-osocietateliber,ceducaiatrebuies favorizezenelegerea,toleranaiprieteniantretoatenaiunileitoategrupurilerasiale, etnicesaureligioaseisncurajezedezvoltareaactivitilorNaiunilorUnitepentru meninerea pcii. 2.StateleprilaprezentulPactrecunosccnvedereaasigurriideplineiexercitria acestui drept: a) nvmntul primar trebuie s fie obligatoriu i accesibil tuturor n mod gratuit; b) nvmntul secundar, sub diferitele sale forme, inclusiv nvmntul secundar tehnic i profesional,trebuiesfiegeneralizatisdevinaccesibiltuturorprintoatemijloacele potrivite i n special prin instaurarea n mod progresiv a gratuitii lui; c)nvmntulsuperiortrebuiesdevinaccesibiltuturorndeplinegalitate,nfuncie de capacitatea fiecruia, prin toate mijloacele potrivite i n special prin introducerea treptat a gratuitii; d)educaiadebaztrebuiencurajatsauintensificatctmaimultposibil,pentru persoanele care nu au primit-o pn la capt; e)trebuiesseurmreascactivdezvoltareauneireelecolarelatoatenivelurile,sse stabileasc un sistem adecvat de burse i s se amelioreze n mod activ condiiile materiale ale personalului didactic. 3.Stateleprilaprezentulpactseangajeazsrespectelibertateaprinilori,atunci cnd e cazul, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lor instituii de nvmnt altele dect celealeautoritilorpublice,darconformecunormeleminimalepecarelepoateprescriesau aproba statul n materie de educaie i de a asigura educaia religioas i moral a copiilor lor n conformitate cu propriile convingeri. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 16 Articolul 14: OricestatpartelaprezentulPactcarenmomentulncaredevinepartenuapututnc asigura n teritoriul su metropolitan sau n teritoriile aflate sub jurisdicia sa, obligativitatea i gratuitateanvmntuluiprimar,seangajeazsstabileascisadopte,ntr-untermende doi ani, un plan detaliat de msuri necesare pentru a realiza treptat, ntr-un numr rezonabil de ani,fixatprinacestplan,deplinaaplicareaprincipiuluinvmntuluiprimarobligatoriui gratuit pentru toi.Declaraiadrepturilorcopilului,proclamatdeAdunareageneralaOrganizaiei Naiunilor Unite la 20 noiembrie 1959 (rezoluia 1386 (XIV)) prevede: Copilul are dreptul de a primioeducaie,carevafigratuitiobligatorie,celpuinnstadiileelementare.Educaia primitvapromovaculturasageneraliivadaputinas-idezvolte,ncondiiiegale, aptitudinile, judecata individual i simul rspunderii morale i sociale i s devin un membru util societii. Constituia Romniei, Articolul 32: 1.Dreptullanvturesteasiguratprinnvmntulgeneralobligatoriu,prin nvmntul liceal i cel profesional, prin nvmntul superior, precum i prin alte forme de instrucie i de perfecionare. 2.nvmntuldetoategradelesedesfoarnlimbaromn.ncondiiilelegii, nvmntul se poate desfura i ntr-o limb de circulaie internaional. 3. Dreptul persoanelor aparinnd minoritilor naionale de a nva limba lor matern i dreptuldeaputeafiinstruitenaceastlimbsuntgarantate;modalitiledeexercitarea acestor drepturi se stabilesc prin lege. 4. nvmntul de stat este gratuit, potrivit legii. 5.Instituiiledenvmnt,inclusivceleparticulare,senfiineaziidesfoar activitatea n condiiile legii. 6. Autonomia univesitar este garantat. 7.Statulasigurlibertateanvmntuluireligios,potrivitcerinelorspecificefiecrui cult. n colile de stat nvmntul religios este organizat i garantat prin lege. Legea nvmntului, adoptat n 24 iulie 1995 i modificat n 1999, cuprinde Articolul 5 careprevededreptullaeducaie:CeteniiRomnieiaudrepturiegaledeacceslatoate Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 17 nivelurileiformeledenvmnt,indiferentdecondiiasocialimaterial,desex,ras, naionalitate, apartenen politic sau religioas.Educaia i problematica lumii contemporane Societatea actual se caracterizeaz prin schimbri continue n toate planurile:social, economic, politic, cultural. Toate acestea au condus la unele schimbri i n planul educaional. Educaia, ca fenomen social fundamental, trebuie s rspund continuu, prin structur, obiective i coninut, schimbrilor, exigenelor i problemelor societii. Este adevrat c, prin analiza comparativ, se pot identifica uneori, diferene mari att ntre societi, ct i ntre sistemele de nvmnt din anumite state, la un moment dat. Rezolvarea problemelor i a diferenelor existente n plan educaional se poate realiza prin abordarea global a acestora i prin gsirea celor mai eficiente mijloace care trebuie utilizate pentru depirea lor. n acest sens Clubul de la Roma nfiinat n 1968 i condus de Aurelio Peccei a introdus conceptulde problematica lumii contemporane. Acest concept scoate n eviden caracteristicile societii de azi i necesitatea gsirii unor soluii la problemele cu care se confrunt omenirea. Pentru prevenirea i rezolvarea unor probleme ca poluarea, conflictele dintre naiuni, creterea demografic, maladii grave etc., se impune cu siguran implicarea specialitilor din diverse domenii. Specialitii din domeniul educaiei, n urma analizei problemelor existente, au propus implementarea noiloreducaii sau a unor coninuturi noi ca: educaia relativ la mediu; educaia pentru bun nelegere i pace; educaia pentru participare i democraie; educaia n materie de populaie; educaia pentru o nou ordine internaional; educaia pentru comunicare i pentru mass-media; eduacia pentru schimbare i dezvoltare; educaia nutriional; educaia casnic modern. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 18 Implementareanoiloreducaiipresupuneelaborareaiaplicareaunorstrategii pedagogice speciale: Strategiainfuzionalcarepresupunecuprindereaconinuturilorimetodologieispecifice noiloreducaiinariaunordisciplinecolarediferiteiaunordimensiunialeeducaiei diferite. De exemplu, problemele educaiei pentru comunicare i mass-media sunt abordate simultan la limba i literatura romn i strin, psihologie, pedagogie, sociologie etc., dar ilanivelulmaimultordimensiunialeeducaiei(intelectual,moral,estetici tehnologic). Strategiamodular/disciplinarpresupuneincludereaunuimoduldinnoileeducaiin cadrulunordisciplinedestudiuintegratelanivelulunortreptecolaredarilanivelul unor dimensiuni ale educaiei. De exemplu, educaia ecologic este abordat ca modul ncadrulbiologiei,nnvmntulliceal,cuobiectivespecificedimensiuniieducaiei intelectuale. Strategiadisciplinarpresupuneconstituireauneidisciplinecolaredistinctepebaza coninutului specific unui tip din noile educaii. De exemplu, educaia nutriional apare ca disciplindenvmntintegratnplanuldenvmnt,cuobiectiveimetodologie precizate n programa colar. Strategiatransdisciplinarpresupuneabordareanoiloreducaiilanivelulunorsinteze tiinifice propuse de echipe de profesori. De exemplu, problemele legate de educaia pentru schimbareidezvoltaresuntabordatedeoechipformatdinprofesorideeconomie, filosofie, sociologie, psihologie, pedagogie, biologie, geografie etc., n cadrul unor lecii de sintez, seminarii, conferine, dezbateri. Deis-aupropusdiversestrategiideimplementareanoiloreducaii,soluiarezolvrii problemeloractualeexistentenlumetrebuiesvindinmaimultedirecii:social,politic, economicetc.Educaiasingurnuvaputeafacefavalurilordeproblemeidesituaii complexecarevorapreatotmaides,dectprinaciuniconvergentecualtesectoareale societii. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 19 Educaia permanent Conceptuldeeducaiepermanenta fost lansat deComitetulpentrueducaiaadulilordin Anglian1919.Ideeaeducaieipermanenteaaprutnsistemuleducaieiadulilor,deoarece reprezenta o modalitate de completare a instruirii realizat la vrsta copilriei i adolescenei.Importana care se acord astzi educaiei permanente se datoreaz transformrilor social-economice profunde petrecute n lume, revoluiei tehnico-tiinifice, care au condus la creterea volumului de cunotine i informaii.Principalele argumente care susin necesitatea educaiei permanente sunt: instruirea i educaia nu se pot limita la anii colaritii ci trebuie extinse pe durata ntregii viei; educaiaesteunfenomencaremodeleazmultipluiprofundpersonalitateafiecrui individ; educaia faciliteaz adaptarea social, profesional i cultural continu a indivizilor. Educaiapermanentpresupuneintegrareantr-unsistemunicaeducaieicopiilor, tineretuluiiadulilor.Oastfeldeviziuneintegrativdeterminmodificridesubstann organizarea educaiei colare i a educaiei adulilor. La nivelul educaiei colare se va urmri: echilibrarearaportuluidintrelaturainformativiceaformativaprocesuluidenvmnt, dezvoltareacreativitiielevilor,formareaidezvoltareaaptitudinilordesociabilitate,a idealurilor umaniste i a comportamentelor sociale pozitive. La nivelul educaiei adulilor se va urmri: crearea formelor, metodelor i mijloacelor capabile s contribuie la adaptarea optim a indivizilorlacondiiileexistente,nzestrareaadulilorcuinstrumenteleintelectualeiafective, dezvoltareaaptitudinilor,talentelor,creativitiiipersonalitiinansamblu,dezvoltarea capacitilor de autoeducaie i autodidaxie. Educaiapermanentreprezintunconceptpedagogicfundamentalcarenglobeaztoate formeleeducaiei(formal,nonformal,informal),dimensiunileeducaiei(intelectual, moral, estetic, fizic, tehnologic etc.) i stadiile educaiei (copiilor, tinerilor i adulilor). Realizareaeducaieipermanentepresupunetrecereadelaheteroeducaie(educaiaprin alii)laautoeducaie.Educaia(prinalii)dezvoltcondiiileeseniale(atitudini,motivaii, capaciti,deprinderi,cunotine,tehnicidemuncintelectual)pentruapariiaautoeducaiei, Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 20 careesteoactivitatedesfuratcontient,sistematiccuscopulrealizriideplineapropriei personaliti. Autoeducaiaesteoconsecinaeducaieipermanenteiseformeaztreptat,de-alungul colaritii,prinnsuireadectreeleviatehnicilordemuncintelectual,carelepermit dobndirea de noi cunotine, competene prin efort propriu. Obiectivele educaiei permanente vizeaz: dezvoltarea capacitii de nelegere a necesitii nvriicontinue,dobndireatehnicilordemuncintelectual,dezvoltareacapacitiide adaptarelaschimbrilecareaulocntoatedomeniiledeactivitate,formareaidezvoltarea deprinderilor de autoinstruire i autoperfecionare. Realizareaacestorobiectivepresupuneaciuniconvergentealefactoriloreducaiei permanente(coal,familie,mass-media,asociaiicultural-educative,instituiicultural-artistice,fundaiietc.),eforturidearmonizareaformelordeinstruire(sistematicesau ocazionale, colective sau individuale), precum i un sistem educaional global, coerent, care s asigure continuitatea ntre educaia colar i cea a adulilor, ntre educaie i autoeducaie.Strategiiledeimplementareaeducaieipermanentetrebuiesaibnvedereurmtoarele aspecte (Jinga, Istrate, 2001, pp.175-176): realizareaunuistudiudediagnozcaresleoferefactorilordecizionalioradiografiect mai clar a sistemului de educaie permanent din ara noastr, realizat n ansamblu i pe domenii (famile, coal, instituii cultural-artistice, mass-media, organizaii profesionale) i evidenierea avantajelor i limitelor; realizareaunuistudiucomparatntresistemuldenvmntromnesciprincipalele sistemesimilaredinEuropaidinlume,lacaresseadaugeorientrileitendinele semnalate de organismele specializate n acest domeniu; realizareaunuistudiudeprognozelaboratpebazarealitilorsocietiiromnetiia evoluiei ei probabile n perspectiva urmtoarelor decenii; reproiectareasistemuluidenvmnt,afinalitilordeansambluialediferitelortipuri decoliicicluridenvmnt,reproiectareaconinuturilor,aformelorimetodelorde instruire i educare; reproiectareasistemuluiinstituionalaleducaieipermanente,arelaiilordintre subsistemele acestuia. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 21 Educaia permanent este un concept specific educaiei contemporane care vizeaz ntreaga via a individului i cuprinderea tuturor indivizilor i colectivitilor umane. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 22 Curs I I I STADI ALI TATEA DEZVOLTARI IPERSOANEI Dupa cum se stie, dezvoltarea umana are loc in salturi, numite in literatura romaneasca de specialitate "salturi calitative". Pornind de la teoria discontinua asupra dezvoltarii, se poate realizaoreprezentareclaraasupraprocesuluidedezvoltare,imaginatcaunsegmentde dreapta, cu doua limite ce tin de ontogeneza - la un capat nasterea, la celalalt capat moartea - iarintervaluldintreceledouacapetealesegmentuluifiindimpartitlarandulsauin subsegmente,respectivin stadiisi substadiidedezvoltare.Pentruexemplificare,psihologiaa studiatmaimultvarsteleumane.Ingeneral,seacceptaurmatoareaperiodizareadezvoltarii, intalnita in literatura de specialitate: -perioada prenatala sau intrauterina = conceptie-nastere; - 0-1 an = perioada sugarului; -1-3 ani = perioada anteprescolara sau prima copilarie - 3-6/7 ani = perioada prescolara sau a doua copilarie -6/7-10/11 ani = perioada scolara mica sau a treia copilarie -10/11-14/15ani=pubertatea,carecorespundegimnaziului,respectivperioadascolara mijlocie -14/15-18/20/25ani=adolescenta,urmatadeadolescentaprelungitasauintarziatasau postadolescenta -20/25-40 ani - tineretea sau adultul tanar -40-65 ani - maturitatea sau adultul matur, -peste65deanivarstaatreia,intalnitasisubdenumireadebatranete,senectutesau senescenta. Asadar, stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mai larga, fiecarecuspecificulsicaracteristicileei,cuabilitati,comportamente,motive,sentimentesau emotii, intalnite si acestea in literatura de specialitate sub denumirea de "acumulari cantitative", ceformeazaimpreunauntotunitar,cuostructuracoerenta.Celemaimulteteoriiale Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 23 personalitatiiconsideracaindividulparcurgede-alungulexistenteisale stadiidedezvoltare, care urmeaza unul dupa altul. Oricum, cercetarile privind evolutia stadialitatii umane au existat si continua pana astazi. TeorialuiErikEriksonprivinddezvoltareapsihosociala Cautand sa urmareasca cursul dezvoltarii sociale, o serie de teoreticieni au analizat modul incaresocietateasiculturaprezintaprovocari,cesemodificapemasuraceindividulse maturizeaza.Urmandaceastacale,psihanalistul ErikErikson adezvoltatceamai cuprinzatoare teorie a dezvoltarii sociale. Conform lui Erikson (1963), schimbarile de dezvoltare ceaparde-alungulintregiivietipotficonsideratecaoseriede8stadii(faze)aledezvoltarii psihosociale. Dezvoltareapsihosocialacuprindeschimbarileinteractiunilornoastresiintelegerii reciproce,precumsischimbarileprivindcunostintelesiintelegereanoastracamembriai societatii. ErikErikson (dupa Feldman,R.S., EssentialsofUnderstandingPsychology,second edition,UniversityofMassachusettsatAmherst,McGraw-Hill,Inc.,1994) sugereazaca trecereaprinfiecarefazanecesitarezolvareauneicrizesauconflict.Inconsecinta,fiecaredin cele8faze identificatede Erikson estereprezentataca oimperechereacelormaipozitivesi celor mai negative aspecte ale crizei corespunzatoare acelei perioade. Desi nici una dintre crize nu se rezolva in intregime(deoarece viata devine tot mai complicata pe masura ce inaintam in varsta),eletrebuiesuficientrezolvate,astfelcanoisaputemfacefatacerintelorimpusein urmatoarea faza de dezvoltare. Si anume, in prima faza de dezvoltare psihosociala, numita faza "incredere primara contra neincredere" (delanasterepanalavarstade1,5ani)sedezvolta sentimentuldeincredere,incazulcandbebelusilorlisesatisfaccerintelefizicesinecesitatile psihologicedeatasament,iarinteractiunilelorcurestullumiisunt,ingeneral,pozitive.Pede altaparte,ingrijireaneadecvatasiinteractiunileneplacutecuceilaltipotprovocadezvoltarea neincrederii, facandu-l pe bebelus incapabil sa satisfaca cerintele urmatoarei faze de dezvoltare. Inceaa2-afaza,numita faza"autonomiecontrarusine-indoiala-dependenta" (cuprinzand intervalul 1,5-3 ani), copiii isi dezvolta independenta si autonomia, in cazul cand explorarea si libertateasuntincurajate,sau,dimpotriva,experimenteazarusinea,neincredereainsinesi nefericirea,dacasuntsupusirestrictiilorsiprotectieiexcesive.Conformlui Erikson,cheia Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 24 pentrudezvoltareaautonomieiinaceastaperioadaestecaingrijitorulcopiluluisaofere controlulcorespunzator.Dacaparintiiiicontroleazapreastrict,copiiinuvorficapabilisase afirme si sa-si dezvolte propriul control asupra mediului; daca parintii ii controleaza insuficient, copiiivoraveasolicitariexcesivesivorimpuneuncontrolpreastrictasupramediului. Urmatoareacrizacareiiafecteazapecopiiesteceacorespunzatoare fazei "initiativa contra vinovatie-retragere" (de la 3 la 6/7 ani). In aceasta faza, conflictul major are loc intre dorinta copiluluideainitiaactivitatiinmodindependentsisentimentuldevinovatiecauzatde consecintelenedoritesauneasteptatealeacestoractivitati.Dacaparintiireactioneazainmod pozitivlaincercariledeindependentaalecopilului,eiajutalarezolvareacorespunzatoarea crizei "initiativa contra vina". A patra si ultima faza a copilariei este faza "harnicie-sarguinta-eficienta contra inferioritate" (6/7-12 ani). In timpul acestei perioade, dezvoltarea psihosociala corespunzatoare se caracterizeaza prin cresterea competentei in indeplinirea tuturor sarcinilor, indiferent daca acestea sunt interactiuni sociale sau deprinderi ce trebuieinvatate. Din contra, dificultatile in aceasta perioada conduc la simtaminte de esec si nepotriviri. Urmeaza apoi faza "identitateversusconfuzie" caracterizataprin preocupareapentrusinesiimagineadesine, preocupareapentruactivitatesexualamaimaredecatceapentruorientarea vocationala.Urmeaza fazele"intimitatecontraizolare" (18/20-30ani), "realizarecontra rutina" (30/35-50/60 ani) si faza "integritate contra disperare" (peste 65 ani). Dupacumamobservat,teorialui Erikson demonstreazafaptulcadezvoltarea psihanaliticacontinuapetottimpulvietii.Desiteorialui Erikson afostcriticata,inanumite privinte-cumarfiimpreciziaconceptelorfolositesiunaccentmaimarepuspedescrierea dezvoltariisexuluimasculincomparativcucelfeminin-eacontinuasaaibaoinfluenta puternica, fiind una din putinele teorii care include dezvoltarea umana pe toata perioada vietii. Dezvoltareacognitiva - Jean Piaget Jean Piaget (dupa Feldman, R.S., Essentials of Understanding Psychology, second edition, University of Massachusetts at Amherst, McGraw-Hill, Inc., 1994) a elaborat o teorie originala asupragenezeisimecanismelorgandiriidenumitateoriaoperationala.Eladelimitatstadiisi serii de operatii ale inteligentei. Insa, pentru intelegerea acestei teorii, vom incepe cu expunerea unuiexperiment.Sapresupunemcaavetidouapaharedeformediferite,unulscurtsicu diametrul mai mere, celalalt inalt si cu diametrul mai mic. Incercati sa umpleti paharul scurt si Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 25 latcuapapanalajumatatesiapoiturnatilichidulinpaharulinalt.Veticonstatacaapava umpledinpaharulinalt.Incazulincarecinevav-arintrebadacaexistamaimultapainal doileapahardecatinprimul,cesuntetitentatisaraspundeti?Puteticonsideracaointrebare atat de simpla nici nu merita raspuns; desigur, nu exista nici o diferenta intre cantitatea de apa din cele doua pahare. Totusi, majoritatea copiilor (in jur de 4 ani) ar fi inclinati sa raspunda ca exista mai multa apa in al doilea pahar. Daca turnati apoi apa in primul pahar, cel scurt, ei vor spune ca acum avem mai putina apa decat in paharul inalt. Decenudaucopiiimiciraspunsulcorectlaaceastaintrebare?Motivulnuieseusorin evidenta.Oricinei-aobservatpeprescolari,trebuiesafifostimpresionatdeprogresulrapid facutdeeiinstadiile timpuriidedezvoltare.Ei vorbesccuusurinta,cunoscalfabetul,numara, chiarsocotesc,participalajocuricomplexe,potutilizauncomputer,spunpovestisicomunica cu abilitate, fac sport. Dar,inciudaacesteicomplexitatiexterioareexistaincalacuneprofundeinmodulde intelegeresiperceperealumiidecatrecopii.Uniiteoreticieniauafirmatcaacesticopiisunt incapabilisainteleagaanumitelucruridesprelumeinaintedeatingereastadiului(fazei) corespunzator celui de dezvoltare cognitiva - procesul prin care modul de intelegerea a lumii de catre copil se schimba in functie de varsta si experienta. Spre deosebire de teoriile de dezvoltare fizica si sociala (cum este teoria luiErikson), teoriile de dezvoltare cognitiva incearca sa explice progreseleintelectuale,cantitativesicalitative,ceaulocintimpuldezvoltarii.Niciunadintre teoriilededezvoltarecognitivanuaavutunimpactlafeldemarecateoriadedezvoltare cognitivaapsihologuluielvetianJeanPiaget.Elaafirmat(1970)ca,ingeneral,copiiitrec printr-o serie de patru faze separate, intr-o ordine anume, identica pentru toti copiii, mentionand caacestefazenudiferadoarprininformatiacantitativaacumulatainfiecarefaza,cisiprin calitateacunostintelorsiamoduluideintelegere.Abordandunpunctdevedereinteractiv, J.Piaget a considerat ca trecerea de la o anume faza la urmatoarea apare in momentul in care copilulatingeunnivelcorespunzatoralmaturitatiisiafostexpuslatipurideexperiente relevante.Faraasemeneaexperiente,copiiiarfiincapabilisaatinganivelulcelmaiinaltde crestere cognitiva. Prin urmare, cele patru faze stabilite depsihologul J.Piaget se numesc: a)senzorio-motor (senzorio-motrica) b)preoperational Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 26 c)stadiul operatiilor concrete d)stadiul operatiilor formale-abstracte Examinandfiecarefazasaustadiuinparte,precumsivarsteleaproximativelacareacestea apar le putem rezuma in tabelul urmator: Intr-o alta conceptie, aceste stadii sunt denumite: stadiul animist infantil, cel al gandirii magice,algandiriireferentialegocentrice-sincretice,subiectivist-autistasi,respectiv,al constituiriigandiriiconcretesiapoiaceleiformal-logice(B.Boar,1999).Iataacestestadii piagetiene: a)Stadiul senzorio-motor (0-2 ani) -Inprimaparteaacestuistadiucopiluldispune doardecapacitatilimitatedeareprezentamediulprinutilizareaimaginilor, limbajului sau altor simboluri. In consecinta, bebelusul nu este constient de obiectele saupersoanelecarenusuntprezentelaunmomentdat,lipsindu-iceeacePiaget denumeste"permanentaobiectelor".Aceastareprezintaconstientizareafaptuluica obiectele si persoanele continua sa existe, chiar daca ele nu pot fi vazute in momentul respectiv. Cum putem sti daca copiii nu simt permanenta obiectelor? Desi nu-i putem intrebapebebelusi,leputemobservareactiapecareoauinmomentulcando jucarie cu care ei se joaca este ascunsa, de exemplu, sub o patura. Pana pe la varsta de 9 luni, copiii nu vor face nici o incercare de a localiza jucaria. Dar, imediat dupa Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 27 aceasta varsta, ei vor incepe sa caute, in mod activ, un obiect care este ascuns, ceea ceinseamnacaaudezvoltatoreprezentarementalaajucariei.Prinurmare, permanentaobiectelorreprezintaodezvoltarecriticaintimpulfazeisenzorio-motorie. b)Stadiul preoperational (2-6/7 ani) - Dezvoltarea cea mai importanta din aceasta faza esteutilizarealimbajului.Copiiidezvoltasistemeinternedereprezentarealumii, carelepermitsadescrieoameni,evenimentesisentimente.Eiincepsautilizeze simbolurichiarsilajoaca,pretinzand,deexemplu,caocartepecareoimpingpe podeaesteomasina,unbatcucaresejoacailfolosescpepostdemitraliera, lingurita etc. Desi in aceasta faza gandirea copiilor este mai avansata decat in faza precedenta,eaesteincainferioaracalitativgandiriiadultilor.Caexempluinacest sens, putem aminti de gandirea egocentrica a copiilor aflati in faza preoperationala, incarelumeaestevazutadoardinperspectivaproprieacopilului.Inaceastafaza, copiiiconsideracaperspectivasigradullordecunostintesuntidenticelatoate persoanele.Astfel,povestilecopiilorsiexplicatiiledatedeeiadultilorpotfiextrem de neuniforme, dat fiind ca nu sunt descrise in nici un context. De exemplu, un copil, in faza aceasta, ar putea incepe sa povesteasca afirmand: "El nu ma lasa sa merg", faraamentionacineeste"el"sauundevroiacopilulsamearga.Gandirea egocentricaaparesiatuncicandcopilulparticipalajocuri,incareseascunde.De exemplu,copiiidedoi-treianiseascundfrecventcufatalaperete,acoperindu-siochii,desieisuntcompletlavedere.Lorliseparecadacaeinupotvedea,nici ceilalti nu-i vor putea vedea, dat fiind ca ei considera ca si ceilalti vad acelasi lucru. Oaltadeficientaacopiluluiaflatinstadiulpreoperationalestedemonstratade principiulconservarii,ceconstainintelegereafaptuluicanuexistalegaturaintre cantitate si aspectul fizic al obiectelor. Copiii ce nu si-au insusit acest principiu nu-si dauseamadecantitatea,volumulsaudefaptulcalungimeaunuiobiectnuse schimba,atuncicandseschimbaformasauconfiguratiasa.Intrebareaprivindcele douapahare(dinexperimentulamintitmaisus,cucareaminceputdiscutiaprivind dezvoltareacognitiva)ilustreazaacestfaptinmodclar.Copiiicarenuinteleg principiulconservariiafirma,invariabil,cas-aschimbatcantitateadelichid,cand Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 28 acestaafost turnatdintr-unpaharintr-altul;einupotintelegecaotransformarea aspectuluinuimplicasiotransformareacantitatii.Inschimb,copiluluiisepare logic ca a avut loc o modificare a cantitatii, la fel cum adultul considera ca nu a avut locnicioastfeldemodificare.Existaoseriedealtecai,unelede-adreptul surprinzatoare,princareabsentaintelegeriiprincipiuluideconservareafecteaza raspunsurile copiilor. Cercetarile demonstreaza ca evenimente, principii etc. nepuse sub semnul intrebarii de catre adulti, pot fi complet neintelese de catre copiii aflati in stadiul preoperational, acestia intelegand conceptul de conservare abia in urmatorul stadiu de dezvoltare cognitiva. c)Stadiul operatiilor concrete (6/7 - 11/12 ani) -Inceputulacestuistadiuestemarcat de insusirea principiului conservarii. Totusi, exista inca unele aspecte ale conservarii (cumarficonservareavolumuluisauagreutatii),carenusuntcompletintelesede catrecopiltimpdemaimultiani.Pedurataacestuistadiu,copiiidezvolta capacitatea de a gandi intr-o maniera mai logica, ei incepand sa treacapeste unele caracteristiciegocentricealeperioadeipreoperationale.Unuldintreprincipiile majorepecarecopiiileinvatainaceststadiuestereversibilitatea,ideeaconform careiaanumitemodificarisuntreversibile,prininversareauneiactiuniprecedente. Deexemplu,copiiiaflatiinfazaoperationalaconcretapotintelege,dacaobilade plastilinaesterulatapentruacapataoformaalungitaesteposibilsarecreambila originala,prininversareaactiunii.Eipotchiarsaabstractizezeinminteacest principiu,faraafinevoiesavadaaceastaactiunedesfasurandu-seinfatalor.Desi copiii realizeaza importante progrese in privinta capacitatilor logice in acest stadiu, existaincaolimitaremajoraingandirealor:eisuntlegati,inmarepartede realitateaconcreta,fizicaalumii.Decelemaimulteori,eiaudificultatiin intelegerea problemelor abstracte, ipotetice. d) Stadiul operatiilor formale (de la 12 ani pana ce devin adulti). Acest stadiu produce onouamanieradegandiresianumeabstracta,formala,logica.Gandireanumai este legata de evenimentele observate in mediu, ci face uz de tehnici logice in vederea rezolvariiproblemelor.Aparitiagandiriioperational-formaleesteutilizataprin moduldeabordarea"problemeipendulului",nascocitadePiaget(Piaget& Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 29 Inhelder,1958).Copilulesteintrebatcaresuntcauzelecedeterminavitezade oscilare a pendulului. Oare sa fie lungimea firului, greutatea pendulului sau forta cu careesteimpinspendulul?Raspunsulcorectestelungimeafirului.Copiiiaflatiin stadiul operatiilor concrete abordeaza problema la intamplare, fara un plan logic de actiune. De exemplu, ei pot schimba simultan lungimea firului, greutatea atarnata de firsifortacucareimpingpendulul.Datfiindcaeivariazatoticeitreifactoriin acelasitimp,nupotsa-sideaseamacarefactorestecelesential.Dincontra,copiii aflati in stadiul operatiilor formale abordeaza problema in mod sistematic. Actionand casicumarficercetatoriceefectueazaunexperiment,eiexamineazaefectele schimbarilorprovocatedoardeosinguravariabilalaunmomentdat.Aceasta capacitatedeexcludereaposibilitatilorconcurenteestecaracteristicagandirii formale. Desi acest tip de gandire apare in timpul adolescentei, aceasta este utilizata doar uneori (Burbules si Linn, 1988). Mai mult decat atat, se pare ca multi indivizi nu atingniciodataaceastafaza;majoritateastudiiloraratacadoar40-60%dintre studenti si adulti absolventi de facultate au atins complet aceasta faza, existand unele estimari conform carora acest procentaj scade la 25% pentru restul populatiei adulte (Keating si Clark, 1980). In plus, in cadrul anumitor culturi (in special cele mai putin complexe din punct de vedere tehnologic decat societatile vestice) aproape nimeni nu atinge stadiul operatiilor formale (Chandler, 1976; Super, 1980). Desigur,muncadecercetarealui J.Piaget aavutunimpactdeosebitasuprateoriei educationale,inspecialinEuropasecoluluiXX.Elafostpreocupatdedezvoltarea metodelor gandirii si limbajului la copii, examinand la acestia conceptele de numar, spatiu,geometrie,logica,realitatefizica,judecatamoralaetc.Totodata,J.Piaget a consideratcaexplorandmediullorinconjurator,copiiiajunglapropriileconceptii cognitiveasuprarealitatii.Princontinuainteractiunecumediulce-iinconjoara,ei potadauga,rearanjasaurearmonizaconceptiiledesprelume.AsaincatJ.Piaget a ajuns sa afirme ca inteligenta umana se dezvolta treptat, in etape, fiecare din acestea sporind intelegerea lumii de catre individ intr-o modalitate noua si complexa. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 30 Dezvoltareamoralasicognitivasaudistingereabineluiderau (Lawrence Kohlberg) Vomincepecuorelatare.InEuropa,ofemeieestepemoartedatoritauneiforme speciale de cancer. Singurul medicament considerat de catre doctori ca ar putea s-o salveze este oformaderadiu,descoperitarecentdeunfarmacistdinacelasioras.Fabricarea medicamentuluiestecostisitoare,iarfarmacistul pretindede10oripretuldecost,adica2.000 dolari,pentruodozamica.Heinz,sotulfemeiibolnave,trecepelatoatecunostintelepentrua imprumutabani,darelnupoatestrangedecataproximativ1.000dedolari.Eliispune farmacistului ca sotia sa este pe moarte, rugandu-l pe acesta sa-i vanda medicamentul mai ieftin sausa-ipermitasaplateascamaitarziu.Farmacistulraspunde:"Nu,euamdescoperit medicamentul si vreau sa fac bani cu el". Heinz este disperat si ia in considerare posibilitatea de a da o spargere la farmacia respectiva si de a fura medicamentul pentru sotia sa. Ce l-ati sfatui pe Heinz sa faca? InopiniapsihologuluiLawrenceKohlberg(dupa Feldman,R.S., Essentialsof UnderstandingPsychology,secondedition,UniversityofMassachusettsatAmherst,McGraw-Hill,Inc.,1994),sfatulpecare-lvetidaluiHeinzreflecteazaniveluldumneavoastrade dezvoltareamorala.ConformluiL.Kohlberg,oameniitrecprintr-oseriedefazelegatede evolutiaspirituluilordedreptatesiderationamentulutilizatinjudecatamorala(Kohlberg, 1984).Inmarepartedatoritadiferitelordeficientecognitivedescrisede Piaget,copiii preadolescenti tind sa judece fie in baza unor reguli concrete, invariabile ("Este intotdeauna rau sa furi" sau "Voi fi pedepsit daca fur"), fie in baza regulilor societatii ("Oamenii buni nu fura" sau "Ce-ar fi daca toti ar fura"?). Totusi,adolescentiipotrationasiintr-unplansuperior,atingand,inmodtipic,faza operationala formala de dezvoltarea cognitiva a lui Piaget. Prin faptul ca pot intelege principii morale largi, ei realizeaza si ca moralitatea nu inseamna totdeauna doar "alb si negru" si ca un anume conflict poate avea loc si intre 2 norme acceptate din punct de vedere social. SistemuldecategoriialluiL.Kohlbergpresupunecaoameniitrecprin6faze,intr-o ordinefixa,sicaeinusuntcapabilisaatingaultimafazainaintedevarstade13ani-in principal,datoritalipsurilorindezvoltareacognitiva,cenusuntdepasitepanalaaceasta Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 31 varsta. Totusi, multi oameni nu ating niciodata cel mai inalt nivel de judecata morala. De fapt, L.Kohlberg sugereaza ca doar aproximativ 25% din adulti depasesc faza 4 a modelului sau. CercetariamanuntiteauaratatcafazeleidentificatedeL.Kohlbergfurnizeaza,in general,oreprezentarevalidaadezvoltariimorale. Dar,cercetarileridica,deasemenea, anumiteproblememetodologice.OproblemamajoraestecaproceduraluiKohlbergmasoara judecatilemorale,nucomportamentul.Desiteoriasapareafiunraportgeneralcorectal modului de dezvoltare a judecatii morale, unele cercetari au concluzionat ca aceste judecati nu suntintotdeaunalegatedecomportamentulmoral(Snarey,1985;MalinovsckisiSmith,1985; Damon, 1988). Pe de alta parte, alti cercetatori sustin existenta relatiei dintre judecatile morale si comportament. De exemplu, un studiu afirma ca elevii cei mai inclinati spre a comite acte de nesupunere civila au fost cei ale caror judecati morale erau la cele mai inalte niveluri (Candee siKohlberg,1987).Totusi,dovezileinaceastaprivintasuntcontradictorii;astisadeosebesti binele de rau nu inseamna ca vei actiona mereu conform judecatilor noastre (Darley si Schultz, 1990; Denton si Krebs, 1990; Thoma, Rest si Davison, 1991). Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 32 Curs I V DEMERS EDUCATI ONAL Idealuleducational Idealuleducationalexprimacerintelesiaspiratiileuneisocietatintr-oanumitaetapa istoricasubformaunuimodeldezirabildepersonalitateumana,fiindnfaptunadintre legaturileprincipaleprinintermediulcareiaserealizeazainterdependentadintreactiunea educativasisistemulsocio-economicngeneral.Idealuleducationalareunnivelridicatde generalitatesiseatingepetermenlung,larealizareasacontribuindsistemuleducativn ansamblulsau.Princontinutulsauinstructiv-educativ,idealuleducationalesterezultatulunui procesderationalizare,generalizareaunorfenomenesociale,psihologicesipedagogice, specifice unei etape istorice, proces n urma caruia se proiecteaza apoi trasaturile fundamentale ale omului pe care educatia urmeaza sa-l formeze. Idealul educational exprima astfel modul sau tipuldepersonalitatesolicitatdeconditiilesocialealeuneietapeistoricesipecareeducatia urmeazasa-lformezenprocesuldesfasurariiei.Prinintermediulidealuluieducational societateasiproiecteazapropriilesaleaspiratiinlegaturacuachizitiilefundamentaleale mebrilor sai, pe care educatia urmeaza sa le realizeze. Idealuleducationalsecontureazasiobiectiveazalanivelulatreicoordonatesaudimensiuni fundamentale: (a) Dimensiuneasociala-carevizeazatendintageneraladedezvoltareaaceleisocietatisi carevaanticipaunelestariposibile,elementedefinitoriialesocietatiiviitoarenraportcu care trebuie educat omul; (b)Dimensiunea psihologica - se refera la tipul de personalitate pe care societatea l solicita, respectiv la ansamblul de trasaturi psiho-comportamentale ale membrilor societatii; (c) Dimensiuneapedagogica-arenvedereposibilitatileefectivedecaredispuneactiunea educationala pentru a transpune n practica idealul respectiv;Dinanalizacelortreidimensiuniprezentateanteriorrezultacaidealuleducational realizeaza legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul n procesul educatiei.Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 33 n ceea ce priveste idealul educational actual al nvatamntului din tara noastra, acesta estesintetizatprinformulareaurmatoarelorcerinte:"dezvoltarealibera,integralasi armonioasa a individualitatii umane n vederea formarii unei personalitati autonome si creative. Astfel, idealul educational romnesc al acestei perioade vizeaza desavrsirea potentialului uman si valorificarea acestuia n vederea formarii unei personalitati armonioase si creatoare capabila sa se integreze n societate si sa faca fata cu succes cerintelor de orice natura ale societatii. Idealuleducationalalscoliiromnestinusereferadoarladesavrsireainterioaraa personalitatiiciarenvederesiasigurareadimensiuniideordinvocationalalprocesului instructiv-educativ,vizndexercitareauneiprofesiunicurandamentoptim.nacestmodse realizeazaasigurareauneicorespondentectmaibuneacaracteristicilorpersonalitatii subiectuluiumancuactivitateaprestatancontextulsolicitarilorsocietatii.Unasemeneaideal vocational este un proiect ce cuprinde un ansamblu de valori si nsusiri posibil de a fi asimilate siformatengradediferite,nfunctiededispozitiileinternealepersonalitatiisidecalitatea organizariieducatiei.Societateatrebuiesaoferecadrulpotrivitpentrudesavrsirea personalitatii umane, iar aceasta sa se implice n mod creator n dezvoltarea acelei societati. Concluzionndputemspunecaoricarearfisocietateancarefunctioneazaidealul educational,acestaurmarestesaatingaaspecteledefinitoriipentrucontextulistoricsisocio-economic n care acesta urmeaza a se realiza. Astfel idealul educational are valoare orientativa siprezintageneralitatedescriptivapentrutotceeacesentreprindendirectiaformariisi educarii omului. Idealuleducational este deasemenea cel care impune oanumita atitudine fata de fiinta umana n general, fata de copilul ce este educat n special. Aceasta atitudine este n fapt aceeacarejaloneazaorganizareasidesfasurareaactiuniieducationalecutoate comportamenteleei(scopuri,obiective,mijloace,formederealizares.a.)sicare,nultima instanta, conditioneaza masura atingerii efective a idealului educational. Obiectiveleeducationale Obiectivelesuntfinalitatieducationalecareauunnivelredusdegeneralitatesise realizeazanintervalescurtedetimp,referindu-selalectiisausecventedelectii.Obiectivele educationalesuntenunturicucaracteranticipativcaredescriuntermeniexactirezultatele asteptateafiobtinutelafineleuneisecventedeinstruire.nfunctiedenaturasicontinutul Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 34 rezultatelor vizate, obiectivele educationale se mpart n obiective de ordin cognitiv, obiective de ordin afectiv-motivational si obiective de ordin comportamental. n lantul finalitatilor educationale, obiectivul este ultima veriga, cel care va particulariza siconcretizaidealulsiscopurileeducationale.Obiectivulindicamodificareaceurmeazaase produce n mod intentionat n structura personalitatii celui educat. Modificarile pot surveni, asa dupacumprecizamanteriorlanivelulproceselorsinsusirilorpsihice,calitatiintelectuale, aptitudini,motivatiis.a.Asigurareafunctionalitatilorspecificeobiectiveloreducationale necesitaoperationalizareaacestora.Aoperationalizaunobiectivnseamnaa-ltranspunen termenidecomportamentconcret,directobservabilsimasurabil.Operationalizareaunui obiectiveducationalpresupunerealizareauneisuitedeprecizari:precizareaperformantei, precizarea autorului performantei, precizarea conditiilor concrete n care va avea loc realizarea performantei respective si stabilirea unui nivel minimal acceptat de reusita. Asadupacumidealuluieducationalicorespundmaimultescopurieducationale,unui scopicorespundeunsirdeobiectiveeducationale.Idealulsiscopurile educationalefiindmai generale si mai ndepartate ca timp de realizare, este necesara detalierea acestora printr-un sir deobiective,fiecareanticipndoperformantacevaputeafiobservatasievaluatalasfrsitul actiuniieducationale.Facemnacestcontextprecizareaca,ngeneral,eficientaactiunii educationalepoatefiapreciataparcurgndtraseuldelaobiectivelaidealuleducational: atingerea obiectivelor ne ajuta sa ne pronuntam asupra realizarii scopului, iar scopul ne ofera o imaginedesprencadrareaactiuniieducationalenideal.ntreideal,scopurisiobiective educativeexistaostrnsainterdependenta.Idealuleducatieideterminascopurilesiobiectivele educative,iaracestea,larndullor,concretizeazapediverseplanuricerintelegeneraleale idealului.Dacaobiectivelesiscopurileeducationalenusuntatinseatunciidealuleducational devine imposibil de realizat. Idealul,scopurilesiobiectiveleeducationaleseconstituientr-unsistem,calauzind ntreaga organizare si desfasurare a actiunii educationale. n functie de idealul educational, de scopurilesiobiectivelepreconizatesinvederearealizariiacestora,seorganizeazantregul sistemdenvatamnt,sestructureazacontinutulnvatamntului,sealegesiseutilizeaza tehnologiasimetodologiaeducationalaconsiderataaficeamaieficienta.Odataprecizate, Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 35 scopulsiobiectiveleeducationaleaferenteconstituieunimportantcriteriudeevaluareal eficientei activitatilor educationale realizate efectiv. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 36 Curs V OPERAIONALIZAREA OBIECTIVELOR PEDAGOGI CE CONCEPT, MODEL, RELEVAN PRACTIC, LIMITE, APLICAII Obiectivele sunt finaliti educaionale care au un nivel redus de generalitate i se realizeaz n intervale scurte de timp, referindu-se la lecii sau secvene de lecii. Asigurarea funcionalitilor specifice obiectivelor educaionale necesit operaionalizarea acestora. In general, operationalizarea este inteleasa ca activitatea de specificare / identificare a referintelor concrete sau practice ale unui concept/enunt general si abstract. Ea se refera atat la ansamblul operatiilor succesive de trecere de la abstract la concret, cat si la precizarea criteriilor prin care o actiune sau un comportament devin operationale/concrete. Conceptul de operaionalizare: n domeniul tiinelor educaiei, operaionalizarea reprezint activitatea de transpunere a scopurilor procesului de nvmnt n obiective specifice i a acestora n obiective concrete, prin precizarea unor comportamente cognitive i/sau psihomotorii observabile i msurabile (M. Ionescu); presupune i un aspect tehnic, i anume enunarea obiectivelor sub forma comportamentelor observabile, msurabile, cu ajutorul verbelor de aciune. Prin operaionalizare se precizeaz ceea ce urmeaz s fac elevul, respectiv performana/competena pe care trebuie s o dovedeasc, adic de care s fie capabil la finele unei secvene de instruire; includerea ntr-un proiect de activitate didactic a unor obiective operaionale, impune cadrului didactic s gndeasc i s proiecteze riguros situaiile, condiiile de exersare i manifestare a comportamentelor prefigurate prin operaionalizarea obiectivelor. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 37 A operaionaliza un obiectiv nseamn a-l transpune n termeni de comportament concret, direct observabil i msurabil. Operaionalizarea unui obiectiv educaional presupune realizarea unei suite de precizri: precizarea performanei, precizarea autorului performanei, precizarea condiiilor concrete n care va avea loc realizarea performanei respective i stabilirea unui nivel minimal acceptat de reuit. Operaionalizarea presupune, mai intai, transpunerea unui obiectiv in termeni de actiuni, acte, operatii, manifestari directe observabile, ceea ce presupune o delimitare si secventierea analitica a obiectivelor, concretizarea lor. Dar, in acelasi timp, operaionalizarea presupune si un aspect tehnic care rezida in enuntarea obiectivelor sub forma comportamentelor observabile si masurabile, cu ajutorul verbe de actiune. Esential pentru operaionalizare este faptul ca se precizeaza ceea ce va face elevul, performanta, de care va fi capabil dupa anumite secvente ale procesului de predare-invatare. Orice obiectiv operaional precizeaza mai intai o modificare calitativa a capacitatii elevilor. Pentru orice obiectiv operaional se precizeaza situatiile de invatare, respectiv, conditiile care determina modificarile educative preconizate. Operaionalizarea va urma doua directii: precizarea si descrierea conditiilor in care performanta va fi formata precizarea conditiilor in care performantele vor fi evaluate Nivelul realizarii este o alta componenta indispensabila ptr definirea unui obiectiv operaional. Modificarile enuntate printr-un obiectiv operaional nu sunt abstracte, ci sunt precise, concrete. Operaionalizarea impune ca orice obiectiv sa se refere la activitatea de invatare a elevului, nu la activitatea profesorului. Obiectivele operaionale trebuie sa se centreze pe procese, actiuni, acte, operatii observabile usor constatabile si sa desemneze cu precizie rezultatele scontate, imediate, in cadrul diferitelor secvente si situatiei de predare-invatare. Verbele de actiune Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 38 trebuie alese adecvat, si anume cele ce se refera la actiuni, operatii observabile si nu la procese psihice interne ce nu pot fi observate si evaluate precis. Fiecare obiectiv concret sa fie formulat in cat mai putine cuvinte si in termeni comportamentali expliciti, care sa vizeze o operatie, o actiune singulara. Operaionalizarea a numeroaselor obiective presupe si specificarea conditiilor didactice, in contextul carora elevii vor exersa si vor dovedi ca au ajuns la schimbarea calitativa si cantitativa preconizata. Conditiile vizeaza atat procesul invatarii ptr atingerea obiectivelor operaionale cat si contextele didactice concrete ale evaluarii performantelor preconizate. Criteriul de evaluare este o alta conditie a operaionalizarii obiectivelor. Criteriile de evaluare vizeaza nivelul reusitei sub unghi calitativ si cantitativ, indicand cat de eficient trebuie sa fie comportamentul elevilor, la ce nivel trebuie sa se situeze cunostintele, deprinderile intelectuale sau motorii etc. In general, eficiena aciunii educaionale poate fi apreciat parcurgnd traseul de la obiective la idealul educaional: atingerea obiectivelor ne ajut s ne pronunm asupra realizrii scopului, iar scopul ne ofer o imagine despre ncadrarea aciunii educaionale n ideal. Idealul educaiei determin scopurile i obiectivele educative, iar acestea, la rndul lor, concretizeaz pe diverse planuri cerinele generale ale idealului. Dac obiectivele i scopurile educaionale nu sunt atinse atunci idealul educaional devine imposibil de realizat. Odat precizate, scopul i obiectivele educaionale aferente constituie un important criteriu de evaluare al eficienei activitilor educaionale realizate efectiv. In domeniul stiintelor educatiei, operationalizarea reprezinta activitatea de transpunere a scopurilor procesului de invatamant in obiective specifice si a acestora in obiective concrete, prin precizarea unor comportamente cognitive observabile si masurabile. Operationalizarea presupune transformarea unui obiectiv in operatii, manifestari direct Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 39 observabile, ceea ce pretinde delimitare si secventiere analitica a obiectivelor si concretizarea lor. Dupa stabilirea unui obiectiv general, sunt necesari urmatorii pasi: precizarea comportamentelor esentiale care duc la obiectivul general; formularea unor obiective particulare prin verbe care exprima o actiune observabila; selectionarea obiectivelor specifice, importante pentru atingerea obiectivului general; descrierea conditiilor in care este pus elevul cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiectivul respectiv; specificarea criteriului de evaluare, respectiv specificarea performantei minime acceptabile. Schimbarile dorite si prefigurate printr-un obiectiv operational sunt concrete, precise. Precizarea lor este asigurata de urmatorii parametri: absenta sau prezenta unei capacitati sau trasaturi; timpul de realizare a unei sarcini; caracteristicile erorilor acceptabile; concordanta sau nonconcordanta cu un anume standard; Conditiile operationalizarii obiectivelor sunt: denumirea comportamentului observabil enuntarea conditiilor in care elevii vor exersa si vor demonstra ca au realizat schimbarea proiectata prin obiectiv criteriul de reusita; nivelul de performanta acceptabila Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 40 Cezar Barzea propune si analizeaza 3 criterii ale operationalizarii: 1.un obiectiv operational precizeaza, o modificare calitativa, a capacitatilor elevilor; elevul trebuie sa demonstreze o modificare evidenta a capacitatilor sale, care sa se obiectiveze intr-un nou concept, un nou algoritm al invatarii 2.este absolut necesar ca pentru fiecare obiectiv operational sa se precizeze situatiile de invatare sau conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate. 3.a treia componenta necesara pentru definirea unui obiectiv operational este nivelul realizarii, prin care intelegem asigurarea unor limite minime ale intentiilor pedagogice proiectate/ programate printr-un obiectiv operational. Alte criterii de operaionalizare a obiectivelor: 1. Concretizarea pretinde ca orice obiectiv s se refere la activitatea elevului (nvarea) i nu la cea a cadrului didactic; obiectivele concrete vizeaz aciuni, operaii, observaii uor de constatat, preciznd i rezultatele ateptate la sfritul fiecrei secvene de instruire; verbele, cuvintele-aciuni, s fie n aa fel alese nct s vizeze aciuni, fapte observabile i nu procese psihice care nu pot fi observate i evaluate precis. Sunt autori care au elaborat listinguri de cuvinte-aciuni . Vom oferi ca exemplu cuvintele-aciuni corespunztoare obiectivelor cognitive din taxonomia lui Bloom: receptarea: a recunoate, a defini, a identifica, a distinge, a dobndi; aprofundarea (nelegerea): a redefini, a reformula, a reorganiza, a stabili; a exprima n cuvinte proprii,a ilustra, a interpreta, ademonstra, a explica, a prevedea, a alege, a clasifica; aplicarea: a folosi, a generaliza, a aplica, a transfera, a completa, a extrapola; Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 41 cutarea, analiza: a distinge, a identifica, a deduce, a recunoate, acompara, a discrimina, a analiza; crearea, elaborarea, sinteza: a scrie, a relata, a crea, a produce, amodifica, a planifica, a dezvolta, a formula, a combina, a proiecta; evaluarea: a estima, a valida, a judeca, a standardiza, a argumenta. 2. Operaionalizarea: presupune i precizarea condiiilor didactice / psiho - pedagogice n care elevii se vor exersa i vor dovedi schimbarea calitativ i cantitativ dorit; condiiile vizeaz att procesul nvrii realizat prin atingerea obiectivelor operaionale, ct i modurile de verificare i evaluare a performanelor. 3. Evaluarea: criteriile, tipurile i modalitile de apreciere a rezultatelor. 4. Optimalitatea: este impus de exigenele nvmntului difereniat i de strategia nvrii depline. 5. Proiectarea obiectivelor n funcie de mai multe nivele de performan : minimale, medii i maximale. Un alt criteriu: concretizarea pretinde ca orice obiectiv sa se refere la activitatea elevului si nu cea a profesorului; aceste obiective vizeaza procese, actiuni, operatii observabile etc. operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice/ psihopedagogice in care elevii vor dovedi schimbarea calitativa si cantitativa dorita; conditiile vizeaza atat procesul invatarii realizat prin atingerea obiectivelor operationale stabilite, cat si modalitatile de verificare si evaluare a performantelor a treia conditie a operationalizarii o constituie evaluarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 42 Dificulti sau greeli n formularea obiectivelor: Confundarea obiectivelor cu programa, respectiv cu temele care trebuie nsuite; Confundarea obiectivului cu ceea ce cadrul didactic are n intenie s fac; Includerea a mai mult dect un obiectiv n formularea rezultatului unei nvri; Formularea obiectivelor n termeni de proces, adic ce s fac elevii ca s ajung la un rezultat, n loc de formularea n termeni de produs : ce trebuie s demonstreze c tiu s fac. Cadrul didactic va avea n vedere : - obiectivele operaionale reprezint axul principal al unei lecii : reprezint ideea central, creia i se subordoneaz celelalte idei, respectiv ntregul coninut al leciei; asigur orientarea leciei n ceea ce privete legtura dintre asimilarea informaiei i dezvoltarea psihic a elevilor. - operaionalizarea obiectivelor presupune stabilirea comportamentului, specificarea condiiilor didactice i criteriul de evaluare; - cadrul didactic se va familiariza cu stilul de exprimare n cuvintele elevilor, precum i cu deprinderea de a corecta, pe parcursul formrii unor capaciti, deviaiile i eventualele nempliniri educative; - un obiectiv operaional capt funcionalitate prin intermediul unui coninut al activitii didactice i prin intermediul unei strategii didacatice a unei situatii de invatare Tehnicile (procedurile) de operaionalizare precizeaz ceea ce va face elevul, performana de care va fi capabil dup parcurgerea unei secvene a procesului de predare-nvare. Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 43 Proceduri de operaionalizare Criteriul performanei (comportamental) este expresia nivelului de realizare a unei sarcini de nvare. Indicatorul cel mai concret al performanei este comportamentul, actul sau manifestarea vizibil, observabil (n plan verbal, psihomotor i atitudinal), msurabil. Pe baza criteriului comportamental s-au elaborat mai multe tehnici de operaionalizare, cele mai cunoscute fiind cele ale lui Mager, D`Hainaut, De Landsheere. Tehnica lui Mager Tehnica lui Mager presupune respectarea a trei condiii: Pentru a descrie comportamentul final (ceea ce va face elevul): 1. Identificai i numii comportamentul. 2. Definii condiiile n care trebuie s se produc comportamentul (ce este dat; care sunt restriciile sau, totodat, i datele i restriciile). 3. Definii criteriile performanei acceptabile. Aplicatii Exemple de obiective operaionale: Iat cteva obiective operaionale, pe care cadrul didactic le poate avea drept repere orientative n formularea propriilor obiective, n funcie de specificul clasei, a condiiilor de realizare i a nivelului de performan pe care l vizeaz, pentru obiectul limba romn: Perioada abecedar : s adopte o poziie corect i convenabil pentru scris; s mnuiasc fr crispare instrumentele de scris; s reproduc modele, forme, elemente grafice propuse; Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 44 s recunoasc i s compare diferite semne grafice; s execute cu fir continuu semne grafice date; s se orienteze n spaiul grafic al caietului. Pentru perioada abecedar i postabecedar n care elevii nva literele, legarea lor n cuvinte, a cuvintelor n propoziii i a propoziiilor n texte, elevii vor fi capabili: s scrie corect litere, cuvinte, propoziii; s disting i s reprezinte grafic sunete compuse; s scrie literele alfabetului; s scrie corect, lizibil, estetic n ritm propriu fragmente de 8 10 rnduri. Elementele grafice pregtitoare pentru scriere sunt: bastonate pe unul i dou spaii; bastonate cu crligul n jos; bastonate cu crligul n sus; zala; crligul; ovalul; trsturi buclate suprarnd i subrnd; trsturi erpuite cu nodule; trsturi arcuite cu nodule. Pentru nvarea citirii, n perioada abecedar se vor folosi obiective operaionale de forma: s recunoasc litera nou predat; s numeasc literele nvate anterior; s citeasc silabe din dou trei litere (s despart corect n silabe un cuvnt); s compun silabe/cuvinte cu ajutorul alfabetului decupat; s citeasc corect cuvinte, propoziii, scurte texte; Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 45 s completeze cuvinte din care lipsesc silabe; s foloseasc intonaia potrivit pentru citirea propoziiilor n funcie de semnele de punctuaie; s ordoneze n propoziii corecte, cuvinte amestecate; s recunoasc alineatele dintr-un text; s rspund corect la ntrebrile referitoare la coninutul leciei; s coreleze titlul textului cu imaginea ce nsoete lecia; s selecteze propoziii din text conform unor cerine impuse etc. ; s recite poezii. n ceea ce privete comunicarea oral, obiectivele operaionale vor urmri ca elevii: s ntrein conversaii pe diferite teme legate de familie, colectivul clasei, coal, diferite evenimente, natur etc. (deci s tie s ntrebe i s rspund la ntrebri); s povesteasc diferite ntmplri; s improvizeze un dialog/o descriere pe o tem dat; s interpreteze diferite roluri ale unor personaje; s-i exprime opinia fa de ntmplri petrecute n preajma sa; s redea unele caracteristici ale unor vieuitoare, obiecte din natur Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 46 Cursul VIPRI NCI PI IDI DACTI CE Principiiledidacticesuntnormesautezegeneralecareorienteazasiimprimaunsens functionalprocesuluideinvatamant,asigurandu-iastfelpremiseleneceareindeplinirii obiectivelor si sarnicilor pe care le urmareste in desfasurarea sa. Caracterulorientativalprincipiilordidacticeestedeterminatdecomplexitateasi dinamismulprocesuluideinvatamant,cauzapentrucareadaptareasaneintreruptalasituatii noiseimpunecunecesitate.Ori,pentrucaacestlucrusanusefacainmodintamplator,sunt necesare asemenea norme care sa-l calauzeasca pe profesor in activitatea sa. In cele din urma, deci,acesteprincipiisereferalaactivitateaprofesorului,iarprinintermediulei,inmod implicit,silaactivitateaelevilor.Conducandu-sedupaastfeldenormeprofesorulimprima procesului de invatamant un sens care sa fie in corcondanta cu logica interioara a desfasuraruii sale, evitand alunecarea pe panta unor improvizatii si rezolvari spontane. Nu inseamna ca prin aceastaseinlaturacudesavarsireaparitiaunorfenomenesimanifestariintamplatoare, neprevazute. Din contra, logica procesului de invatamant se realizeaza, asa dupa cum am vazut, pefondulinterdependenteidintrefactoriinecesarisiintamplatori,respectareaprincipiilor didacticeasiguranddesfasurarealogicaaprocesuluideinvatamantsianihilareaactiunii acestor factori intamplatori si neprevazuti. Inainte de a deveni norme calauzitoare pentru desfasurarea propriu-zisa a procesului de invatamant, principiile au constituit obiectul unei elaborari pe baza generalizarii experientei in organizareaacestuiprocessiavalorificariirezultatelorstiintelorcevininsprijinuldidacticii. Astefelseexplicanunumaigenezaacestorprincipii,cisiimbogatireacontinutuluilordelao etapa istorica la alta. Cel care a realizat o prima prezentare sistematica a principiilor didactice afostJ.A.Comenius.Deatuncisipanaastazis-aintegistratorestructurarecontinuaalornu numai prin faptul ca unele si-au pierdut valabilitatea, aparand altele noi, ci si prin imbogatirea continutuluicelorelaborateinitial.Maimult,inzilelenoastreasistamladiversecontroverse privitoare la aceste principii. Cauzele se afla, pe de o parte, in lipsa unei delimitari cat mai clare Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 47 a ariei pe care o acopera principiile didactice, iar pe de alta parte, printr-o preluare si aplicare simplista a descoperirilor psihologiei contemporane. Porninddelaafirmatiilepotrivitcaroraprocesuldeinvatamantesteformaceamai organizataprincareserealizeazaeducatia,admitemdelainceputnecesitateaunorprincipii caresaorientezesisaimprimeunanumitsensacestuiproces.Subliniem,insa,cainviziunea noastra, asa cum rezulta din definitia pe care am dat-o, pricipiile didactice se refera la procesul de invatamant din punct de vedere al functionalitatii sale, al interdependentei si relatiilor dintre componentele sale, dintre acestea si continutului sau. Cu alte cuvinte, ele nu se imiteaza numai la cunostinte sau eventual numai la o anumita latura a educatiei, ci la procesul de invatamant ca unsistemprincareseurmareste,inultimainstanta,realizareaidealuluieducational, dezvoltarea integral-vocationala a personalitatii umane. Dearece infaptuirea acestei finalitati nu se restrange si nu este epuizata prin procesul de invatamant, dupa cum atingerea unor obiective concreteprivitoarelaolaturasaualtaaeducatieinecesitaoorientareadecvatamramane deschisa posibilitatea elaborarii si actiunii unor principii care sa raspunda acestor necesitati. Caracterul normativ Aceste principii au, in primul rand, un caracter normativ, dar inainte de a deveni norme calauzitoarepentrudesfasurareapropriu-zisaaprocesuluideinvatamant,principiileau constituit obiectul unei elaborari pe baza generalizarii experientei in organizarea acestui proces siavalorificariirezultatelorstiintelorcevininsprijinuldidacticii.Astfelseexplicanunumai geneza acestor principii, ci si imbogatirea continutului lor de la o etapa istorica la alta. Caracterul dinamic Pelangacaracterullorsincronicsisistemic,dupacumvomvedea,principiileauun caracterdinamic,elediferentiindu-seinfunctiedecontinutulinvatamantuluisi,implicit,de evolutiasocietatii.Delacelcarearealizatoprimaprezentaresistematicaaprincipiilor didactice,careafostJ.A.Comeniussipanaastazis-ainregistratorestructurarecontinuaa acestora nu numai prin faptul ca unele si-au pierdut valabilitatea, aparand altelenoi, ci si prin imbogatireacontinutuluicelorelaborateinitial.Maimult,inzilelenoastreasistamladiverse controverse privitoare la aceste principii. Cauzele se afla, pe de o parte, in lipsa unei delimitari Programul special de revalorizare a formarii initiale de asistent medical generalist, dobandita anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolventii invatamantului postliceal sanitar Modulul: Pedagogie 48 catmaiclareaarieipecareoacoperaprincipiiledidactice,iarpedealtaparteprintr-o preluare si aplicare simplista a descoperirilor psihologiei contemporane. Caracterul sistemic Principiile care normeaza si optimizeaza, totodata, procesul de invatamant nu actioneaza inmodindependentsiunilateral,cidintr-operspectivasistemicainterconditionandu-se reciproc.Inacestsenssepoatedelimitachiarunsubsistemalprincipiilordidacticeincadrul sistemului de invatamant. Promovand fiecare cerinta si norma desemnate printr-un anumit principiu, acestea devin realizabileprinintermediulintreguluialprincipiilordidacticedesfasurateinmodunitar, interdependent si diferentiat. Principiul participarii constiente si active a elevilor in activitatea de invatare Esentaacestuiprincipiuseexprimainconsiderareaelevuluicasubiectalpropriului proces de devenire, de asimilare a celor transmise si de formare a personalitatii sale. Nimic din tot ceea ce se intreprinde din exterior nu se reflecta ca intr-o oglinda, iar dezvoltarea ne apare ca un rezultat al activitatii subiectului, ca autodezvoltare. Important este ca, pornind de la acest postulat, profesorul sa stimuleze prin actul predarii participarea elevului la propria sa formare. Prin aceasta prisma invatarea ne apare ca un proces de structurare si restructurare continua a intreguluiedificiuanterior,dinamicainternaapersonalitatiiconstituindinacelasitimpun rezultat si o conditie a acestei participari active din partea elevului. Formarea acestor structuri esteconsecintauneielaboraricarenupoatefirealizatainafaraparticipariiactivea subiectului.Rezultateleactivitatiiumanegeneralizandu-sesifixandu-seintracamaterialde constructie in structura capacitatilor omului (S.L. Rubinstein, 1962). Noile teorii ale invatarii seconcentreazatotmaimultasupramecanismuluiinternalelaborarii.Avemaiciinvedere cercetarileintreprinsedeH.Wallon,J.Piaget,P.I.Gaiperinetc.,cercetaricareaupusin evidentafaptulcaformareaconceptelorarelocpeba