SERVICII TURISTICE

Prin contr de servicii turisyice agentul turistic se oblige sa acorde turistului serviciile stipulate, iar acesta se oblige sa achite costul lor. Este unul din contr ce mediaza prestarile de servicii in sfera turismului pt a proteja dr turistului fiind scos din contr de prstari servicii si reglementat singur.

CARACTERE- consensual- incheiat in momentul stabilirii acordului dintre parti asupra clauzelor contr adica asupra itinerarul, locul de destinatie si termenele de aflare, data plecarii si sosirii, locul cazarii, nivelul de comfort si cond de alimentare, denumirea si adresaorganizatorului si asiguratorului, pretul calatoriei, costul serviciilor suplimentare, modul si termenul de achitare, pot negocia si asupra altor clauze. Sinalagmatic- partile sint obligate reciproc si corelativ. Oneros- se presteaza in schimbul unui prêt. Succesiv- se presteaza in descursul unei perioade, deaceea in caz de neexecutare sau exec necoresp duce la rezilierea contracrului. Adeziune- in marea majoritatea caz intinderea oblige sint stabilite de agentul

turistic. Public- anuntul publicitar prezentat este obligatoriu pt turist.

ELEMENTELE CONTRACTULUI DE SERVICII TURISTICE

Partile contractante Contractul de servicii turistice se incheie intre agentul turistic (organiza-torul calatoriei) si turist.

In calitate de agent turistic (organizator al cSlatoriei) pot participa doar agen-tii economici, posesori de licenta de turism Licenta se elibereaza societutilor comerciale, organizatiilor necomerciale si intreprinzJtori-lor individuali care intrunesc condi(iile previzute de Legea cu privire la licenfie-rea anumitor genuri de activitate.In calitate de turist poate figura orice persoana fizica care este inzestrata cu capacitatea de exercitiu deplina. In conformitate cu p. 6 al Regulamentului cu privire la modul de apiicare a voucherului turistic, turist este persoana fi¬zica, care-si paraseste locul de trai permanent ре о durata de peste 24 ore, cu scopul de a vizita о (aru (localitate) si al carui motiv este altul decat exercitarca unei activititi de munca remunerate sis a nu depaseasca un termen de un an.

Obiectul contractului :Obiect al contractului reprezinta serviciile turistice. Potrivit art. 1 al Legii turismului, serviciile turistice reprezinta serviciile prestate de agenfii economi¬ci cu profil turistic, ce includ cazarea, masa si transportul turistilor, servicii de agrement, tratament balnear, asistenta turistica si alte servicii complementare. obiectul contractului poate lua forma de tur organizat, tur individual, tur inclusiv, cruise, safari, shop-tur, unii autori consi-ders ca obiect al contractului nu reprezinta serviciile turistice, ci dreptul de a beneficia de ele. Ne raliem opiniei expuse in literalura de specialitate; potrivit careia in cazul serviciilor turistice nu putem vorbi despre comerciali-zare, or, nu are loc о vanzare-cumparare a unui drept. Faptul ca agentul turistic, de regula, nu prcstcaza personal serviciile, nu schimba natura contractului, deoarece, in acest caz, este vorba despre executarea ob!igatiei de catre un. Raspunderea agentului turistic nu se exclude nici in cazul declaratiei acestuia ca doar intermediaza contracte cu persoane care organizeaza calatoria

Forma contractului Contractul de scrvicii turistice urmeaza si fie incheiat in forma1 scris, potrivit modelului aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la introducerea contractului turistic, voucherului turistic si a fisei de evidenta statistica a circulatiei turistilor la

1

frontiera Republicii Moldova. Clauzcle obligatorii ale contractului urmeaza a fi prezentate turistului in scris, pana la incheierca contractului. agentul turistic este obligat sa intocmeasca si sa elibereze turistului voucherul turistic. In conformitate cu p. 6 al Rcgulamentului cu privire la modul de aplicare a voucherului turistic, acesta reprezinta о parte integrants a contractului care cuprinde intregul volum de informatii despre serviciile turistice acordate, confirma plata unor scrvicii concrete, cum ar fi: transportul, cazarea, hrana, dese.-virea excursionists etc. si servessc drept baza pentru obtinerea acestor servicii.

Pretul contractului Pretul este determinat In urma intelegerii partilor ce urmeaza a fi prevazut in contract. Pretul prevede pretuI unic al calatoriei, cat si costul serviciilor suplimentare (taxa de imbarcare si debarcare in porturi si acroporturi, taxe turistice . pretul poate fi modificat:daca contractul prevede posibilitatca de modificare a pretului si indica.parametrii de calculare a prejului modificat; in mod exceptional in caz de schimbare a pretului pentru transportsau a taxelor pentru diferite pretul nu poate fi majorat in ultimele douazeci de zile pina la inceputul calatoriei.

Termenul contractului Se determina la discretia partilor dar trebuie sa fie nu mai mic de 24 ore si nu mai mare de un an contractul de servicii turistice urmeaza sa contina clauze concrete cu privire la durata calatoriei, data plecarii si sosirii, termenul de aflare in drum.

CONTINUTUL :Partile se obliga obliga corelativ si interdependent. drepturilor si obligatiilor partilor sunt determinate atit de natura contractu¬lui, cit si de calitatea de consumator a turistului. Legea nu admite derogarea de la normele care reglcmenteaza contractul de scrvicii turistice in defavoarea turistului Agentul turistic are un sir de obligafii legale, care se nasc anterior incheierii contractului. organizatorul calatoriei esle obligat sa prezinte informatia despre calatorie in anunturile publicitare, condiliile anuntate sunt obligatorii pentru agentul turistic, cu excepfia cazurilor in care clientul a fost notificat despre modificarea condifiilor calatoriei anterior inchcierii contractului. Obligafiile precontractuale ale organizatorului se datoreaza calitatii de consumator, dobandita de turist in momentul in care intentioneazu si beneficiaza de ser¬vice turistice

Agentul turistic este dator sa execute uncle obligate informationale atat pana, cat si dupa incheierea contractului. Astfel, pana la incheierea contr organiz calatoriei este obligat sa prezinte clientului in scris sau inir-o alta forma informatii despre regimul de vize si pasapoarte, precum si despre cerintele de asigurare a sanatatii pe durata calatoriei organizatorul este obligat sa prezinte turistului in scris sau intr-un alt mod adecvat informafii despre:

• timpul si locul stationarii • datele de identificare a reprezentantilor locali ai organizatorului sau a agentiei. in cazul calatoriei unui minor - datele de contact direct cu minorul sau cu persoana responsabila de el la locul de destinatie;• posibilitatea procurarii politiei de asigurare care sa acopere, in caz de accident sau boala. • legile tarii de aflare temporara, obiceiurile populatiei autohtone.

Obligatiile agentul turistic este obligat sa organizeze astfel calatoria, incit sa aiba calitatile promise si sa nu fie afectata de lipsuri Clauzele esentiale ale contractului pot fi modificate pina la inceputul calatoriei si cu conditia notificarii imediate a turistului Pretul contractului poate fi modificat doar in cazul in care organizatorul si-a rezervat acest drept expres in contract, pretul poate fi modificat in cazul schimbarii pretului pentru transport sau a taxelor pentru diverse servicii. In orice caz, in ultimele 20 de zile pans la inceputul calatoriei pretul nu poate fi majorat. Turistul poate rezilia contr

2

dar trebuie sa-l instiinteze cit mai repede. In cazul in care turistul depisteaza neajunsuri in timpul calatoriei, el poate cere inlaturarea lor. Orga-nizatorul este obligat sa inlature neajunsurile despre care a fost instiintat in termenul stabilit de turist. Daca organizatorul cala¬toriei nu indeplineste solicitarea in termenul stabilit, turistul poate sa inlature singur neajunsurile si sa ceara organizatorului repararea daunelor cauzate sau poate sa ceara scaderea pretului, dar aceasta poate fi respinsa de organizayor daca se depisteaza ca este din culpa grava sau nu la insttintat in timp rezonabil Turistii sunt obligati:sa respecte condttiile si regulile prcvazute in contractul turistic;sa respecte legislafia tarii de aflare temporara, obiceiurile si tradifiile,sa respecte regulile vamale si regulile de trecere a frontierei;• sa repare prejudiciul cauzat agentului economic in cazul incalcarii prevederilor contractuiui turistic;• sA repare prejudiciul cauzat tarii de аflаге tcmporara.Turistul poate pina la inceputul calitoriei, sa transmita drepturile si obligaliilc ce decurg din contractul de servicii turistice unui tert. Organizatorul calatoriei este obligat sS acceple sub-stituirea turistului, cu exccptia cazurilor cind tertul nu corespunde conditiilor calatoriei. Cheltuielile suplimentare sint suprtate de turist

REZILIEREA CONTRACTULUI. RASPUNDEREA PARTILOR Poate fi reziliat in cazul neexecutarii esentiale, la initiativa turistului si in situafiile de forta majora. poate fi reziliat in cazul in care calatoria este prejudiciata in mod considerabil ca rezultat al neajunsurilor sale.Nu corespund asteptarilor turistului drept rezuitat al neexecutarii sau executarii necorespunzatoare esentiale din partea agentului turistic Pentru a putea pretinde rezilierea contractuiui, turistul este dator, intai de toate, sa ofere organizatorului о perioada de timp pentru remedierea neajun¬surilor. La expirarea fara vreun rezultat a perioadci de timp stabilite, turistul poate rezilia contractul atat in timpul calatoriei, cat si puna la inceputul ei. nu se cere stabilirea unui termen daca remedierea este imposibila sau refuzata de organizator

organizatorul este obligat, in special in cazul in care contractul prevedea intoarcerea sa suporte cheltuielile suplimentare pt intoarcerea. CC prevede dreptul turistului de a rezilia contractul oricand, pina la inceputul calatoriei. Este unui din cazurile in care legea admite refuzul unilateral de executare a obligatjilor. Agentul turistic nu poate pretinde achitarea costului calatoriei, fiind in drept sa ceara doar о despagubire corespunzatoare. Marimea despagubirii se va determina pornind de la pretul calatorieiAmbele parfi ale contractuiui sunt in drept sa-l rezilieze necondifionat in cazul in care calatoria este ingreuiata, periclitata sau prejudiciata considerabil din cauza unei forfe majore, in acest caz organizatorul va putea pretinde о indemnizatie pentru serviciile real prestate si pentru cele necesare incheierii calatorieiCosturile de transportare vor fi impartite intre turist si organizatorul calatoriei in mod egal.Orice neexecutare sau executare necorespunzatoare culpabila a obligafii-lor contractuale atrage raspunderea partii aflate in culpa. In conformitate cu art. 1140 CC, turistul poate cere despagubiri pentru ne-executarea contractuiui daca neajunsurile calatoriei se datoreaza imprejurarilor pentru care este responsabil organizatorul, indiferent de faptul daca a solicitat reducerea pretului sau daca a reziliat contractul. Organizatorul va' fi responsabil si de actiunile culpabile ale tertelor persoane antrenate in executarea contractu¬iui de servicii turistice. Turistul poate pretinde atat repararea prejudiciului material, cat si a celui moral. Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin nccxecutaresauexecutare ne-corespunzStoare a prevederilor contractuale, turistul poate inainta pretentiiie sale organizatoruhii in decurs de 1 luna din momentul prevazut dc contract pentru incheierea calatoriei. Daca acest termen a fost omis din motive meintemeiate pretentiiie pot fi inaintate si dupa cxpirarea termenului do о luna. Tertnenul de prescriptie pentru actiunile ce decurg din neexecutarea contractului de servicii turistice este de 6 luni si se calculeaza de

3

la ultima zi de calatorie, determinat potrivit prevederilor contractuale. Daca turistul a inaintat organizatorului pretentii

SOCIETATE CIVILA

prin contractul de societate civila, doua sau mai multe persoane (asociati, participant) se obliga reciproc sa urmareasca in comun scopuri economice ori alte scopuri, fara a constitui о persoana juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile.Din considerentul ca obtinerea anumitor rezultate in asociere cu cineva este mai simplu sau mai putin costisitor, oamenii intotdeauna au incercat sa-si uneasca eforturile pentru atingerea diferitelor scopuri comune.

CARACTERE- consensual care se considera incheiat in momentul in care partile au convenit asupra clauzelor esentiale. unica clauza esentiala a contractului este cea cu referire la obiectul societatii civile.

Partile raportului obligational urmaresc interese proprii si diferite unul de altul. Partile urmaresc acelasi scop. Aceasta deosebire determina natura contractului si ne permitc sa-1 delimitam de alte contracte civile. In acelasi timp, scopul comun urmurit de pirtile conlractului complica detcrminarea caracterelor lui juridice. Astfel, desi toate partile sunt obligate la anumite prestarii, nu toti autorii recunosc caracterul sinalagmatic al contractului de societate civila. Sinalagmatic-din considerentul ca fiecare asociat se obliga fata de celalalt si contribuie cu prestatia pe care о datoreza. Datoriti faptului ca obliga|iile asociatilor coincid toti asociatii au concomitent calitatea de debitor si de creditor.Pentru a sublinia aceasta particularitate, legea opereazi cu termenul generic de asociati. contract oneros, fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj patrimonial, insa nu pe seama prestatiei celeilalte parti, ci ca rezultat al activitatii lor cornune. Asociatul care a adus contribiuja in societatea civila este in drept sa primeasca partea lui de venit rezultata din functionarea societatii civile. cumutativ, si nu aleatoriu, intinderea drepturilor si obligatiilor partilor la contractul de societate civila nu depinde de un eveniment viitor si nesigur.cu executare succesiva se executa in timp nu la moment. Ei nu urmaresc constituierea unei pers juidice.Dac partile urmresc constituirea unei societati comerciale sau a unei organizatii necomerciale, acest contract nu va mai fi de societate civila. Este bilateral dar poate fi si multilateral.

Contractul de societate civila este marcat de un puternic caracter personal, increderea reciproca a asociatilor are un rol determinant la incheierea si realizarea acestui contract. asociatul nu poate ceda drepturile ce decurg din contractul de societate civila unui tert fara incuviintarea celorlalti asociati.

ELEMENTELE Partile contraclante se numesc asociat sau participant. Partile imbina atat calitatea dc creditor, cat si cea de debitor. In calitate de asociat poate participa orice persoana care este inzestrata cu capacitatea de a incheia acte de dispozitie. Minorii si persoanele incapabile nu pot fi parte contractanta nici cu autorizarea reprezentantilor lor legali. Organizatiile necomerciale, pornind de la capacitatea lor speciala, pot incheia contracte de societate civila in cazul in care aceasta corespunde scopurilor lor statutare.

Obiect conduita asociatilor, actiunile indreptate spre atingerea scopului determinat in contract. Scopul poate fi economic sau de alta natura. Scopurile economice sunt cele patrimoniale sau lucrative, iar alte scopuri, sint nepatrimoniale. Obiectul contractului de societate civila trebuie sa fie licit si constituit in interesul comun al asociatilor. Daca asociati isi propun si urmareasca, scopuri

4

ilicite contractul este lovit de nulitate absoluta. Daca nu este incheiat in interesul comun al asociatilor, de cele mai dese ori suntem prezenti la simularea unui contract de societate. Fiecare asociat este dator sa verse contributiile convenite prin contract pentru constituirea fondului comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri, inclusiv drepturi patrimonialc.Partenerii pot sa-si aduca aportul prin diferite lucrari, servicii. Contribulia asociatilor poate consta exclusiv intr-o suma de bani.ContractuI de societate civila poate fi incheiat in scris sau oral ). Forma scrisa este necesara in cazurile prevazute de art. 210 CC, cu sanc-tiunea imposibilitafii dovedirii exislentei contractului prin proba cu martori. Daca contractul se incheie in scris, partile trebuie sa convina asupra urmatoarelor elemcnte: numele sau denumirea, adresa sau sediul participantiior; b) drepturilc Si obiigatiile fiecarui participant; c) constituirea si functiile conducerii; d) repartizarea castigului si a pierderilor intre participant; e) procedura eliminarii unor participanti; durata societatii; g) procedura dizolvarii societatii si impartirii patrimoniului ei.

Termenul contractului este determinat de catre parti in contract si este intr-o legatura directa cu scopul asocierii. Expirarea termenului contractului pentru care a fost constituita societatea civila, potrivit art. 1353 CC reprezinta temei de dizolvare a acesteia. Daca partile nu au stabilit termenul in contract, acesta se considers incheiat ре о perioada nedeterminata.

CONTINUTUL Drepturile si obligatiile asociatilor. participant la societatea civila sunt obligati sa verse contributiile convenite prin contract in modul si termenul prevazute. Contributiile pot si fie inegale si de nature diferita, insa nici unui dintre asociati nu poate fi scutit de obligatia de a adduce un aport. Marimea contrbutiei fiecurui asociat are о importanta determinanta la repartizarea venilurilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa unor clauze contractuale contrare, asociatul participa la venituri si suporta pierderile proportional cotei-parti ce-i revine din patrimoniul social sau se obliga la plata unor contributii egale. Contributiile partenerilor sunt considerate proprietate comuna a participantiior, in cazul in care contractul nu prevedc altfel. Astfel, in cazul bunurilor individual determinate si neconsumptibile, aportul asociatului poate consta in transferul dreptului de proprietate sau doar a folosintei asupra lor. Banii si bunurile determinate generic, datorita naturii lor, devin proprietate comuna de fiecare data. In cazurile in carecontributia se transmite cu titlu de proprietate, riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunului se va suporta de societatea civila, daca contractul nu prevede altfel.Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi in forma de bunuri (inclusiv drepturi patrimoniale), bani sau in prestarea unei activitati, partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pentru determinarea cotelor-parti ce le aparjin.Au obligatiunea sa participe la administrarea societatii civile, deoarece doar crearea unui fond comun, de cele mai dese ori, nu este suficient pentru atingerea scopului trasat. Asociatii gestioneaza de comun acord actele societatii si reprezinta impreuna societatea in raporturile cu tertii . Partile pot imputernici prin contract unui sau mai multi parteneri pentru indeplinirea functiilor conducerii societatii civile. Daca sint mai multi asociati dar ei nu-si cunosc imputernicirile atunci fiecare actioneaza de sina statator incheind acte care sint obligatorii pt ceilalti, in caz de divergenta ei pot obiecta . Daca asociatul ignora obiectiile celorlalti asociat, actul va fi considerat incheiat in numele sau personal si nu in numele societatii . Asociatii care nu participa la administrarea societatii sunt in drept sa solicite in orice moment conducerii informatii despre realizarea contractului Clauza contractuala potrivit careia posibilitatea unui asociat (unor asociati) de a participa la adoptarea deciziilor comune se restrange si esle nula. In cazul in care administratorul societatii desemnat prin contract nu-si executa obligatiile de administrare si reprezentare, ceilalti asociati, prin decizie unanima, pot modifica aceasta prevedere a contractului, inlaturandu-1 de la conducere. Orice administrator isi poate

5

prezenta demisia, pastrandu-si dreptul de a cere explicafii conducerii societatii. Obligatiile ce decurg din contractul de societate civila urmeaza a fi executate cu buna-credinta si cu diligenta necesara in asemenea raporturi. De modul in care parfile isi vor cxecuta obligatiile depinde in mare parte atingerea scopului care a constituit cauza asocierii. Atat obtinerea beneficiilor, cat si suportarea eventualelor riscuri sunt puse in sarcina asociafilor. Veniturile si cheltuielile le suporta impreuna.Asociatii impart veniturile si suporta pierderile proportional cotelor-parti ce le revin din patrimoniul social al societatii civile. Cota-parte sau alte drepturi ce i se cuvin unui asociat nu pot fi transmise tertilor fara incuviintarea celorlalti asociati. In cazul existent unor motive temeinicc, asociatului nu i se poate pretinde participarea in continuare la raporturile de societate si nici refuza retragerea. CC dreptul de рreemtiune al celorialti asociati in cazul instrainarii unei cote-parti din patrimoniul social Drepturile si pretentiile asociatului, care decurg din raporturile contractuale, nu sunt transmisibile si creantele nu vor putea fi cesionate nici tertilor, nici celorialti asociati. Daca un asociat este creditorul unei sume exigibile al unei persoane, care in acelasi timp este si debitor cu о suma exigibila fata de societate, primul va fi obligat sa repartizeze ceea ce incaseaza de la un astfel de debitor atat in creditul societatii, cat si in al sau propriu, proportional ambelor creante. Aceasta obligate persists si in cazul in care chitanta eliberata de creditor specifica faptul ca acceptarea platii s-a facut in scopul stingerii obligafiei fata de dinsul pe seama creditului sau particular. In cazul in care chitanta eliberata de creditor sau specificatia рlatii de catre debitor indica faptul ca acceptarea s-a efectuat doar in contul societatii, atunci se va urma aceasta specificare, asociatul fiind lipsit de posibilitatea de a-si adjudeca o parte din plata. Participantilor le revine obligatia de confidentialitate in caz de nerespectare vor rasp pt prej cauzat.

Raspunderea asociatiior asociatii poarta raspundere interna si sunt responsabili de executarea obligatiilor contractate de societate cu tertii. Fiecare asociat poarta raspundere pentru orice paguba cauzata societatii prin culpa sa. Prejudiciul cauzat de asociat nu poate fi compensat cu foloasele aduse societatii prin prestatiilc asociatului Asociatul va raspunde ca si vanzatorul doar in cazul in care a transmis contributia cu titlu de proprietate. Daca dreptul de folosinta asupra unui bun transmis in calitate de contributie se stinge anterior termenului pentru care a fost transmis, asociatul este dator sa compenseze costul in bani a folosintei de care s-a lipsit societatea. Neexecutarea obiigatiei de a transmite aportul constituit intr-o suma de bani il pune pe asociatul de drept in intarziere. Daca va intirzia el va fi tinut suplimenta sa repare prejudiciul cauzat prin neexccutare sau executare necorespunzatoare a obligajiei. Fata de terti asociatii raspund solidar pentru obligatiile societatii. Daca unui din asociati a stins datoria societatii, el poate solicita celorlalti parteneri acoperirea partii lor din datorie, proportional cotelor-parti detinute in patrimoniul social al societatii civile, daca contractul nu prevede о alta modalitate de determinare a intinderii raspunderii.

REZILIEREA CONTRACTULUI.DIZOLVAREA SOCIETATII CIVILE. EFECTE

Posibilitatea rezilierii contractului de societate civila este diferita, in func-|ie de faptul daca acesta este pe termen determinat sau nedeterminat. contractele care nu sunt incheiate pe un termen determinat pol fi reziliate de oricare asociat cu un preaviz de 3 luni. Dreptul de a cere rezilierea contractului urmeazu a fi realizat cu buna credinta. clauza care limiteaza sau elimina dreptul asociatului de a se retrage este nula.Rezilierea anticipate a contractelor incheiate pe un termen determinat este posibila doar daca exista motive intemeiate. vor servi motive intemeiate neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre alti asociati, neintelegerilor grave dintre asociati, motiv de boala.

6

Contractul de societate civila este unui cu executare succesivi, astfel in-cat rezilierea lui va produce efecte doar pentru viitor. Daca in contract nu este prevazut altfel, retragerea unui asociat va produce dizolvarea societatii. In cazurile in care contractul prevede continuarea societatii dupa retragerea unui asociat, ultimului i se achita valoarea in bani a cotei-parti din patrimoniul social, iar cotele-parti ale celorlalti asociati se vor majora corespunzator. Daca nu sint bani atunci cel care peaca este oblicat sa plateasca pt a inlatura deficitul.Temeiurile de dizolvare sunt urmatoarele: expirarea termenului pentru care a fost constituita societatea civila; decizia asociatiilor; declansarea procedurii lichidarii judiciare asupra patrimoniului societatii civile; imposibilitatea urmaririi in continuare a scopului. Daca contractul de societate civila nu contine clauze contrare, reprezinta temei de dizolvare si urmatoarele:moartea unuia dintre asociati; declansarea lichidarii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociati; lipsirea unui asocial de capacitate de exercifiu; rezilierea contractului Drepl efect al retragerii unui asociat dizolvarea societatii, cu exceptja cazurilor cand contractu] prevede drept consecintd a retragerii eliminarea celui care a reziliat contractu] si continuarea raporturilor de societate.Lichidarea reprezinta ultima faza a procesului de dizolvare, in decursul careia asociatii trebuie sa finalizeze actele in curs de executare si sa intocmeasca inventarul societatii civile. Inventarul va contine totalitatea creantelor si datoriilor societatji civile. Daca activul patrimonial este insuficient pentru stingerea datoriilor, deficitul va fi acoperit de fiecare dintre asociati, proportional cotclor-parfi ce le revin din patrimonii. Refuzul cel putin a unuia din asociati de a acoperi deficitul permite debitorului sa solicite incasarea dato-riilor de la oricare din asociati, care in temeiul an. 1351 CC raspund solidar.

Excedentul activului patrimonial se repartizcaza intre parteneri proportional cotelor-раti detinute de acestia. In cazurile cand asociatul a transmis in calitate de contributie dreptul de proprietate asupra unui bun, la lichidarea societatii civile, in temeiul el are dreptul prioritar fata de alti asociati de a primi bunul. Bunurile transmise cu titlu de folosinti i se vor restitui in orice caz asociatului care a adus aportul respectiv.

GARANTIA BANCARA

= un angajament scris, asumat de o banca sau de o alta institutie financiara (garant), la cererea unei alte pers (ordonator), de a plati creditorului ordonatorului (beneficiarului) o suma de bani in baza cererii scrise a beneficiarului

1.Caracterele:-consensual –unilateral-oneros

2.Subiectii

-ordonatorul – cel la cererea caruia se emite garantia si care are calitatea de debitor principal in rap jur de baza.Orice pers fiz sau jur

- beneficiarul – cel in favoarea caruia se emite garantia, deci in favoarea caruia garantul va efectua plata in caz de executare a garantiei.Este creditorul ordonatorului in rap jur de baza.Poate fi orice pers fiz sau jur

7

-garantul – cel care emite garantia, angajinduse sai plateasca beneficiarului o suma de bani, in cazul in care ordonatorul (debitorul principal) nusi va onora oblig ce rezulta din rap jur de baza.Poate fi o banca sau o alta institutie financiara

3.Obiectul -oblig garantului de a plati beneficiarului o suma de bani in baza unei cereri scrise a acestuia

4.Forma -un angajament scris “scrisoare de garantie”

5.Clauzele:-subiectii implicate ,-obiectul garantiei,-valoarea garantiei,-conditiile si modul de plata,

-termenul de valabilitate a garantiei,-clauza de reducere a oblig de plata proportional cu platile efectiv facute

6.Incetarea

Oblig garantului inceteaza fata de beneficiar:

-prin plata sumei garantiei

-prin expirarea termenului pt care a fost emisa garantia

-prin renuntarea beneficiarului la garantie

-prin renuntarea benificiarului la garantie si remiterea catre garant a garantiei insasi

-prin declaratia (confirmarea) scrisa a beneficiarului cu privire la renuntarea la garantie si eliberarea garantului de obligatiile ce decurg din garantie

GARANŢIA BANCARĂ Articolul 1246. Garanţia bancară

(1) Garanţia bancară este un angajament scris, asumat de o bancă sau de o altă instituţie financiară (garant), la cererea unei alte persoane (ordonator), de a plăti creditorului ordonatorului (beneficiarului) o sumă de bani în baza cererii scrise a beneficiarului.

(2) Garanţia bancară asigură îndeplinirea obligaţiilor ordonatorului faţă de beneficiar.

(3) Ordonatorul este obligat să plătească garantului remuneraţia convenită.

(4) Obligaţia faţă de beneficiar, constituită prin garanţie bancară, este independentă de datoria principală pentru garantarea căreia a fost constituită, chiar dacă garanţia face referire la aceasta.Articolul 1247. Irevocabilitatea garanţiei bancare

Garanţia bancară nu poate fi revocată dacă nu s-a dispus altfel.Articolul 1248. Inadmisibilitatea transmiterii garanţiei bancareDreptul asupra garanţiei bancare nu este transmisibil dacă garanţia nu prevede altfel.Articolul 1249. Momentul producerii efectelor garanţiei bancareGaranţia bancară produce efecte din momentul eliberării ei dacă garanţia nu prevede altfel.Articolul 1250. Cererea de plată(1) Dacă a survenit cazul garantat, beneficiarul trebuie să-şi reclame în scris drepturile şi să anexeze documentele doveditoare cuvenite. Beneficiarul trebuie să indice în ce constă neîndeplinirea

8

obligaţiei de către ordonator.(2) Drepturile beneficiarului pot fi reclamate doar în termenul stabilit în garanţie.

Articolul 1251. Obligaţiile garantului(1) La primirea reclamaţiei din partea beneficiarului, garantul trebuie să-l notifice de îndată pe ordonator.(2) În cazul în care beneficiarul şi-a reclamat drepturile, garantul este obligat să verifice în timp util şi cu grija cuvenită dacă sînt întrunite condiţiile necesare pentru a plăti. El este obligat îndeosebi să verifice temeinic documentele doveditoare ale cazului garantat.

Articolul 1252. Refuzul de a satisface cererea de plată(1) Garantul trebuie să refuze satisfacerea pretenţiilor ce decurg din garanţia bancară dacă nu s-a produs cazul garantat, dacă documentele prezentate nu corespund celor prevăzute ori dacă sînt prezentate după expirarea termenului stabilit în garanţie. În cazul în care refuză satisfacerea pretenţiilor ce decurg din garanţie, garantul este obligat să-l înştiinţeze de îndată pe beneficiar.

(2) Dacă garantul află înainte de satisfacerea pretenţiilor beneficiarului că datoria principală asigurată prin garanţie a fost deja achitată ori s-a stins din alte motive, ori este nevalabilă, trebuie să anunţe de îndată beneficiarul şi ordonatorul. Dacă ordonatorul repetă după înştiinţare dispoziţia de a plăti, garantul este obligat să plătească.

Articolul 1253. Limitele obligaţiei garantului(1) Obligaţia garantului faţă de beneficiar se limitează la plata sumei garantate.(2) Dacă garanţia bancară nu prevede altfel, răspunderea garantului faţă de beneficiar pentru neexecutarea obligaţiei ce rezultă din garanţie nu se limitează la suma garantată.Articolul 1254. Temeiurile stingerii obligaţiei garantului

(1) Obligaţia garantului faţă de beneficiar se stinge:a) prin plata sumei garantate;b) prin expirarea termenului de garanţie;c) prin renunţarea beneficiarului;d) prin confirmarea scrisă a garantului că beneficiarul a renunţat.(2) Stingerea obligaţiei conform lit.a), b) şi d) este independentă de remiterea scrisorii de garanţie către garant.(3) Garantul trebuie să-l înştiinţeze de îndată pe ordonator despre stingerea garanţiei.Articolul 1255. Obligaţia ordonatorului faţă de garant(1) Ordonatorul este obligat să restituie garantului suma plătită în baza garanţiei bancare.(2) Dreptul la restituire există doar în măsura în care garantul putea considera necesare plăţile făcute beneficiarului în raport cu acordul încheiat cu ordonatorul.

FACTORINGUL Articolul 1290. Contractul de factoring

(1) Prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 din următoarele obligaţii:

a) finanţarea aderentului, inclusiv prin împrumuturi şi plăţi în avans;

b) ţinerea contabilităţii creanţelor;

c) asigurarea efectuării procedurilor de somare şi de încasare a creanţelor;

d) asumarea riscului insolvabilităţii debitorului pentru creanţele preluate (delcredere).

9

(2) Contractul de factoring se încheie în scris.

(3) Cesiunea creanţelor trebuie să fie notificată debitorilor.

(4) Părţile sînt obligate să precizeze mărimea, volumul, domeniul şi caracteristicile creanţelor care fac obiectul contractului, precum şi elementele pentru determinarea sumei de plată.

(5) Faţă de contractul de factoring se aplică prevederile referitoare la cesiunea de creanţă în măsura în care dispoziţiile prezentului capitol nu prevăd sau din esenţa factoringului nu reiese altfel.

Articolul 1291. Obligaţia de informare

Ambele părţi se obligă să-şi ofere informaţiile necesare, pentru ca derularea contractului să se efectueze cu respectarea intereselor fiecărei părţi.

Articolul 1292. Creanţele cesionate

(1) Contractul poate prevedea transferul tuturor drepturilor aderentului sau numai al unora dintre ele, ce derivă din contractele cu debitorii.

(2) Contractul poate prevedea cesiunea creanţelor existente sau viitoare, condiţionate, determinate la momentul încheierii contractului sau determinabile cel tîrziu în momentul apariţiei lor.

(3) Clauza contractului în a cărei virtute sînt cesionate creanţe viitoare va opera transferul acestora către factor la momentul apariţiei lor fără a fi nevoie de un nou act de transfer.

Articolul 1293. Nulitatea interdicţiei cesiunii

Cesiunea creanţei aderentului către factor poate fi realizată chiar dacă între aderent şi debitor există o convenţie ce interzice o astfel de cesiune. Această prevedere nu aduce atingere răspunderii aderentului faţă de debitor pentru prejudiciile rezultate din cesiunea efectuată contrar prevederilor contractului.

Articolul 1294. Răspunderea aderentului

(1) Aderentul răspunde pentru existenţa creanţelor, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale faţă de debitor.

(2) Aderentul răspunde pentru capacitatea de plată a debitorului, dacă riscul nu a fost preluat de factor conform art.1290 alin.(1) lit.d).

Articolul 1295. Plata datorată factorului. Garanţia

(1) Contractul este nul dacă nu prevede în mod expres suma care urmează să fie plătită factorului. Suma se calculează în funcţie de circumstanţe, punîndu-se accentul mai ales pe eventuala taxă delcredere şi, suplimentar, pe procentul care reprezintă reţinerile totale din creanţele cesionate.

(2) În măsura în care factorul cere o parte din suma creanţei ca garanţie pentru acoperirea riscurilor legate de derularea contractului, acesta din urmă trebuie să prevadă în mod expres conţinutul şi mărimea sumei. Garanţia nu poate depăşi 20% din suma creanţei.

10

Articolul 1296. Drepturile de garanţie faţă de debitor

Drepturile şi garanţiile aderentului faţă de debitor trec asupra factorului o dată cu încheierea transferului creanţei asupra factorului, în măsura în care faptul acesta este prevăzut în contractul de factoring.

Articolul 1297. Obiecţiile debitorului

(1) Debitorul poate opune factorului toate obiecţiile şi excepţiile pe care le are faţă de aderent.

(2) Debitorul poate cere factorului compensarea creanţei sale faţă de aderent dacă această creanţă era scadentă la momentul transferului creanţei către factor.

(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2), aderentul răspunde faţă de factor pentru pierderi. Pentru prejudicii suplimentare, aderentul este obligat la plata despăgubirilor numai dacă acestea au fost provocate cu vinovăţie.

Articolul 1298. Dreptul de regres al debitorului

Dacă debitorul a plătit factorului, iar acesta a plătit aderentului, debitorul va avea dreptul să ceară repararea prejudiciului numai faţă de aderent în cazul în care acesta nu-şi îndeplineşte obligaţiile conform clauzelor contractuale, dar nu şi faţă de factor, cu excepţia cazurilor în care acesta din urmă a plătit aderentului, deşi ştia că el nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform condiţiilor contractuale.

Articolul 1299. Factoringul deschis sau acoperit

(1) Contractul de factoring poate prevedea obligaţia şi dreptul părţilor de a informa debitorul despre transferul creanţei, precum şi modalităţile prin care trebuie informat.

(2) Dacă debitorul nu a fost înştiinţat despre transferul creanţei şi despre felul creanţei, factorului i se poate opune plata debitorului către aderent. În acest caz, aderentul este obligat să predea de îndată factorului suma obţinută. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în modul corespunzător şi transferurilor multiple ale aceleiaşi creanţe.

(3) Plata debitorului către factor are efect de exonerare, indiferent de îndeplinirea obligaţiei de înştiinţare, cu excepţia situaţiei în care acesta a cunoscut lipsa de valabilitate a transferului.

Asigurarea

Notiuni- Pt a evita asigurarea putem: 1.evitarea sau prevenirea riscului 2.limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. 3crearea de reserve in vederea acoperii pe seama resurselor proprii a eventualelor pagube 4trecerea riscului asupra unei alte pers.

1.consta in luarea de marfuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc. 2dupa producerea evenim. Insa inainte ca acesta sa fi luat sfirsit, pers interesata i-au masuri capabile sa reduca la minim efectele dezastruoase ale acestuia. 3 crearea de rezrve- autoasigurarea, constituirea de catre unit economice a unui fond de rezerva pe care sa-l foloseasca pt acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau accidenta. 4 societatea comerciala se angajeaza sa suporte paguba respective provocatya de risc. Daca nu sint bani atunci sa i-au din fonduri: 1.fondul de rezerva const. in mod individual- intreprinderi mari. 2fondiri dr reserve const in mod centralizat- bug de stat si local.

11

3fonduri de asigurare constit. De sopciet specializate care sint societ de asigurareunde fondul se constituie in mod descentralizat.

Functiile- formarea de fonduri; despagubirea pers pt prej cauzat; prevenirea de pagube sau minimizare de prej.

Principiile speciale: neadmiterea asig unor interese ilicite; neadmiterea imbogatirii fara justa cauzaa asiguratului; prioritatea asiguraii benevole in raport cu asigurarea obligatorie.

Clasificarea dupa- forma- obligatorie; benevola. De pers; de daune- de bunuri si de raspundere. Teritoriu- interne si externe. Raporturi- directe intre asig si asigur; Indirecte- reasigurarea.

CONTRACTUL DE ASIGURARE

Riscul asigurat este un element esential $i obligatoriu al asiguririi, f3ra de care raportul juridic de asigurare nu poate exista. F.l reprezinti un eveniment viitor, posibil, dar incert, care ar putea aduce unele prejudicii personale sau pa-trimoniale unei persoane $i care, in caz de producere, atrage obligatia asiguri-torului de a plati indemnizajia de asigurar.

Cazul asigurat reprezinta imprejurarea care, о data survenita, j| obliga pe asiguritor la plata indemniza. Deosebirea riscului de cazul asigurat consta in aceea ей primul este un eveniment care se poate ivi, iar al doilea este un eveniment care s-a produs deja.

Obiectul asigurat reprezinta fie bunul care a fost asigurat (de exemplu, un imobil), fie despigubirea datorati de asigurat ca urmare a survenirii rispun-derii civile faji de о persoani terti (cazul pagubelor produse in rezultatul ac-cidentclor rutiere etc.), fie un atribut aj.persoanei (viaja, sinitatea, capacitatea de munci, sau chiar о parte a corpului). Indemnizafia de asigurare (despdgubire sau suma asiguratu) reprezinti о sutrri de bani care este achitati de citre asigurator asiguratului sau altor bene-ficiari atunci cftnd survine imprejurarea asigurata.asigurare - transfer al unui risc eventual, inclusiv al riscului unei pierderi financiare şi/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurător, în conformitate cu contractul de asigurare asigurat - persoană care are încheiat un contract de asigurare cu asigurătorul; franciză - parte din prejudiciu suportată de asigurat, stabilită în calitate de valoare fixă sau de procent din despăgubirea totală prevăzută în contractul de asigurare; intermediar în asigurări - persoană fizică sau persoană juridică ce desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii şi are calitatea de broker de asigurare sau de agent de asigurare; reasigurare - cedare parţială sau integrală a unor riscuri subscrise de un asigurător, denumit reasigurat (cedent), unui alt asigurător, denumit reasigurător (cesionar), care, la rîndul său, îşi asumă angajamentul să recupereze o parte corespunzătoare din despăgubirea de asigurare acordată; agent de asigurare - persoană fizică sau persoană juridică ce desfăşoară activitate profesională în baza mandatului acordat de asigurător, avînd dreptul să încheie, în numele şi din contul asigurătorului, contracte de asigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat, fără să aibă calitatea de asigurător, reasigurător sau de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;

CLASIFICAREA ASIGURARILOR- Asiguririle facultative se caracterizeazi prin faptul ci drepturile si obliga(ii-le pirjilor se stabilesc, precum si toate

12

celelalte clauze contractual, de citre pirtj respectarea condi(iilor generale de validitate) prin contractu! de asigurare Asigurarea obligatorie (prin efectul legii) este о formi de asigurare, in care, spre deosebire de asigurarea facultativi, subiec|ii asigurarii obligatorii, drepturile si obligatiile pirtilor, marimea primelor de asigurare, termenul de achitare a acestora si alte clauze sunt stabilite de legc Asigurarea de persoane are ca obiect un anumit atribut al persoanei fizice, cum ar fi via(a, sinitatea, capacitatea de munci, atingerca unei anumite virstjj Asigurarea de daune include asigurarea de bunuri si asigurarea de rispun-dere civilt^sigurarea de bunuri vizeazi anumite lucruri degradabile sau care pot fi distruse datoriti unor accidente sau dezastre naturale (case, autovehicu-ie, bunur Asigurarea de rispundere civili are ca obiect valoarea despigubirilor pe care trebuie si lc pliteasci asiguratul in urma prejudjcjului cauzat unei persoane ter(e (de exemplu, in cazul accidentelor rutier jn cadrul asigururilor directe raporturile de asigurare se nasc intre asigurat si asiguritor Coasigurarea este 0 asigurare directi in care existi mai multi asiguritori. Acest tip de asigurare se practici in cazul unor bunuri extrem de valoroase ori care prezinti diferite riscurj^tc. si cand unul din asiguritori nu se poate obliga singur la plata despigubirilor de asigurare. Asigurarea mutuala- este un mod de asigurare a bun. Pe principii mutuale. Adica pers ce sunt supuse riscurilor similare pot sa se asocieze benevol in asociatii mutuale obligindu-se la plata unei cotizatii pt constituirea unui fond comun care la producerea caz asig vor fi platite indemnizatii de asigurare. spune ci principalul elemenlde distinc-\ie al asigurarii mutuale este dubla calitate de asigurat si asigurator. Reasigurarea are loc atunci cand asiguratorul transrrrtteo parte din ras-punderea sa fa(a dc asigurat unei alte organizatii de asigurare. In aceasti situa-tie, asiguritorul initial va dobajjdi calitatea de reasigurat, iar persoana care il asigura se va muni reasigurator Spre deosebire de coasigurare, reasigurarea se realizeazu independent de voin(a asiguratului. Ra are drept scop о mai mare dispersare a riscurilor- ce ar putea rezulta dintr-un contract de asigurare.[Reasigurarea nu stabileste raporturi iuridice intre asigurat si reasigurator, producand efecte doar intre partile contractante (asigurator si reasigurator). Prin urmare, in cazul producerii riscului asigurat, reasiguratorul este obligat sa suporte plata indemnizatiilor (in totalitate sau in parte) pe care reasiguratul le plateste. Asigurari interne si externe.

CARACTERE- oneros, sinalagmatic, consensual –acord de vointa, executare succesiva, de adeziune- majoritatea cazurilor clauzele sint stabilite de asigurator, aleatoriu- nu se cunoaste din timp despre existenta si intinderea oblige. Partile sint asigurat si asigurator dar pot fi si beneficiary- Agentul de asigurare, este persoana care efectueazS opera(iunile de asigurare in numele si in contul societadlor de asigurare Comisarul de avarie este reprezentantul asigurutorului care este imputer-nicit sS constate cauzele $i imprejurSrile producerii dauneloisjmarimea aces-tora, etc. Atat agentul de asigurare, cat si comisarul de avarie, isi desfi^oaru activitatea in numele asigurJtorului pentru о anumita retribute Misitul de asigurare, este un intermediar independent care isi desftsoarS activitatea in baza acordurilor dintre asigurat si asiguratorJActivitatea misitu-lui de asigurare consta in gasirea pJrtilor si determinarea lor de a incheia contractul. contractul de asigurare urmeazS s3

13

fie incheiat in formS scrisS, iar о dovada de incheiere a contractului de asigurare о cons,tituie polita de asigurar

Termenul- limitat si nelimitat. Nelimitat- poate rezilia oricind cu un preaviz de cel putin o luna si nu mai mare de 3 luni. Limitat- la expirarea termenului, dar daca mai mare de 5 ani atunci la expirarea a 5 ani sau peste fiecare an cu un preaviz de 3 luni, poate fi prelungit tacit dar peste un an el va fi nul. Contractul va fi nul: la expirarea termenului, nu a achitat primele de asugurare, decesul asiguratului, daca asiguratul a omis intentionat niste imprejurari importante, conform unor condi(ii care contravin prezentei legi si care agraveaza situafia asiguratului in raport cu legislajia in vigoare; cu о persoanu neautorizata sS incheie contract in numele asiguratoru-lui; cu subiecji fari drepturi de persoana juridical

cu persoane fara capacitate de exerci(iu din cauza varstei sau a cSror incapacitate sau capacitate restrinsS de exercitiu este recunosculJ prin hotarire judecatoreasci; cu о persoana care, la incheierea contractului, se afli in stare de tres-ponsabilitate;0 asupra unor bunuri obtinute pe cale iliciti, sechestrate sau arestate, ori care urmeaza sS fie confiscate in baza unci sentinte judecitoresti. Încheierea contractului de asigurareContractul de asigurare se încheie în forma şi în modul stabilit de legislaţia civilă în vigoare. (2) Contractul de asigurare trebuie să conţină următoarele clauze: a) numele sau denumirea părţilor contractante, numărul de identificare de stat, domiciliul sau sediul lor; b) obiectul asigurării; c) riscurile care se asigură;d) începutul şi durata asigurării;e) suma asigurată; f) prima de asigurare, locul şi termenele de plată g) modalitatea de modificare, reziliere şi încetare a contractului;h) condiţiile de plată a despăgubirii de asigurare şi/sau a indemnizaţiei de asigurare; i) drepturile şi obligaţiile părţilor; Clauzele contractuale specifice asigurării de viaţă (1) În cazul asigurării de viaţă, indemnizaţia de asigurare se acordă sub formă de plată unică sau de plăţi periodice. Suma asigurată pentru asigurarea de deces poate să difere de suma asigurată pentru asigurarea de supravieţuire.(2) Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau, în caz de deces al acestuia, beneficiarului desemnat de el. Dacă nu s-a desemnat nici un beneficiar, indemnizaţia de asigurare se plăteşte moştenitorilor asiguratului în calitate de beneficiari (3) Desemnarea beneficiarului se face de către asigurat fie la încheierea contractului, fie în cursul executării lui, prin declaraţie scrisă comunicată asigurătorului sau prin testament. Înlocuirea sau revocarea beneficiarului se permite oricînd în cursul executării contractului Clauzele contractuale specifice asigurărde bunuri (1) Asigurarea de bunuri se poate efectua numai în beneficiul proprietarului de bunuri dacă legea sau contractul nu prevede altfel.(2) Suma asigurată nu poate depăşi valoarea reală a bunurilor asigurate din momentul încheierii contractului de asigurare. În caz contrar, contractul este nul, în virtutea legii, în partea, din suma asigurată, care depăşeşte valoarea reală a bunurilor la momentul încheierii contractului.(3) La încheierea contractului, asigurătorul are dreptul să examineze bunurile pentru a constata existenţa şi starea lor reală. Contractul de asigurare încetează de drept prin acordul părţilor, precum şi:a) la neachitarea de către asigurat a primei de asigurare în mărimea şi în termenul stabilit; b) la expirarea termenului său de acţiune; c) la îndeplinirea de către asigurător a obligaţiilor contractuale; d) la lichidarea asiguratului persoană juridică sau la decesul asiguratului persoană fizică; e) la lichidarea asigurătorului, în modul stabilit de legislaţie

DREPTURILE SI OBLIGATIILE

14

ASIGURATULUI- oblige sa-l informeze depre toate circustantele referitor la marimea riscului, toate imprejurarile importante toate defectiunile bun sau bolile in caz de asig de pers, daca nu zice asiguratorul poate rezilia. Dar nu va putea rezilia daca stia despre aceste imprejurari insa lea omis atunci el va fi oblige sa-l despagubeasca pa asigurat. Oblig sa-l informee despre alte contr de asigurare sa se evite o supraasugurare a bun sau raspundere, la cea de pers nui oblige sal informeze. Oblige sa plateasca primele de asig daca nu se reziliaza contr.Daca dupa expirarea termenului de 2 saptamini se produce cazul asigurat iar in momentul producerii asiguratul este in intirziere cu plata primei de asigurare asiratorul este eliberat de oblig sa. Are dr de a cere de la asigurator derpre solvabilitatea lui. Oblige sa intretina bun sis a-l anunte daca au aparut ikmprejurari periculoase. Oblige sa-l anunte imediat despre evenimentul produs.

ASIGURATORULUI- oblige sa anunte cond asigurarii, la plata indemnizatiei sau despagubirii, , asiguratorul va trebui su verifice daci asigurarea era in vigoare in momentul producerii evenimentului asigurat, daca evenimentul produs era inclus in asigurare, daci au fost platite primele de asigurare, dacl asiguratul a avut un comportament corespunzJtor in ceea ce priveste condifiile de intre(i-nere a bunului sau a inlreprins masurile de prevenire $i inlaturarc a daunclor cauzate etc. Dupa verificarea acestor momente, asiguratorul stabileste cuantumul indemnizatiei pe care о datoreazl Poate sa achite suma beneficiarilor daca nu sint atunci mostenitorilor. Este in drept sa refuse plata integrala sau partiala daca asiguratul: a intreprins actiuni pt facilitarea sav evenimentului asigurat, a sav o crima legata de evenim asigurat, a comunicat informatii false sau nu a comunic data, nu a instiintat asiguratorul la timp despre evenim asigurat, nu a luat masuri de evitare a producerii evenimentului. Are dr sa nu achite in urma act militare, starii exceptionale, dezordini in masa.este oblige sa pastreze confidentialitatea informatiei.

ASIGURAREA OBLIGATORIE- DE RASPUNDERE CIVILA a transportatorilor fata de calatori.Articolul 1. Raporturile reglementate de prezenta lege(1) Prezenta lege reglementează raporturile în domeniul asigurării de răspundere civilă dintre organizaţiile de asigurare (asiguratori), transportatorii de călători cu mijloace de transport aerian, auto, feroviar şi fluvial (asiguraţi) şi călători.(2) Obiect al asigurării este răspunderea civilă a transportatorilor pentru prejudiciul cauzat vieţii, sănătăţii şi bunurilor călătorilor. (3) Prezenta lege nu se extinde asupra domeniului asigurării de răspundere civilă a proprietarilor mijloacelor de transport auto pentru prejudiciul cauzat terţilor şi bunurilor lor în urma accidentelor în transport.Articolul 2. Asigurătorul Asigurător este persoana juridică înregistrată în Republica Moldova, care deţine licenţă Articolul 3. AsiguratulEste considerată asigurat persoana juridică, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, ori persoana fizică care, în baza licenţei, obţinute în ordinea cuvenită, efectuează transportarea organizată a călătorilor cu transport aerian, auto, feroviar şi fluvial, a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă faţă de călători.Articolul 4. Domeniul de aplicare a asigurării obligatorii de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători(1) cu transportul aerian, auto, feroviar şi fluvial.(2) nu se extinde asupra transportatorilor care efectuează transportarea călătorilor:a) cu transportul auto urban, inclusiv cu taximetrele, şi transportul electric şi excursii.

RAPORTURILE DE ASIGURARE Contractul de asigurare(1) Transportatorii sînt obligaţi să încheie anual cu asiguratorii contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători.(2) Contractul de asigurare se încheie pînă la obţinerea licenţei de efectuare a transportărilorArticolul 7. Prima de asigurare se stabileşte în cuantum de pînă la 1% din suma

15

volumului anual de transportare a călătorilor.(2) Procedura şi termenele depunerii primelor de asigurare se stabilesc în contractul de asigurare.

LIMITELE RĂSPUNDERII ŞI PLATA DESPĂGUBIRII DE ASIGURARE

Limitele răspunderii asiguratorului(1) În cazul vătămării corporale sau decesului călătorului în urma accidentului în transport, despăgubirea de asigurare se plăteşte în mărimea prejudiciului efectiv cauzat, confirmat de organele competente şi de documentele privind cheltuielile suportate de victimă sau de reprezentanţii ei, limitată la un plafon egal cu echivalentul a 10000 de dolari S.U.A. (la data survenirii efective a cazului asigurat), indiferent de tipul mijlocului de transport.(2) Despăgubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat de vătămarea corporală sau decesul victimei va include:a) cîştigul ratat în timpul perioadei de incapacitate temporară de muncă, dar nu mai mult decît echivalentul a 20 de dolari S.U.A. pentru fiecare zi de incapacitate de muncă;b) cheltuielile pentru tratament, procurarea de medicamente necesare, protezare şi îngrijire, 3) În cazul deteriorării sau nimicirii totale a bunurilor în urma accidentului în transport, se compensează valoarea efectivă a bunurilor (bagajelor) deteriorate sau nimicite, cu condiţia declarării lor, echivalentă cu 20 de dolari S.U.A. pentru 1 kg de greutate a bagajului, dar nu mai mult decît echivalentul a 1000 de dolari S.U.A. Răspunderea asiguratului(1) În cazul în care este accidentat mijlocul de transport al transportatorului care nu dispune de contract de asigurare sau contractul său de asigurare nu se extinde asupra acestui mijloc de transport, prejudiciul cauzat vieţii, sănătăţii sau bunurilor călătorilor se repară de către transportator în conformitate cu legislaţia.(2) Despăgubirea de asigurare se plăteşte din contul mijloacelor transportatorului şi în cazul constatării faptelor:a) de transportare a unui număr de călători care depăşeşte normele stabilite de paşaportul transportului;b) de transportare a călătorilor fără documente de călătorie sau alte documente care autentifică dreptul acestora la călătorie;c) de exploatare transport defectate.Articolul 11. Persoanele care au dreptul la despăgubirea de asigurare(1) Repararea prejudiciului cauzat în urma accidentului în transport urmează a se face victimelor, iar în cazul decesului sau incapacităţii - moştenitorilor acestora sau altor reprezentanţi legali, la notificarea asiguraţilor.(2) Despăgubirea de asigurare prevăzută la alin.(1) se plăteşte în cazurile cînd prejudiciul este cauzat: a) călătorilor care efectuează călătorii în baza documentului de călătorie;b) călătorilor care efectuează călătorii fără achitare în baza legitimaţiei sau a altor documente, eliberate în conformitate cu legislaţia, care le autentifică dreptul la călătorie(1) Despăgubirea de asigurare se plăteşte în cuantumul valorii reale a prejudiciului cauzat călătorului, în limitele sumelor prevăzute la art.8, în temeiul actului asupra accidentului în transport întocmit de organele care efectuează controlul asupra securităţii circulaţiei, certificatului eliberat de organizaţia autorizată să confirme decesul sau să determine gradul de vătămare corporală, precum şi în temeiul documentelor care confirmă cheltuielile pentru tratament, procurarea de medicamente necesare, protezare şi îngrijire în legătură cu cazul asigurat (2) Despăgubirea de asigurare se plăteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte că a reparat prejudiciul cauzat victimei şi suma plătită nu urmează să fie recuperată prin acţiune în regres.

RĂSPUNDEREA PĂRŢILOR Examinarea litigiilor

Litigiile apărute din raporturile de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor pentru prejudiciul cauzat călătorilor se soluţionează în instanţa judecătorească. Participarea asiguratorului la proces este obligatorie. Articolul 14. Dreptul de regres al asigurătorulu Asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de cauzarea

16

prejudiciilor în cazul:a) cauzării de prejudicii ca urmare a acţiunilor intenţionate ale asiguratului b) cauzării de prejudicii ca urmare a comiterii de către asigurat a unor infracţiuni intenţionate, aflate în legătură cauzală directă cu producerea riscului asigurat; Articolul 15. Refuzul de a plăti despăgubirea de asigurare(1) Nu se repară prejudiciul cauzat, direct sau indirect, în urma:a) operaţiilor militare şi consecinţelor lor, tulburărilor cu caracter de masă şi grevelor, actelor ilegale ale unor organizaţii politice şi ale persoanelor care sînt complici;b) circumstanţelor de forţă majoră şi calamităţilor naturale (explozie nucleară, seism, fulger, uragan, inundaţie, alunecări de teren etc.);c) utilizării mijloacelor de transport în alte scopuri decît cele indicate în licenţa de activitate şi/sau în contractul de asigurare.(2) Nu se repară prejudiciul cauzat prin pierderea sau distrugerea hîrtiilor de valoare, semnelor monetare, documentelor, manuscriselor, pietrelor preţioase şi semipreţioase, articolelor din platină, aur, argint,.Articolul 16.

Pretenţiile apărute din raporturile de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor pentru prejudiciul cauzat călătorilor pot fi înaintate asiguratorilor respectivi în decursul a 3 ani de la data survenirii efective a evenimentului asigurat.Articolul 17. Răspunderea Pentru încălcarea prezentei legi, subiecţii raporturilor de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători sînt traşi la răspundere conform legislaţiei.O alta asigurare este cea medicala care este gratuita pt alevi studentiinvalizi, someri, pensionari. Legea prevede raspundere pt calitatea si volumul serviciilor prestate. Suma de asig la judecator va fi de suma banesti de intretinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru. La colab de politie de 10 ani. Asigurarea locuinte de catre cooperativei de constructie. In calitate de asiguratj pentru cazurile de raspundere civila a dctinltorilor de autovehicule sunt considerate persoanele fizice si juridice care delin autovehicule supuse inmatricularii de catre organele politiei rutiere in Republics Moldova. De asemenea, sunt obligate sa se asigure de raspundere civila persoanele care intra pe teritoriul Republicii Moldova sau il tranziteaza cu auto-vehicule Inmatriculate in alte state, cu exceptia cazurilor cand ele dispun de documente de asigurare de raspundere civila internationala Contractul cu persoanele slraine sau care se afla temporar peteritoriul Republicii Moldova se incheie pe о perioadS in-tre 15 zile si 11 lurii Drept confirmare a incheierii contractului este polija si certificatul de asigurare DespSgubirile de asigurare vor fi acordate pentru daunele produse in urma accicfentelor rutiere care au avut loc pe drumurile de uz comun, indiferent de faptul daca autovehiculele se aflau in mers sau stationau. De asemenea, ele vor fi platite pentru pagubele produse de existen(a sau functionarea diferitelor instajatii montate pe autovehicule, remorci, atase Despagubirea de asigurare in cazul leziunilor corporale sau decesului persoanei nu se limiteaza la un plafon maxim si se piateste in cuantumul real al pagubelor^ In cazul distrugerii sau deteriorarii bunurilor in urma unui accident rutier, despagubirile de asigurare vor fi achitate in cuantumul real al pagubelor, dar nu mai mult de zece mii de salarii minime, indiferent de numarul persoanelor vinovate sau pagubite in unul ;i acelafi accident rutier.

AS1GURAREA FACULTATIVA

Asigurarea facultativa poate ti de persoane, de bunuri si de raspundere civila. A. Asigurarea de persoane poate fi de doua feluri: asigurare de viata si asigurare de accidente!^\sigurarea de viaja, la randul ei, se imparte in asigurarea de deces si asigurarea de supraviejuire.

Asigurarea de deces este de doua tipuri: asigurarea temporara de deces, in care asiguratorul va plati suma asigurata beneficiarului, numai in cazui in care asigu-ratul moarc inainte de expirarea

17

contractului si asigurarea viagera de deces in care asiguratorul va plati suma asigurata beneficiarului la decesul asiguratului.

Asiguranle pentru caz de supraviejuire se caracterizeaza prin faptul ca asiguratorul va plati asiguratului sau beneficiarului suma asigurata daca asiguratul va fi in via;a la expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul de asigurareT^

Asigurarile de accidente se caracterizeaza prin faptul ci asiguratorul va plati suma asigurata in cazul producerii unui accident in urma caruia persoana asigurata a decedat sau a devenit invalid

nu se considera cazuri asigurate toate formelede imbolnuvirc, intoxica(iile provocate prin recurgere premeditata la substanjc toxice, accidentele si pagubele cauzate s3nata(ii legate direct sau indirect de actiuni militare, instituirea starii de razboi sau starii exceptionale, dezordinilor cu caracter de masa

В. Asigurarea de bunuri este tipul de asigurare in care asiguratorul sc oblige ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea prejudiciilor cauzate de diferite calamitafi naturale, acculente sau actiunile premeditale^i nelegitime ale terror persoane.

(Obiectul asigurarii debunurill reprezinta bunurile individual determinate, generice, precum si bunurile viitoare care sunt supuse riscului de distrugere totala sau partiala. Despagubirea de asigurare platita de asigurator va fi stabilita de catre acesta in dependents de starea bunurilor asigurate in momentul producerii ris-cului asigurat. Ea nu poate depasi valoarea bunului, cuantumul pagubei si nici sunia asigurata prevazuta in contracibicest fapt rezida din necesitatea evitarii unei supraasigurari, care ar putea stimula interesul asiguratului pentru producerea evenimentului asigurat. Jn cazul in care suma asigurata este mai mica decat valoarea reals a bunului asigurat, despagubirea de asigurare poate fi redusu corespunzutor rapor-tului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului .

Asigurarea facultativa de ruspundere civila In cadrul acestui tip de asigurare, asiguratorul se oblige sa plateasca la producerea cazului asigurat, despagubirea pentru prejudiciul de care asiguratul va raspunde faja de persoanele pagubite Asigurarea facultativa de raspundere civila acoperi atat rSspunderea pentru fapta proprie a asiguratului, cSt si rSspunderea pentru fapta altor persoane (membrii familiei asiguratului, persoanele aflate la intretinere Ca si in cazul asigurarii facultative de bunuri, in cazul asigurarii facultative de raspundere civila, asiguratorul se poate subroga in drepturile asiguratului platit si poate inainta о actiune in regres impotriva persoanelor vinovate de cauzarea pagubelor

CODUL CIVIL ASIGURAREA

Articolul 1301. Contractul de asigurare

Prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în termenele convenite.

Articolul 1302. Tipurile de asigurare

Asigurarea se împarte în asigurare de persoane şi asigurare de daune.

18

Articolul 1303. Asigurarea de persoane(1) În cazul asigurării de persoane se asigură viaţa şi sănătatea (inclusiv integritatea psihică) a asiguratului.

(2) Asigurarea de persoane este individuală sau colectivă.

Articolul 1304. Asigurarea contra daune(1) Asigurarea contra daune garantează asiguratul contra consecinţelor unui eveniment care poate aduce atingere patrimoniului său.(2) Asigurarea contra daune cuprinde asigurarea bunurilor şi asigurarea de răspundere civilă.

Articolul 1305. Reasigurarea(1) Prin încheierea contractului de reasigurare:a) reasigurătorul primeşte prime de reasigurare, în schimbul cărora contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a constituit obiectul reasigurării;b) asigurătorul, în calitate de reasigurat, cedează prime de reasigurare, în schimbul cărora reasigurătorul contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a constituit obiectul reasigurării. (2) Contractul de reasigurare produce efecte doar între asigurător şi reasigurător.Articolul 1306. Încheierea contractelor în Republica Moldova

Persoanele din Republica Moldova încheie contracte de asigurare cu societăţi înregistrate în Republica Moldova, cu excepţia cazurilor în care asigurările solicitate nu se practică pe piaţa internă.

Articolul 1307. Riscul asigurat şi cazul asigurat

(1) Riscul asigurat este un eveniment viitor, posibil, dar incert la care sînt expuse viaţa, sănătatea sau patrimoniul unei persoane. (2) Este interzisă asigurarea:a) intereselor ilicite;b) prejudiciului suferit prin participarea la loterii, jocuri şi pariuri;c) eventualelor cheltuieli la care poate fi supusă persoana în scopul eliberării ostaticilor.(3) Cazul asigurat este evenimentul pentru înlăturarea consecinţelor căruia s-a făcut asigurarea şi la producerea căruia apare obligaţia asigurătorului să plătească suma asigurată ori despăgubirea.

Articolul 1308. Încheierea contractului de asigurare.

Forma şi clauzele obligatorii(1) Pentru încheierea contractului de asigurare, asiguratul prezintă asigurătorului propunere (cerere) scrisă, în care indică interesul propriu şi cel al beneficiarului asigurării sau declară verbal că doreşte să încheie contract de asigurare.(2) Contractul de asigurare poate fi încheiat în favoarea mai multor beneficiari.(3) Contractul de asigurare se încheie în scris.(4) În contractul de asigurare se va indica:a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părţilor contractante;b) obiectul asigurării: bun, persoană şi răspundere civilă;c) riscurile ce se asigură;d) începutul şi durata asigurării;e) sumele asigurate; f) primele de asigurare, locul şi termenele de plată;g) alte date, conform legii sau contractului.(5) Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dacă există un început de dovadă scrisă.

(6) Dovada încheierii contractului de asigurare rezultă şi din trimiterea unui document de asigurare, precum poliţă de asigurare (certificat), din cererea de plată a primei ori din înscrisul prin care se constată efectuarea acestei plăţi sau din orice înscris din care reiese faptul încheierii contractului.

Articolul 1309. Poliţa de asigurare

(1) Asigurătorul este obligat să remită asiguratului un exemplar, semnat de el, al poliţei de asigurare.

19

(2) În poliţa de asigurare se va indica:a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părţilor contractante;

b) obiectul asigurării: bun, persoană şi răspundere civilă;c) riscurile ce se asigură;d) începutul şi durata asigurării;e) suma asigurată;f) prima de asigurare, locul şi termenele de plată;g) alte date, conform legii sau acordului dintre părţi.

Articolul 1310. Obligaţia de remitere a înscrisurilor(1) Asigurătorul este ţinut să remită, împreună cu poliţa de asigurare, copiile de pe propunerile scrise depuse de asigurat sau în numele lui.(2) În caz de divergenţă între poliţa de asigurare şi propuneri, ultimele au prioritate, cu excepţia cazului cînd asigurătorul, într-un document separat, indică asiguratului elementele asupra cărora există divergenţe.

Articolul 1311. Stabilirea drepturilor şi obligaţiilor în cazul

asigurării mutuale(1) Persoanele pot să-şi asigure bunurile pe principii mutuale, prin asociere, în baza liberului consimţămînt, în societăţi de asigurări mutuale.(2) Certificatul de participare la o societate de asigurări mutuale poate stabili drepturile şi obligaţiile membrilor prin referinţă la actul de constituire al societăţii.(3) Fiecare membru are dreptul să obţină o copie de pe actul de constituire al societăţii.

Articolul 1312. Opozabilitatea excepţiilor

Dacă o poliţă de asigurare este emisă nominativă, la purtător ori la ordin, asigurătorul poate opune posesorului poliţei toate excepţiile opozabile asiguratului iniţial. Excepţiile nu pot fi opuse dacă posesorul poliţei îl informează pe asigurător despre cesiunea drepturilor care rezultă din asigurare, iar asigurătorul nu-i comunică de îndată excepţiile existente.

Articolul 1313. Termenul de acţiune al contractului de

asigurare(1) Asigurarea începe din momentul achitării primei de asigurare sau a primei tranşe a acesteia şi încetează la ora 24 a ultimei zile din termenul convenit pentru asigurare dacă legea sau contractul nu prevede altfel.(2) Dacă valabilitatea contractului de asigurare se extinde asupra perioadei anterioare achitării primei de asigurare, o astfel de asigurare este valabilă cu condiţia neproducerii cazului la momentul încheierii asigurării.(3) În cazul în care contractul de asigurare se încheie pentru o perioadă de peste 5 ani, părţile pot rezilia contractul la încheierea celui de-al cincilea an sau a fiecăruia dintre anii următori, respectînd un termen de preaviz de 3 luni.(4) În cazul contractelor încheiate pe termen nelimitat, ambele părţi sînt îndreptăţite să rezilieze contractul, respectînd un termen de preaviz de cel puţin o lună şi de cel mult 3 luni.(5) Acordul prin care contractul de asigurare se consideră prelungit în mod tacit pe o perioadă mai mare de un an se consideră nul.(6) Perioada de asigurare este intervalul de timp de cel mult un an sau mai puţin dacă primele de asigurare sînt calculate corespunzător.

Articolul 1314. Majorarea primei de asigurare

Dacă asigurătorul, în baza unei clauze contractuale privind actualizarea primei de asigurare, măreşte cuantumul acesteia, asiguratul poate rezilia contractul, cu respectarea termenului de preaviz de o lună. Majorările neînsemnate nu îndreptăţesc la reziliere.

20

Articolul 1315. Obligaţiile asigurătorului

(1) Asigurătorul este obligat:a) să aducă la cunoştinţa asiguratului, într-o formă adecvată, condiţiile asigurării; b) să efectueze plata, la apariţia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurării de a încasa suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în condiţiile de asigurare;

c) să compenseze asiguratului cheltuielile aferente evitării producerii cazului asigurat sau limitării oportune a prejudiciilor pasibile de despăgubire;d) să păstreze confidenţa informaţiei despre asigurat şi a persoanelor asigurate, de care a luat cunoştinţă în procesul asigurării.(2) Legea şi contractul de asigurare pot prevedea şi alte obligaţii pentru asigurător.

Articolul 1316. Obligaţiile asiguratului(1) Asiguratul este obligat:a) să informeze asigurătorul, la încheierea contractului, despre toate circumstanţele esenţiale referitoare la mărimea riscului ce se asigură;b) să informeze asigurătorul despre alte contracte de asigurare încheiate la obiectul respectiv;

c) să plătească la timp primele de asigurare;d) să întreprindă acţiuni dependente de el pentru a evita producerea cazului asigurat sau pentru a limita pagubele cauzate de producerea lui;e) să informeze asigurătorul de producerea evenimentului asigurat îndată ce a aflat despre aceasta.

(2) Legea şi contractul de asigurare pot prevedea şi alte obligaţii pentru asigurat.Articolul 1317.Informarea asigurătorului privind întinderea

riscului(1) La încheierea contractului de asigurare, asiguratul este obligat să indice asigurătorului toate împrejurările cunoscute de el care ar avea importanţă asupra preluării riscului asigurat. Se consideră a avea importanţă acele împrejurări periculoase care ar influenţa decizia asigurătorului de a încheia contractul ori de a încheia contractul în condiţiile convenite.(2) O împrejurare asupra căreia asigurătorul a formulat în mod expres şi în scris întrebări se consideră a fi, în caz de dubiu, importantă.(3) În cazul în care, contrar dispoziţiilor alin.(1) şi (2), s-a omis menţionarea unei împrejurări importante, asigurătorul poate rezilia contractul. De asemenea, el poate rezilia dacă menţionarea unei împrejurări importante este omisă deoarece asiguratul nu a luat cunoştinţă despre acea împrejurare din motive care îi sînt imputabile.(4) Rezilierea este exclusă în cazul în care asigurătorul cunoştea împrejurarea nemenţionată sau dacă menţionarea este omisă fără vina asiguratului.

Articolul 1318. Rezilierea contractului datorită unor inexactităţi(1) Asigurătorul poate rezilia contractul şi atunci cînd în privinţa unei împrejurări importante s-a făcut o menţiune inexactă.(2) Rezilierea este exclusă în cazul în care inexactitatea era cunoscută asigurătorului sau menţiunea este făcută inexact fără vina asiguratului. Asigurătorul poate rezilia doar în decurs de o lună din momentul cînd a luat cunoştinţă despre inexactitate. Articolul 1319. Termenul rezilierii(1) Asigurătorul poate rezilia contractul din proprie iniţiativă în decursul unei luni din momentul în care a luat cunoştinţă de împrejurările ce îi dau dreptul la rezilierea contractului.(2) Rezilierea se face prin declaraţie scrisă faţă de asigurat.Articolul 1320. Rezilierea contractului după survenirea cazului asiguratDacă asigurătorul reziliază contractul după ce s-a produs cazul asigurat, obligaţia sa de a presta rămîne valabilă în măsura în care împrejurarea în raport cu care obligaţia de menţionare este încălcată nu a avut nici o influenţă asupra producerii cazului asigurat sau asupra întinderii prestaţiei datorate de asigurător.

21

Articolul 1321. Suspendarea garanţieiNeexecutarea obligaţiei formale care agravează riscul suspendă garanţia acordată de asigurător asiguratului. Suspendarea încetează în cazul în care asigurătorul îşi dă consimţămîntul sau cînd asiguratul îşi respectă din nou obligaţiile sale.Articolul 1322. Plata primei de asigurare(1) Asiguratul este obligat la plata primei de asigurare doar la eliberarea poliţei de asigurare.(2) Dacă interesul asigurat nu există la data începerii asigurării sau dacă un interes viitor nu mai ajunge să se constituie, asiguratul este eliberat de obligaţia plăţii primei de asigurare. Dacă interesul asigurat se stinge, asiguratul datorează asigurătorului doar acea parte din primă ce corespunde duratei riscului.

Asigurătorul poate cere o taxă corespunzătoare pentru cheltuielile şi operaţiunile făcute pentru încheierea contractului.Articolul 1323. Efectul neachitării unei tranşe a primei de

asigurare(1) În cazul în care una din tranşele primei de asigurare nu este plătită, dacă a fost convenită plata în tranşe a acesteia, asigurătorul poate stabili asiguratului, pe cheltuiala acestuia, un termen de plată de 2 săptămîni. Trebuie precizată, în acest caz, consecinţa juridică a neplăţii în termen.(2) Dacă, după expirarea termenului prevăzut la alin.(1), se produce cazul asigurat, iar în momentul producerii asiguratul este în întîrziere cu plata primei sau a dobînzilor datorate, asigurătorul este eliberat de obligaţia sa.Articolul 1324. Rezilierea contractului în cazul neachitării unei

tranşe a primei de asigurareDacă asiguratul se află în întîrziere cu plata unei tranşe a primei de asigurare, asigurătorul poate rezilia contractul cu respectarea unui termen de preaviz de o lună.Articolul 1325. Dreptul asiguratului de a refuza plata primei

de asigurare

Asiguratul poate refuza plata primei de asigurare dacă se constată, după încheierea contractului, că situaţia economică a asigurătorului a devenit atît de grea încît există temeri justificate de a considera că, la survenirea cazului asigurat, asigurătorul nu-şi va putea îndeplini obligaţiile contractuale.

Articolul 1326. Informarea despre împrejurările periculoase(1) Asiguratul este obligat să informeze de îndată pe asigurător asupra împrejurărilor periculoase apărute sau despre care a luat cunoştinţă după încheierea contractului.(2) Dacă împrejurarea periculoasă este provocată intenţionat de către asigurat sau dacă necunoaşterea împrejurărilor ce au existat deja la momentul încheierii contractului se datorează vinovăţiei acestuia, asigurătorul are dreptul să rezilieze contractul fără preaviz. Articolul 1327. Informarea despre producerea cazului asigurat(1) Asiguratul este obligat să-l anunţe de îndată pe asigurător despre producerea cazului asigurat.(2) După producerea cazului asigurat,

CONTRACTUL DE DEPOZIT

CCRM, art. 1086: prin contractul de depozit o parte, depozitar, se oblige sa pastreze bunul mobil predat de cealalta parte, deponent, o perioada determinate sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere. Caracterele juridice: 1)consensual 2)cu titlu oneros sau gratuit 3)sinalagmatic 4)comutativ, d-ce partile cunosc din momentul incheierii contractului intinderea drept. si oblig. Si acestea nu depend de un eveniment viitor, incert 5) este un contract cu executare succesiva 6)are un caracter intuitu personae, deci, persoana depozitarului necesita o incredere sporita din partea deponentului. Elementele : partile contractului sunt deponentul, care poate fi persoana fizica sau juridical inzestrata cu capacitatea de a incheia acte administrative si depozitarul, care poate fi persoana cu capacitate deplina de exercitiu. Depozitar profesionist poate fi societatea comerciala, intreprinzatorii individuali,

22

organizatiile necomerciale. Obiectul juridic il formeaza serviciile depozitarului de asigurare a pastrarii bunului. Obiectul material-bunurile mobile individual determinate transmise spre pastrare. Pot fi si bunuri generic determinate, in cazul depozitului neregulat. Obiect material pot fi si banii, documente constatatoare de drepturi, bagajele calatorilor la depozitul prestat de camerele de de bagaje, bunurile de uz personal si casnic la depozit prestat de lombarduri, animale. Pretul contractului este numit remuneratie, el nu e clauza esentiala a contractului. Remuneratia se stabileste prin acordul partilor. Daca nu se specifica in contract, partile se conduc de tarife stabilite, iar daca nu sunt tarife, se plateste o remuneratie obisnuita. Forma contractului trebuie sa respecte normele generale cu privire la forma actului juridic. Depozitul prestat de camerele de pastrare se atesta prin chitante sau jetoane, iar cel prestat de Lombard, prin chitanta nominative de depozit. Termenul: contractul de depozit poate fi incheiat pe o perioada determinata sau nedeterminata. Obligatiile depozitarului: 1)se oblige sa primeasca bunul specificat spre pastrare in modul si termenele stabilite de contract, neexecutarea sau executarea necorespunzatoare obliga depozitarul sa repare daunele cauzate deponentului 2)asigurarea pastrarii bunului pe toata durata contractului si anume intreprinderea tuturor masurilor necesare pentru asigurarea integritatii bunului 3)sa pastreze bunul personal, fara incuviintarea deponentului el nu are dreptul sa transmita unui tert spre depozitare bunul primit 4)sa nu foloseasca bunul depozitat fara permisiunea deponentului, cu exceptia cazurilor cind aceasta este necesar pentru conservarea bunurilor 5)sa respecte conditiile de pastrare convenite de parti, poate modifica conditiile doar cu autorizarea de catre deponent; poate fara autorizare doar cind e strict necesar 6) in cazul unui pericol real de deteriorare sau degradare a bunului, depozitarul poate sa-l vinda, dar cu cel mai bun prêt pentru deponent 7) se oblige sa perceapa fructele civile doar daca e necesar pentru conservarea bunului8)la incetarea contractuluie dator sa remita deponentului sau persoanei imputernicite bunul depozitat, in stare in care se afla la momentul predarii 9) sa remita fructele bunului depozitat. Obligatiile deponentului: 1)sa transmita bunul spre pastrare in modul si in termenele prevazute de contract 2) sa achite remuneratie pentru pastrare abunului 3) sa compenseze depozitarului cheltuielile necesare pastrarii bunului 4)la incetarea depozitului, deponentul este obligat sa ridice bunul pastrat in termenul prevazut de contract 5) daca depozitarului i-au fost cauzate prejudicii prin caracteristicile bunului depozitat, deponentul va fi obligat sa le repare daca a stiut sau trebuia sa stie despre ele. Drepturile depozitarului: 1)sa refuse primirea bunului daca nu i-a fost predate in termenul stabilit in contract 2)are dreptul sa modifice modul, locul si alte conditii de pastrare a bunului fara a cere incuviintarea deponentului in caz de stricta necessitate pentru a inlatura riscul de distrugere, pierdere sau deteriorare a bunului 3)are dreptul sa vinda bunul in cazul aparitiei unui pericol real de deteriorare, distrugere a bunului 4) poate sa-si retina cheltuielile de vinzare a bunului atunci cind nu poarte raspundere pentru circumstantele ce l-au determinat sa vinda bunul 5)poate cere deponentului oricind sa-si ridice bunul daca nu e stabilit un termen in contract 6) are dreptul sa retina bunul peste termenul stabilit pina la momentul retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare. Drepturile deponentului: are dreptul oricind sa-si ridice bunul, chiar si atunci cind contractul prevede un termen de depozitare. Clasificarea:1depozit regulat (bunuri individual determinate); 2depozit neregulat(bunuri determinate generic);3depozit necesar(conditii speciale in contract).

MAGAZINAJUL

Magazinajul este o varietate a contractului de depozit, care prevede predarea bunului spre pastrare la un depozit de marfuri. Raporturilor de magazinaj li se aplica dispozitiile referitoare la depozit daca nu exista reglementari speciale. Obiect: bunuri individual determinate si bunuri determinate generic.

23

Obligatiile magazinerului: 1)e obligat sa anunte imediat deponentul daca printr-o examinare exterioara constata deprecierea sau deteriorarea bunului si sa asigure probele necesare constatarii prejudiciului si inaintarii pretentiilor carausului, in caz contrar va fi obligat sa repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea acestei obligatii; 2)e obligat sa asigure pastrarea bunurilor cu diligenta unui bun profesionist, fiind raspunzator de distrugerea, pierderea ori deteriorarea lui; 3)e obligat sa informeze ultimul detinator al recipisei cunoscut de catre el in caz de schimbare a locului de inmagazinare, a caracteristicilor bunului sau daca asemenea schimbari urmeaza sa se produca; 4) magazinerul e obligat sa permita, pe parcursul orelor de lucru, deponentului sau unei alte persoane sa ia mostre sau sa inspecteze bunurile. Drepturile magazinerului: 1) in cazul inmagazinarii unor bunuri determinate generic el are dreptul sa le amestece cu bunuri de acelasi fel daca i s-a permis, astfel proprietarii bunurilor amestecate vor fi considerati coproprietari pe cote parti; 2) poate organiza vinzarea bunului la licitatie atunci cind bunul este expus degradarii sau cind exista un pericol de depreciere. Vinzarea poate fi organizata daca nu mai este timp pentru a preveni prejudiciul sau daca proprietarul n-a luat masuri in timp cu toate ca a fost prevenit; 3) are dreptul sa ceara ridicarea bunului dupa expirarea termenului, iar in lipsa acestuia, dupa 3 luni de la inmagazinare; 4) magazinerul are dreptul sa vinda bunul la licitatie dupa expirarea unei luni de la somarea proprietarului daca deponentul nu ridica bunul la expirarea termenului de magazinaj. Dupa satisfacerea creantelor sale, suma obtinuta se preda posesorului legitim al recipisei de magazinaj. Recipisa de magazinaj: ea este eliberata de magaziner la primirea bunurilor. Recipisa de magazinaj poate fi nominativa, la purtator si la ordin. Ea este o valoare mobiliara si un titlu de dispozitie asupra bunului. Recipisa de magazinaj atesta un drept patrimonial. Ea confirma primirea bunului la pastrare, apartenenta acestuia. In baza acestui document bunul depozitat poate fi instrainat. Posesorul recipisei de magazinaj poate greva bunul inmagazinat in calitate de garantie pentru o alta creanta.

DEPOZITUL HOTELIER

CC art.1105: hotelurile, caminele, sanatoriile, casele de odihna si altele asemeni acestora raspund pentru pierderea si deteriorarea bunurilor persoanelor fizice, pe care acestea le au cu ele in incaperile rezervate lor, chiar daca bunurile n-au fost predate in depozit in mod special. Depozitul hotelier apare in legatura cu incheierea contractului de prestari de servicii de catre institutiile respective. El este un accesoriu al contractului hotelier ori al altor raporturi juridice. Depozitul hotelier se aplica si altor institutii ce presteaza servicii cum ar fi restaurantelor, frizeriilor, bibliotecilor, unitatilor de alimentatie publica, localurilor de spectacole. In cadrul acestor institutii reglementarile depozitului hotelier se aplica doar asupra bunurilor depuse in locurile special amenajate pentru paza bunurilor. Depozitul hotelier poate fi dovedit prin orice mijloc de proba. Deponentul va trebui sa probeze ca bunurile au fost aduse de el sau alta persoana pentru el in incaperile date si ca aceste bunuri au fost deteriorate sau pierdute. Depozitarul nu raspunde pentru pierderea banilor, bijuteriilor sau titlurilor de valoare deoarece aceste bunuri trebuie predate in special la pastrare. Depozitarul nu va raspunde in cazul in care bunul a fost prejudiciat in urma fortei majore, de un oaspete al clientului sau de proprietatile bunului. Hotelierul va raspunde nu numai de pierderea sau deteriorarea bunurilor calatorului savirsite de prepusi, dar si de strainii care frecventeaza hotelul indiferent de faptul daca acestia au fost cazati sau nu. Dispozitiile depozitului hotelier se rasfring si asupra autovehiculelor parcate in garajul hotelului, cu exceptia celora parcate in apropierea hotelurilor.

SECHESTRUL

24

Sechestrul este un contract prin care partile remit un bun asupra caruia exista un litigiu la pastrare unui tert, care se obliga sa-l restituie dupa terminarea procesului partii care are dreptul asupra lui. Partile: sechestrul-persoana care primeste bunul la pastrare; sechestrantul-persoana care depune bunul spre pastrare. In calitate de sechestru poate aparea una din parti sau o persoana terta aleasa de parti. Daca partile nu ajung la un numitor comun in privinta depozitarului, atunci acesta va fi desemnat de instanta de judecata la cererea partilor. Clasificare: 1)sechestru conventional- pastrarea bunului in litigiu este incredintata de 2 sau mai multe persoane aflate in litigiu; 2)sechestru judiciar- este instituit de instanta de judecata. Drepturi si obligatii: In cadrul sechestrului, depozitarul nu este in drept sa faca cheltuieli sau alte acte in privinta bunului sechestrat, cu exceptia actelor de conservare, sau daca aceste asunt prevazute de contract sau autorizate de catre instanta. Daca depozitarea implica cheltuieli disproportionate in raport cu valoarea lor, atunci depozitarul poate vinde bunurile, dar doar cu autorizatia instantei de judecata. Depozitarul este obligat sa prezinte o dare de seama la sfirsitul depozitului sau pe parcursul lui. Depozitarul este obligat sa restituie bunul depozitat partii care a avut cistig de cauza in urma solutionarii litigiului. Pina la solutionare alitigiului, depozitarul poate sa restituie bunul doar cu consimtamintul partilor sau in baza autorizatiei instantei de judecata atunci cind exista un motiv intemeiat.

LOMBARDUL

Lombardurile sunt institutiile creditare care ofera populatiei posibilitatea de a-si pastra obiectele de uz personal si casnic si de a primi imprumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Marimea sumei evaluarii obiectelor receptionate de catre lombard spre pastrare si a sumelor imprumurilor acordate cu amanetarea obiectelor, nu trebuie sa depaseasca volumul capitalului statutar care se formeaza din mijloace banesti si bunuri imobile. Lombardul trebuie sa fie dotat cu depozite speciale, sisteme de semnalizare de paza, alarma, incendiu. Lombardul poarta raspundere pentru cantitatea si calitatea obiectelor primite spre pastrare sau amanetate. Obiectele si metalele pretioase se primesc numai in localul lombardului. Lombardul nu are dreptul sa primeasca spre pastrare sau ca amanet urmatoarele : valuta straina, hirtii de valoare, obiecte ce nu aprtin persoanelor fizice cu drept de proprietate privata, bunuri imobile, obiecte de anticvariat, monede din metale pretioase, metale si pietre pretioase in forma de materie prima, mijloace de transport, resturi si deseuri ce contin metale pretioase. Termenul se stabileste de parti, el poate fi prelungit. La receptionarea obiectelor spre pastrare lombardul elibereaza chitante nominative de depozit, iar la acordarea imprumuturilor bilete nominative de amanet. Chitantele de depozit si biletele de amanet se consemneaza intr-un registru la eliberare si restituire. Inscrierile in registru trebuie sa fie identice cu cele de pe chitante si bilete. Dupa expirarea termenului, lombardul este in drept sa-si satisfaca creantele din valoarea bunurilor depuse in pastrare sau ca amanet. Din suma incasata de la vinzarea obiectelor se achita plata pentru pastrare, imprumuturile acordate, dobinzile pentru ele si cheltuielile de vinzare, iar soldul sumei se restituie posesorului chitantei de depozit sau biletului de amanet. Lombardul nu are dreptul sa foloseasca obiectele depuse spre pastrare sau amanetate si nici sa le dea in folosinta altor persoane. Lombardul poarta raspundere materiala si judiciara pentru integritatea obiectelor luate in pastrare sau ca amanet.

CONTRACTUL DE COMISION

CC Def: prin contractul de comision, o parte numita comisionar, se obliga sa incheie acte juridice in nume propriu, dar pe contul cepeilalte parti numite comitent , iar aceasta sa plateasca o remuneratie

25

numita comision. Elementele contractului: 1) partile- comitentul si comisionarul; comitentul- orice persoana care solicita servicii cu privire la incheierea actelor juridice pe contul sau, dar in numele comisionarului. El trebuie sa aiba capacitate juridica pentru a incheia singur actele juridice pe care, in baza contractului de comision, urmeaza sa fie incheiate de catre comisionar cu terte persoane; comisionarul-persoana care incheie acte juridice cu persoane terte in numele sau, dar din contul comitentului. El trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu caci actele pe care le incheie cu persoanele terte le incheie in nume propriu. Obiectul: prestarea de catre comisionar a serviciilor in vederea incheierii de acte juridice in nume propriu, dar pe contul comitentului. Forma: se conduce dupa normele generale privind forma actului juridic. Termenul- nu-i obligatorie stipularea lui in contractul de comision, ramine la discretia partilor. Pretul este remuneratia pe care se obliga s-o plateasca comisionarului comitentul in schimbul serviciilor te intermediere oferite de catre primul, servicii ce presupun incheerea de acte juridice cu tertele persoane pe contul comitentului. Comisionul se stabileste prin acordul partilor sub forma unei sume fixe sau a unei cote procentuale din valoarea actului juridic inceeat de comisionar. Obligatiile comisionarului: 1 se obliga sa inchee acte juridice pe contul comitentului. 2 se obliga sa respecte indicatiile primite de la cimitent si sa execute obligatiile pe care si lea asumat in conditii cit mai favorabile pentru acesta. 3 se obliga sa acopere diferenta de pret in cazul in care a vindut bunurile la un pret mai mic decit cel indicat de comitent daca nu demonstreaza ca nu aputut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare. 4 se obliga sa imparta beneficiile in mod egal cu comitentul daca a incheeat acte juridice in conditii mai avantajoase decit cele stabilite in contractul de comision. 5 se obliga sa asigure bunurile primite de comitent sau pentru comitent in cazurile stipulate in contrac sau uzante. 6 se obliaga sa execute toate obligatiile si sa exercite toate drepturile care rezulta din actul juridic incheeat in numele sau dar pe contul comitentului. 7 se obliga sa raspunda fata de tert pentru neexecutarea obligatiilor rezultate din actul juridic incheeat cu acesta. 8 asumindusi obligatia de garant va fi obligat personal fata de comitent pentru neexecutarea oibligatilor tertului. 9 este obligat sa predea comitentului ceea ce a primit in baza executarii actului juridic incheeat cu terta persoana, prezentind o dare de seama dupa incetarea contractului. Obligatiile comitentului: 1 este obligat sa acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau uzante. 2 este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar in executarea contractului de comision. 3 in cazul realizarii contractului se obliga sa palteasca comisionarului pentru actele juridice incheeate remuneratia stipulata si sa repare prejudiciul cauzat prin rziliera contractului. Drepturile comisinarului: 1 este in drept sa se abata de la indicatiile cimitentului daca o cer interesele comitentului sau daca nu are posibilitatea de a cdere aprobarea prealabila a comitentului sau nu a primit raspunsul in timp util. 2 este in drept sa inchee acte juridice in conditii mai avantajoase decit cele stabilite in contrzactul de comision. 3 este in drept sa retina bunurile pe care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor desemnate de acesta in scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de comision. 4 poate rezilia contractul de comision in cazul prevazut de contract, in cazul inexistentei posibilitatii de a executa obligatia asumata sau in cazul in care comitentul nu executa obligatiile contractuale. 5 are dreptul sa predea bunurile comitentului in depozit pe contul acestuia ori sa le vinda la un pret cit mai convenabil pentru comitent. Acest drept are valoare in cazul in care comitentul dupa rezilierea contractului nu-si onoreaza obligatia de a da in termen de o luna indicatii privind bunurile aflate la comisionar. 6 poate pretinde plata comisionului chiar si in cazul in care executarea actului juridic inchheat de el nu a avut loc din vina comitentului. Drepturile comitentului: 1 are dreptul sa renunte la actul juridic in urma caruia comisionarul a cumparat bunul la un pret mai mare decit cel stabilit prin contractul de

26

comision. 2 are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment. 3 are drept de proprietate asupra bunului predat comisinarului sau primit de acesta pentru comitent.

CONTACTUL DE CONSIGNATIE

Este o varietate a contractului de comision, individualizindu-se prin obiect subiecte si continut. In baza acestui contrac comisionarul se obliga sa efectuieze din insarcinarea comitentului dar in nume propriu una sau mai multe tranzactii de vinzare cu amanuntul pentru o anumita recompensa. Subiectul: in calitate de comisionar este intreprinderea comertului cu amanuntul care comercializeaza marfuri pe principii de consignantii. Obiectul juridic: incheerea unuia sau mai multor contracte de vinzare cu amanuntul. Obiectul material: marfurile noi nealimentare si alimentare ambalate, marfuri nealimentare care au fost in uz dar sunt inca utilizabile, nu necesita reparatii sau restaurare si corespund normelor sau cerintelor sanitare. Forma: contractul de consignatii se intocmeste in forma scrisa in 2 exemplare, fiecarei parti revenindu-i cite un exemplar. Termenul: termenul de comercializare a marfurilor se stabileste de parti in contract si incepe a curge sin ziua lucratoare ce urmeaza dupa data intocmirii contractului. Pretul: de vinzare a marfurilor primite la consignatie se stabileste de catre comitent si se indica in lista marfurilor receptionate la consignatie pe eticheta fiecarui obiec sau pe indicatorul de preturi. Pretul denumit comision se stabileste in contract in procente fata de pretul la care a fost vinduta marfa. Drepturile si obligatiile comisionarului: comisionarul are dreptul sa reduca cu 20% pretul marfurilor nevindute in decurs de 20 de zile lucratoare, la expirarea acestora poate reduce cu 30% pretul stabilit dupa prima reevaluare. Dupa inca 20 de zile lucratoare dupa a 2 reevaluare poate reduce cu 50% pretul stabilit dupa a doua reevaluare, iar dupa a treea reevaluare comisionarul le depreciaza pina la pretul de comercializare sigur. Comisionarul este obligat sa expuna in sala comerciala marfurile primite la consignatie cel tirziu a doua zi dupa receptionare. Comisionarul este obligat sa ia masurile necesare pentru asigurarea integritatii marfurilor primite la consignatie, purtind raspundere fata de comitent pentru pierderea sau deteriorarea lor. El este obligat sa nu puna in vinzare marfurile primite cu vicii sau daca au fos puse in vinzare sa le retraga si in termen de 3 zile sa informeze comitentul printr-un aviz scris. Comisinarul este obligat sa chite comitentului banii dupa vinzarea marfurilor cel tirziu 10 zile, altfel va fi obligat sa plateasca comitentului o despagubire in marimea stabilita in contract dar nu mai putin de 0,5 din suma pentru fiecare zi intirziere. Drepturile si obligatiile comitentului: comitentul are dreptul sa ceara comisionarului reintocmirea contractului de consignatie pentru un nou termen sau restituirea marfurilor. Comitentul are dreptul in orice moment sa ceara rezilierea contractului si restituirea marfurilor nevindute. Comitentul in urma rezilierii contractului e obliagt sa acopere cheltuielile comisionarului pentru pastrare si sa plateasca o amenda de 1% din pretul initial pentru fiecare luna de aflare a marfii in vinzare. Plata pentru pastrare nu se incaseaza in cazul restituire a marfii cu vicii ascunse care nu au fost depistate in timpul receptionarii. Comitentul este obigat sa achite comisionul stabilit in contractul de consignatie.

CONTRACTUL DE TRANZACTIE

Tranzactia este contractul prin care partile previn un proces ce poate sa inceapa, termina un proces inceput sau rezolva dificultatile ce apar in procesl executarii unei hotariri judecatoresti. Tranzactia presupune existenta unui drept litigios de natura sa dea nastere unui proces; intentia partilor de a inceta litigiul dat; existenta unor concesii reciproce. Caracterile juridice: consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros si comutativ, dar poate fi si gratuit atunci cind dezichilbrul dinre prestatii este foarte

27

mare si intentia uneia dintre parti a fost de aceda o parte importanta din dreptul sau in schimbul unei valori mai mici. Conditii de validitate: - partile trebuie sa aiba capacitatea necesara de a dispune obiectul tranzactiei pentru a putea incheea contractul. Obiectul: poate avea ca obiect numai bunuri aflate in circuitul civil. Obiectul tranzactiei este complex, cuprinzind un aspect material reprezentat reprezentat de dreptul subiectiv litigios si unul procedural reprezentat de contestatiile si actiunile in instanta existente asupra dreptului. Nu se poate face tranzactia sau asupra altor chestiuni care intereseaza ordinea publica. Se poate incheea o tranzactie si asupra unei actiuni civile ce deriva dintr-o infractiune. Nulitatea tranzactiei: tanzactia poate fi declarata nula pentru temeiurile generale de nulitate a actelor juridice. Eroroare de drept nu este un temei de nulitate a tranzactie. Este nula tranzactia incheiata pentru executarea unui titlu nul cu exceptia cazului cind partile au acoperit in mod expres nulitatea ori pentru incetarea unui proces solutionat printr-o hotarire judecatoreasca definitiva inafara de cazurile in care partile sau una din ele au incheiat-o in cunostinta de cauza. Greselile de calcul comise de unele din parti nu duc la anulare ele urmind a fi corectate. Efectele contractului de tranzactie: in urma concesiilor reciproce facute de parti asupra dreptului litigios se pot naste trei tipuri de obligatii: 1 partile renunta reciproc la actiuni. 2 fiecare renunta la o parte din pretentii in schimbul renuntarii celeilalte parti la actiunea in justitie. 3 una din parti renunta la actiunea in justitie in schimbul obligatiei pe care si-o asuma cealalta parte de a da, de a face sau de a nu face ceva cu privire la un drept subiectiv strain de litigiu. Primele 2 obligatii produc efect extinctiv si declarativ, partile determinindu-si reciproc drepturile subiective si renuntind la dreptul la actiune in justitie, a 3 obligatie creaza obligatii noi referitoare la un drept subiectiv, altul decit cel litigios alaturi de efectu extinctiv si declarativ asupra dreptului litigios. Efecte extinctive: tranzactia intre parti are autoritatea lucrului judecat. Prin tranzactie partile sting reciproc dreptul la contestatie si actiune. Tranzactia impiedica partile sa formuleze din nou pretentii cu privire la drepturile litigioase. Puterea tranzactie este asemeni puterii unei hotariri judecatoresti definitive. Efecte declarative: tranzactia produce efecte declarative intr-u cit nu genereaza pentru parti drepturi noi. Ea are ca scop recunoasterea drepturilor preexistente sau consolidarea lor. Prin tranzactie partile schimba raportul indoielnic intr-un raport cert determinat. Tranzactia poate produce in unele cazuri si efecte constitutive sau translative de drepturi si anume in cazurile care in schimbul renuntarilor facute de o parte cealalta parte efectueaza sau promite sa efectueze anumite prestatii.

CONTRACTUL DE FRANCHISING

Franchisingul reprezinta un sistem de raporturi contractuale intre intreprinderi in care partea denumita franchiser acorda partii denumite franchisee dreptul de a produce si/sau a comercializa anumite produse (marfuri), de a presta anumite servicii in numele si cu marca franchiserului,precum si dreptul de a beneficia de asistenta tehnica si organizatorica a acestuia. Clasificare: 1 franchisingul de productie- este un sistem de drepturi contractuale in care franchiseeul are dreptul de a fabrica si comercializa produsul final sub si cu marca comerciala a frinchiserului. 2 franchisingul de distributie este un sistem de raporturi contractuale in care frinchiseeul are dreptul exclusiv de a comercializa pe un anumit teritoriu, intr-un anumit mod si pentru o anumita perioada produsul final cu numele si marca comerciala a frinchiserului. 3 frinchisingul de servicii- persupune sistemul de raporturi contractuale in care franchiseeul are dreptul sa presteze consumatorilor servicii cu numele si marca comerciala a franchiserului. 4 frichiserul complex- reprezinta raporturi contractuale care presupun asigurarea complexa din partea frinchiserului a activitatii de antreprenoriat a frinchiseeul. Formele: 1 corporativ- prevede participarea partii denumite franchisee la intregul ciclu de productie al franchiserului si se caracterizeaza prin: a) contacte permanente intre franchiser si franchisee; b)

28

schimb permanent de informatii; c) reglementare adetaliata a activitatii si grad inalt de responsabilitate a partii denumite franchisee. 2 comercial-prevede comercializare ade productie finita, marfuri, sau prestare ade servicii de catre franchisee si se caracterizeaza prin: a) specializare aingustade parti denjumite franchisee in comercializare aunui anumit tip de produse, marfuri, sau in prestarea unui anumit tip de servicii; b) plata redeventei catre franchiser din volumul total de vinzari; c) riscul partii denumiet franchisee legat de comercializare ade produse, marfuri, sau de prestare ade servicii;d) gradul scazut de reglementare a obligatiilor partii denumite franchisee. Caracterele juridice: consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare succesiva, cu caracter mixt. Elementele contractului: 1partile-a) frinchiserul- este intreprinderea producatoare reputata pe o anumita piata care dispune de o marca proprie si care a incheiat un contract de frinchising cu alta intreprindere; b)franchisee-este intreprinderea care aincheiat contract de franchising sau care s-a creat in urma incheierii unui astfel de contract.2obiectul –il constituie producerea si/sau comercializarea produselor (marfuri) , perstarea servicilor efectuate de franchisee conform standardelor si cerintelor privind calitate astabilita de franchiser, proces care se desfasoara in baza drepturilor exclusive oferite franchiseeului. 3forma- se incheie in scris sub sanctiunea nulitatii, este supus inregistrarii de stat la Agentia de Stat pentru protectia proprietatii industriale. Contractul include obligatiile reciproce ale partilor, durata lui, dispozitiile referitoare la rezilierea si la prelungire alui si alte elemente importante, se face o descriere completa a programului de prestare a franchisei. 4termenul-determinat sau nedeterminat si nu este o conditie esentiala a acestuia; se stabileste de catre partile contractante in functie de p[erioada de timp necesara pentru distribuirea marfurilor si serviciilor. 5pretul- sunt platile pe care se obliga sa le achite franchiseeul in schimbul dreptului de a vinde anumite bunuri sau de a presta anumite servicii si de a beneficia de un sistem de relatii ; este o suma de bani ce constituie plata initiala si o plata periodica ; cuantumul si formele platilor, modul si termenele achitarii lor se stabilesc in contract. Drepturile si obligatiile: 1 etapa precontractuala- potentialii parteneri de afaceri sunt obligati sa-si prezinte reciproc informatia cu privire la circumstantele in care se va desfasura frinchisingul, ceea ce le permite sa se decida in ceea ce priveste promovarea comercializarii bunurilor si a serviciilor 2incheierea contractului- partile au obligatia de a se informa in mod deschis si complet despre circumstantele care vizeaza frinchisingul si de apune la dispozitia celeilalte parti informatia necesara in conformitate cu princiliul bunei credinte. Partiel sunt obligate sa pastreze secretul asupra datelor confidentiale, inclusiv in cazul in care contractul nu se mai incheie.3 etapa contractuala- obligatia franchiserului de a transmite bunuri incorporale, drepturi, marci de productie, modele, aranjamente, decoratii, concepte asupra aprovizionarii, desfacerii si organizarii precum si alte date sau cunostinte utile promovarii vinzarilor ; si obligatia franchiseeului de a achiata redeventa. Obligatiile franchiserului: este obligat sa puna la dispozitia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de drepturi, marci de productie, de modele, aranjamente, decoratii, de concepte asupra aprovizionarii, desfacerii si organizarii, precum si alte date sau cunostinte utile promovarii vinzarilor. Frinchiserul este obligat sa protejeze programul comun de prestare a franchisei impotriva interventiilor unor terti, sa-l perfectioneze pe parcurs sis a sprijine franchiseeul in activitatea acestuia prin indrumare, informare si perfectionare profesionala. In cazul in care franchiseeului i-a fost impus pe plan local interdictia de concurenta, in urma careea i-a fost periclitata activitate aprofesionala, franchiserul este obligat sa-I acored o compensatie financiara corespunzatoare. Obligatiile franchiseeului- este obligat sa plateasca o suma de bani a carei marime se calculeaza in principiu ca o fractiune din volumul de vinzari care sa corespunda cu contributia programului de prestare a franchisei la volumul de vinzari. El mai este obligat sa utilizeze programul de prestare a franchisei in mod active si cu diligenta unui bun intreprinzator, predcum sis

29

a procure bunuri si servicii prin franchiser sau prin intermediul unei personae desemnate de acesta daca masura respective are legatura nemijlocita cu scopul contractului. E obligat sa se conformeze unor politici si unor reguli stabilite de catre franchiser; sa produca, sa vinda sau sa presteze servicii numai conform licentei sau know-how-ului acordat cu respectare aconditiilor contractului; sa aplice marca de productie, de comert sau de serviciu numai la marfurile produse sau comercializate si serviciile prestate conform licentei know-how-ului; sa respecte limitele teritoriale ale zonei in care activeaza potrivit contractului; sa accepte controlul din parte afranchiserului, stability prin contract, in ceea ce privest erespectare ametodelor si tehnicilor de comercializare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Drepturile franchiserului-in vederea mentineri reputatiei sale pe piata , este in drept sa supravegheze si sa verifice procesul de productie si desfacere a marfurilor sau prestare aserviciilor pe care le desfasoara franchiseeul folosind numele si marca franchiserului. Drept franchiseeului-este in drept sa reduca redeventa stabilita prin contract in cazul in care franchiserul incalca cu vinovatie obligatiile contractuale. Drepturi comune partilor: partile pot exercita dreptul de rezeliere doar in urmatoarele cazuri:1) daca durata contractului de franchising nu este determinata prin acordul partilor 2) daca raporturile contractuale deruleaza o perioada ce depaseste 10 ani. Obligatii commune: partea care pretinde rezilierea contractului de franchising este obligate sa informeze cealalta parte despre intentia sa in termen de cel putin un an; dupa reziliera contractului fostii parteneri se oblige reciproc axindu-se pe reguli de concurenta loiala.

CONTR.DE CREDIT BANCAR

o banca ( creditor) se oblige sa puna la dispozitia unei pers (debitor) o suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primita sis a plateasca dobinda si alte sume aferente prevazute de contract

1.Caracterele:- consensual- sinalagmatic- oneros- cu executare succesiva

2.Natura jur.

Creditul – orice angajament de a acorda bani cu imprumut, cu conditia rambursarii lor, platii dobinzii si altor plati aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garantie emisa, precum si orice angajament de a achizitiona o creanta sau alte dr.de a efectua o plata

Modalit.a creditului: -imprumutul fondurilor banesti,-prelungirea scadentei unei datorii ( cambia)

-emiterea unei garantii,-scontul (operatiunea de scontare a cambiei)

Contr.de credit bancar – Contr.de imprumut

-consensual – real

-sinalagmatic – unilateral

-subiect: banca – orice pers.

-obiect: banii – banii. Cit si bunurile fungibile

-oneros – gratuity

3.Subiectii

30

- creditorul (banca sau alta institutie financiara autorizata conform legii)

- debitorul- orice pers fiz sau jur

4.Obiectul

-serviciul bancar de punere la dispozitia debitorului a unei sume de bani in conditiile prevazute de contract

5.Forma –scrisa, -toate operatiunile de credit si garantie ale bancilor trebuie consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar termenele stabilite si toate conditiile tranzactiilor respective

6.Clauzele

-situatia financiara curenta a solicitantului de credit si a oricarei pers care constituie o garantie personala

-o descriere a modalit.de garantare pt plata integrala a datoriei si dupa caz o evaluare a bun ce fac ob.garantiei

-o descriere a conditiilor creditului, cuprinzind valoarea creditului,rata dobinzii,schema de rambursare,obiectivul debitorului si scopul pt care a solicitat creditul

-docum.cu semnaturile pers care au autorizat acordarea creditului in umele bancii

-alte docum determ de banca

-denumirea si sediul bancii,numele si functia pers care o reprezinta

-identificarea debitorului si a pers care il reprezinta

-cuantumul creditului si procentul dobinzii

-destinatia creditului

-contul prin care se acorda creditul

-data la care se acorda

-termenul de rambursare

-garantiile rambursarii

-semnaturile si data semnarii

7.Continutul

=oblig.bancii

-punerea la dispozitia debitorului a creditului in marimea si in conditiile prevazute in contract

* prin transferal sumei respective in contul de imprumut,deschis special pt acest scop

31

*prin transferal sumei respective in contul current al debitorului in banca data sau intrun alt cont in oricare alta banca indicat de debitor

*prin eliberarea sumei respective in numerar

*prin deschiderea liniei de credit in cazul creditului in cont current

Creditorul e in dr.sa refuse exec oblig de a pune la dispozitia debitorului creditul daca dupa incheierea contr.de credit:

*au aparut circumst care indica cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a rambursa creditul

*debitorul sau tertul incalca oblig de a acorda garantii de rambursare a creeditului pe care sia asumat-o sau alte conditii inaintate de banca pt punerea la dispozitie a creditului

-sa pastreze confidentialitatea asupra tuturor faptelor de care a aflat ca urmare a legaturilor de afaceri cu clientul

=oblig debitorului

-sa restituie creditul

-la plata dobinzii si a altor sume aferente creditului prevazute in contract

Comisionul

*pt serviciile prestate in legatura cu utilizarea creditului

*pt confirmarea creditului (comisionul de neutilizare)

*de miscare (calculate pe baza valorii totale a remitelor)

*asupra soldului debitor, cel mai ridicat, lunar sau trimestrial ori asupra creditului mediu utilizat lunar sau trimestrial, aplicabil creditelor in cont current

*pt serviciile de casierie legate de utilizarea creditului

-sa utilizeze creditul conform destinatiei, in cazul in care partile au convenit in acest sens

-sa constituie sis a mentina pe toata perioada executarii contr.garantiile de rambursare a creditului asupra carora au convenit partile

-alte oblig: prezentarea spre verificare a docum privind situatia financiara a debitorului, privind garantiile constituite si bun ce fac obiectul acestora; prezentarea planului de afaceri; oblig de a nu instraina si a nu greva cu noi sarcini bun gajate;oblig de a incheia contr de asigurare a bun constituite ca garantii si de a cesiona in favoarea bancii dr ce decurg din aceste contr; oblig de a informa banca despre survenirea unor imprejurari neprevazute care ar putea periclita executarea oblige

8.Rezilierea

=de catre creditor

32

-debitorul a devenit insolvabil

-debitorul nu a oferit garantiile cerute sau a redus fara acordul creditorului garantiile oferite

-debitorul nu plateste dobinda in termenul stability

-debitorul nu a executat oblig de restituire a cel putin 2 transe ale creditului

=de catre debitor

-poate cere in orice moment sa anunte rezilierea contr de credit ce prevede plata unei

dobinzi fluctuante

-poate rezilia contr in care sa convenit asupra unei dobinzi fixe pt un anumti termen

CREDITUL BANCAR Articolul 1236. Contractul de credit bancar

(1) Prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente prevăzute de contract.(2) Contractul de credit bancar se încheie în scris. (3) Faţă de contractul de credit bancar se aplică prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura în care regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din esenţa contractului de credit bancar nu reiese contrariul.

Articolul 1237. Dobînda la creditul bancar(1) Părţile contractului de credit bancar pot conveni asupra unei dobînzi fixe sau flotante.(2) În cazul în care părţile au convenit asupra unei dobînzi flotante, mărimea acesteia poate fi modificată prin acordul părţilor.

(3) Creditorul nu poate modifica în mod unilateral mărimea dobînzii decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract. În cazul cînd contractul prevede dreptul băncii de a modifica în mod unilateral mărimea dobînzii, aceasta se va efectua în funcţie de rata de refinanţare a Băncii Naţionale, de rata inflaţiei şi de evoluţia pieţei, ţinîndu-se cont de regulile echităţii.(4) Creditorul îl va anunţa în scris pe debitor despre modificarea mărimii dobînzii cu cel puţin 10 zile înainte de modificare. Mărimea nouă a dobînzii se va aplica la soldul, existent la data modificării, al creditului.Articolul 1238. Comisionul

În afară de dobîndă, părţile pot conveni asupra unui comision pentru serviciile prestate în legătură cu utilizarea creditului. Articolul 1239. Creditul în cont curent(1) Creditul poate fi acordat prin punere la dispoziţia debitorului a unei sume de bani (linie de credit), pe care acesta o poate utiliza în rate în funcţie de necesităţile sale.

(2) Dobînda pentru creditul în cont curent se calculează în funcţie de suma creditului utilizată efectiv într-o anumită perioadă.Articolul 1240. Garanţiile de rambursare a creditului(1) Părţile pot conveni asupra constituirii unor garanţii reale (gaj), personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica bancară. (2) Dacă apreciază garanţiile rambursării creditului ca insuficiente, creditorul este în drept să ceară constituirea unor garanţii suplimentare. În cazul refuzului debitorului de a oferi garanţiile suplimentare solicitate de creditor, acesta din urmă are dreptul să reducă suma creditului proporţional reducerii garanţiei sau să rezilieze contractul.(3) Creditorul este obligat să accepte anularea măsurilor de asigurare care depăşesc limita convenită a garanţiilor. Această dispoziţie nu se

33

aplică în cazul în care măsurile de asigurare depăşesc doar temporar limita convenită a garanţiei.Articolul 1241. Refuzul de executare a contractului

(1) Creditorul este în drept să refuze executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia debitorului creditul dacă, după încheierea contractului de credit:a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a rambursa creditul;

b) debitorul sau terţul încalcă obligaţia de a acorda garanţii de rambursare a creditului pe care şi-a asumat-o sau alte condiţii înaintate de bancă pentru punerea la dispoziţie a creditului.(2) Creditorul are dreptul de a refuza să pună la dispoziţie următoarele tranşe ale creditului, în cazul în care contractul prevede acordarea creditului în tranşe, dacă debitorul nu îndeplineşte condiţiile contractului referitoare la tranşa sau tranşele precedente.

(3) Debitorul este în drept să refuze creditul parţial sau total. În acest caz, el trebuie să plătească creditorului o remuneraţie pentru punerea la dispoziţie a creditului (comision de neutilizare).(4) Dreptul de refuz prevăzut la alin.(1)-(3) poate fi exercitat doar dacă partea care refuză notifică cealaltă parte într-un termen rezonabil pînă la momentul executării obligaţiilor ce constituie obiectul refuzului.Articolul 1242. Rezilierea contractului(1) Creditorul poate rezilia contractul şi cere restituirea creditului şi a sumelor aferente dacă:

a) debitorul a devenit insolvabil;b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul creditorului garanţiile oferite;c) debitorul nu plăteşte dobînda în termenul stabilit;

d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe ale creditului, atunci cînd contractul prevede restituirea creditului în rate;e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.(2) Rezilierea contractului suspendă imediat utilizarea creditului, însă creditorul va acorda debitorului un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a sumelor aferente.(3) Debitorul poate, în orice moment, să anunţe rezilierea contractului de credit, ce prevede plata unei dobînzi fluctuante, cu condiţia notificării creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre modificarea dobînzii.

(4) Debitorul poate rezilia contractul în care s-a convenit asupra unei dobînzi fixe pentru un anumit termen dacă obligaţia de plată a dobînzii încetează înaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobînzi. Termenul de preaviz este de 15 zile.(5) Rezilierea pentru motivul indicat la alin.(1) lit.d) produce efecte doar atunci cînd creditorul a acordat debitorului un termen de 15 zile pentru plata sumei restante, iar plata nu a fost făcută.Articolul 1243. Răspunderea debitorului(1) În cazul neexecutării de către debitor la scadenţă a obligaţiei de restituire a creditului, precum şi a obligaţiilor de plată a dobînzii şi a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de contract.

(2) În cazul în care debitorul întîrzie să efectueze plăţile datorate în baza contractului şi părţile nu au convenit în contract asupra unor penalităţi de întîrziere, pentru suma datorată se încasează o dobîndă cu 5% mai mare decît rata dobînzii prevăzute în contract.

(3) Dacă a reziliat contractul de creditare pentru că debitorul se afla în întîrziere cu rambursarea sumelor datorate, creditorul are dreptul la o dobîndă echivalentă cu rata legală a dobînzii. Faptul acesta nu afectează dreptul creditorului sau al debitorului de a dovedi cauzarea unui prejudiciu mai mare ori mai mic prin întîrzierea rambursării creditului.

34

Articolul 1244. Răspunderea creditoruluiÎn cazul neexecutării de către bancă a obligaţiei sale de acordare a creditului, debitorul poate pretinde plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de contract.Articolul 1245. Repararea

prejudiciului în cazul rambursăriianticipate a credituluiDacă debitorul rambursează creditul înainte de scadenţă, creditorul este în drept să ceară reparaţia prejudiciului cauzat prin rambursare anticipată cu deducerea sumelor economisite, luîndu-se în considerare creditul ce s-ar fi putut acorda din contul acestor mijloace. La calcularea prejudiciului, se ţine cont atît de venitul ratat al creditorului, cît şi de cheltuielile evitate de debitor prin rambursarea înainte de termen a creditului.

CONTR.DE CONT CURENT BANCAR

= banca se oblige sa primeasca si sa inregistreze in contul titularului de cont ( titular) sumele banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate (virate) din conturile altor pers., sa execute in limitele disponibilului din cont ordinele titularului privind transferal unor sume catre alte pers., retragerile de numerar, precum sis a efectueze alte operatiuni in contul titularului din insarcinarea lui in conformitate cu legea, cu contr. si cu uzantele bancare, iar titularul sa achite o remuneratie pt prestarea serviciilor mentionate

1.Caracterele

- consensual- acordul de vointa

- sinalagmatic- oneros- cu executare succesiva

2.Subiectii

-banca – are atributia de a trtansfera prin diferite instrumente de palta depozitele sau echivalente ale acestora atrase de la pers.fiz sau jur; acordarea de servicii de decontari si incasari; emiterea si administrarea instrumentelor de plata

- titularul contului (clientul)- pers.fiz sau jur

3.Obiectul

-serviciile oferite de banca titularului contului: primirea si inregistrarea in contul titularului a sumelor banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate din conturile altor pers., executarea ordinelor titularului privind transferulo unor sume catrea alte pers., retragerile de numerar, precum si efectuarea altor operatiuni in contul titularului din insarcinarea lui

4.Forma

-farma actului jur (art.208-211)

- scrisa cu ajutorul formularelor tipizate

5.Continutul

= oblig.bancii

35

-pt a efectua operatiunile ce constituie obiectul contr., banca trebuie sa deschida solicitantului un cont current

-sa inregistreze in contul titularului sumele banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate din conturile altor pers

-sa incaseze prin mijlocirea prezentarii la timp catre banca trasa, cecurile prezentate de client -sa execute ordinele titularului contului privind dispunerea de fondurile banesti aflate in contul sau

* de a asigura ca ordinal emana de la clientul sau sau de la pers.imputernicita de acesta

* de a se asigura ca el este in drept sa dispuna de aceste fonduri

Modalitati prin care se efectueaza actele de dispozitie asupra fondurilor aflate in contul titularului:

ordinal de plata (dispozitia de plata)- dispozitia data de o pers.(ordonator) unei banci (banca ordonatoare) de a plati o anumita suma in favoarea unei alte pers (beneficiar) pt stingerea unei oblig.banesti a ordonatorului fata de beneficiar

cecul – un titlu negociabil ce reprezinta o creanta scrisa, intocmita conform prevederilor legii, cuprinzind ordinal neconditionat dat de emitent( tragator) catre platitor (tras) de a plati la vedere o anumita suma prezentatorului de cec sau pers indicate in cec, sau la ordinul acestei pers

cardul bancar – un instrument de plata emis de o banca (emitent) care permite titularului cardului sa retraga bani in numerar, sa efectueze transfer de sume banesti in limitele disponibilului din contul sau in banca emitenta ori din contul liniei de credit acordata de aceasta

-sa pastreze confidentialitatea asupra tuturor faptelor de care a aflat ca urmare a legaturilor de afaceri cu clientul

-sa plateasca clientului o dobinda pt folosirea mijloacelor din contul acestuia daca in contract nu e prevazut altfel

-sa tina evidenta contabila a operatiunilor effectuate in contul clientului

-sal informeze pe titularul contului despre starea contului si operatiunile effectuate in cont

= oblig.titularului contului

-sa remunereze banca pt serviciile prestate

- sa asigure acoperirea necesara a contului sau cu fondurile banesti

6.Rezilierea

Banca poate rezilia in cazul in care : daca exista un motiv temeinic pt reziliere trebuie sa fie respectata conditia titularului contului sa aiba posibilitatea de a beneficia de servicii privind efectuareaplatilor prin virament in alt mod daca este respectat termenul de preaviz stabilit prin contract sau uzante bancare, dar care nu poate fi mai mic de 15 zile

Contr.de cont current bancar – Contr.de imprumut

36

- scopul: banca satisface necesitatile titularului contului, efectuind diferite operatiuni in interesul acestuia – imprumutatul atragind fondurilor altor pers isi satisface propriile necesitati

Contr.de deposit bancar - Contr.de cont current bancar

se initiaza prin depunerea la banca a unei sume banesti care se inregistreaza intr-un cont bancar titularul contului poate efectua numai depuneri sau retrageri

- titularul contului poate emite ordine de plata, cecuri, bilete la ordin asupra disponibilului din cont in vederea stingerii unor datorii fata de terti contul de deposit trebuie sa fie creditor

– contul current poate avea si sold debitor, prin aceasta indeplinind si functia de creditare

depozitul la termen presupune retragerea fondurilor la expirarea termenului convenit - fondurile pot fi retrase in orice moment

CONTUL CURENT BANCAR Articolul 1228. Contractul de cont curent bancar

Prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către alte persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul clientului din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele bancare, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate. Articolul 1229. Dispunerea de sumele băneşti aflate în cont(1) Titularul este liber să dispună în orice moment de sumele băneşti din contul său, cu excepţia cazurilor cînd, prin acordul părţilor, este stabilit un termen de preaviz. Clientul are dreptul să-şi revoce indicaţiile privind dispunerea de sumele băneşti din contul său. Revocările au efect dacă sînt recepţionate de bancă pînă la momentul executării indicaţiilor respective.(2) Persoanele autorizate să dispună de sumele băneşti din cont sînt indicate de către client prin prezentarea documentelor respective prevăzute de lege, de contract şi de uzanţele bancare.(3) Identificarea persoanelor autorizate să dispună de sumele băneşti din cont se efectuează de către bancă în baza semnăturilor sau altor mijloace de identificare. Articolul 1230. Ordinele şi indicaţiile clientului

(1) Banca este ţinută să efectueze operaţiunile în contul clientului numai la ordinul lui. Banca nu poate să efectueze operaţiuni în contul clientului fără ordinul lui decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract. (2) În cazul efectuării unor operaţiuni în contul clientului, banca este obligată să urmezeindicaţiile titularului de cont în limitele scopului urmărit prin contract.(3) Dacă nu execută indicaţiile titularului de cont sau se abate de la ele, în cazul în care nu se poate considera că titularul, cunoscînd situaţia de fapt, ar fi aprobat abaterea, banca este obligată să plătească despăgubiri. O sumă debitată incorect în contul clientului trebuie înregistrată din nou în credit.(4) Raporturilor dintre bancă şi client se aplică dispoziţiile referitoare la contractul de mandat dacă ele nu contravin prevederilor din prezentul capitol şi naturii contractului de cont bancar.

Articolul 1231. Contabilitatea operaţiunilor şi extrasele din cont Banca ţine contabilitatea contului prin înregistrarea în creditul şi în debitul lui a operaţiunilor efectuate, avînd obligaţia de a transmite clientului, în termenele convenite, extrase din cont asupra situaţiei lui. Titularul de cont poate să ceară oricînd informaţii sau lămuriri asupra situaţiei contului şi asupra împrejurărilor oricărei

37

operaţiuni efectuate în cont.Articolul 1232. Creanţele reciproce ale băncii şi ale clientului(1) Banca datorează clientului o dobîndă pentru folosirea mijloacelor din contul acestuia dacă în contract nu este prevăzut altfel.

(2) Creanţele reciproce ale băncii şi ale clientului se sting prin compensare.

Articolul 1233. Rezilierea contractului(1) Contractul încheiat pe un termen nedeterminat poate fi reziliat în orice moment de oricare din părţi, cu condiţia unui preaviz avînd termenul stabilit prin contract sau uzanţe bancare, iar în lipsa unui astfel de termen, în 15 zile.(2) Banca poate rezilia contractul numai în măsura în care titularul poate beneficia în alt mod de posibilitatea efectuării decontărilor prin virament dacă nu există un motiv temeinic pentru reziliere.Articolul 1234. Obligaţia de confidenţialitate(1) Banca este obligată să păstreze confidenţialitate asupra tuturor faptelor de care a aflat ca urmare a legăturilor de afaceri cu clientul. Această obligaţie nu există dacă astfel rezultă dintr-o dispoziţie legală ori dacă priveşte informaţii generale a căror dezvăluire nu prejudiciază interesele justificate ale clientului.(2) Obligaţia de confidenţialitate subzistă şi după încetarea relaţiilor contractuale.Articolul 1235. Încasarea şi achitarea cecurilor(1) Banca este obligată faţă de client, chiar şi în lipsa unui contract suplimentar în acest sens, să încaseze, prin mijlocirea prezentării la timp către banca trasă, cecurile prezentate de client, iar în cazul neîncasării, să ia măsurile asigurătorii necesare.(2) În cazul unui contract corespunzător, banca este

Caracterizarea generala a contractelor bancare

DEPOZITUL

ORDINUL DE PLATA

1.Subiectii

-banca “ institutia financiara care atrage de la pers.fiz sau jur. Depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau partial pt a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc.”

- clientul – pers.fiz. sau jur. Avind capac. de ex.deplina

2.Obiectul : -operatiunile bancare, -sinonim cu contr.bancar

- activ.financiare- banii, atit in moneda nationala cit si in valuta straina, atit in numerar cit si in forma scriptuala, precum si alte instrumente financiare

Clasificarea

-operatiuni pasive – operatiunile de atragere a resurselor banesti de la pers.fiz. sau jur. In vederea pastrarii si fructificarii lor ( contr.de deposit bancar)

- operatiunile active – plasarea fondurilor banesti in nume propriu sub forna acordarii de credite pers.fiz si jur ( contr.de credit bancar).O forma speciala de creditare- garantia bancara- organizarea traficului de plati – activ. bancilor de intermediere in domeniul platilor effectuate de clienti ( contr.de cont current bancar)

38

-alte operatiuni –operatiunile cu titluri de valoare, operatiunile fiduciare de gestiune a fondurilor clientilor, operatiunile cu metale pretioase, operatiunile de pastrare a obiectelor de valoare ale clientilor.

3.Forma: -prin semnarea unor formulare tipizate, redactate de banci, ce contin clause nenegociabile

4.Continutul:=oblig.bancii :-de pastrare a secretului bancar,- de informare,- de vigilenta

CONTRACTUL DE DEPOZIT BANCAR

= banca sau o alta institutie financiara (banca), autorizata conform legii, primeste de la clientul sau (deponent) sau de la un tert in folosul deponentului o suma de bani pe care se oblige sa o restituie deponentului dupa un anumit termen (deposit la termen) sau la cerere ( deposit la vedere)

1.Caracterele

- real- din momentul varsamintului fondurilor banesti in contul de deposit deschis de banca

- unilateral – banca

- oneros- banca plateste o dobinda

- cu executare succesiva

2.Subiectii

- banca sau o alta institutie financiara autorizata conform legii, - deponentul-pers.fiz sau jur.

3. Obiectul: - oblig.bancii de a primi o suma de bani de la deponent sau de la un tert in folosul deponentului si de a restitui aceeasi suma la cerere sau la termenul stability, precum si oblig.de a plati dobinda aferenta, in cazul in care altceva este prevazut in contr.

4. Forma:- scris

- banca elibereaza un libret de economii, un certificate de deposit sau orice alt document care atestadepunerea banilor si care corespunde cerintelor legii si uzantelor bancare

- certificatul de economii ( pt pers.fiz) si certificatul de deposit( pt pers.jur)- adeverinte scrise a bancii despre depunerea fondurilor banesti, care legalizeaza dr.deponentului sau a succesorului lui de a primi la expirarea termenului stability suma depozitului si a dobinzii aferente

5.Continutul:= oblig.bancii sa primeasca de la deponent sau de la un tert in folosul deponentului o suma determinate de banisa plateasca deponentului o dobinda in marimea si in modul prevazut de contract sa pastreze secretul bancar

6.Incetarea

- contr.de deposit la termen- la expirarea termenului asupra caruia sau convenit

- contr.de deposit la vedere- dispozitiile privind rezilierea contr.de cont current bancar

39

Contr.de deposit bancar – Contr.de imprumut

au ca obiect transmiterea banilor cu conditia restituirii lor; reale; oneros si gratuity

subiect: banca – orice pers.

oneros – gratuit

atit la termen, cit si la vedere – pe un anumit ttermen

DEPOZITUL BANCAR

Articolul 1222. Contractul de depozit bancar(1) Prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituţie financiară (bancă), autorizată conform legii, primeşte de la clientul său (deponent) sau de la un terţ în folosul deponentului o sumă de bani pe care se obligă să o restituie deponentului după un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere (depozit la vedere).(2) Raporturilor dintre bancă şi deponent li se aplică prevederile referitoare la împrumut şi la contul curent bancar dacă acestea nu contravin prezentei secţiuni şi naturii depozitului bancar.Articolul 1223. Forma contractului de depozit bancar

Contractul de depozit bancar trebuie să fie încheiat în scris. Forma scrisă a contractului se consideră respectată dacă banca eliberează deponentului un libret de economii, un certificat de depozit sau orice alt document care atestă depunerea banilor şi care corespunde cerinţelor legii şi uzanţelor bancare. Articolul 1224. Dobînda (1) Banca plăteşte deponentului o dobîndă în mărimea şi în modul prevăzut de contract, iar în cazul în care contractul nu prevede mărimea dobînzii aceasta se determină în conformitate cu prevederile art.619. Părţile pot conveni ca banca să nu plătească deponentului dobîndă.(2) Banca nu poate reduce în mod unilateral mărimea dobînzii decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract, cu condiţia respectării unui termen de preaviz de cel puţin 15 zile.Articolul 1225. Ordinea calculării şi plăţii dobînzii(1) Dobînda pentru depozitul bancar se calculează începînd cu ziua următoare zilei efectuării depozitului, pînă în ziua precedentă zilei restituirii sumei depuse sau decontării acesteia în baza unor alte temeiuri legale.(2) Dacă contractul de depozit bancar nu prevede altfel, dobînda pentru suma depozitului bancar se plăteşte deponentului, la cererea acestuia, la expirarea fiecărui trimestru, iar dobînzile neridicate în acest termen se adaugă la suma depozitului pentru care se calculează dobînda în continuare.(3) La restituirea sumei depuse, se plăteşte întreaga dobîndă calculată pînă la acel moment.Articolul 1226. Secretul bancar(1) Banca garantează secretul informaţiei privind relaţiile de afaceri cu clientul.(2) Informaţia care constituie secret bancar poate fi furnizată numai la cererea clientului sau a reprezentantului acestuia. Banca poate furniza o astfel de informaţie reprezentanţilor autorităţilor publice numai în cazul şi în modul prevăzute de lege.(3) În cazul în care banca divulgă informaţia ce constituie secret bancar, deponentul lezat astfel în drepturi poate cere despăgubiri.Articolul 1227. Depozitul la termen şi depozitul la vedere(1) Indiferent de tipul depozitului, banca este obligată să restituie, la prima cerere a deponentului, integral sau parţial suma depusă respectînd un termen de preaviz conform acordului părţilor sau uzanţelor bancare. Orice clauză contrară în defavoarea deponentului este nulă.(2) În cazul în care deponentului i se restituie integral sau parţial, înainte de expirarea termenului convenit, suma depusă, dobînda se calculează în mărimea prevăzută pentru depozitele la vedere dacă în contract nu este prevăzut altfel.(3) În cazul în care deponentul nu cere, la expirarea termenului convenit, restituirea depozitului, contractul se consideră prelungit în

40

ORDINUL DE PLATĂ

Articolul 1256. Ordinul de plată

(1) Ordinul de plată (dispoziţie de plată) este dispoziţia dată de o persoană (ordonator) unei bănci (bancă ordonatoare) de a plăti o anumită sumă în favoarea unei alte persoane (beneficiar) pentru stingerea unei obligaţii băneşti a ordonatorului faţă de beneficiar.

(2) Ordinul de plată poate fi simplu, în cazul în care încasarea sumei de către beneficiar nu este condiţionată de prezentarea vreunui document privind scopul plăţii, sau documentar, în cazul în care încasarea sumei este condiţionată de prezentarea de către beneficiar a unor documente cerute de ordonator.

Articolul 1257. Executarea ordinului de plată

(1) Banca ordonatoare execută ordinul de plată prin transferul sumei indicate din contul ordonatorului în contul beneficiarului în aceeaşi sau în o altă bancă (banca plătitoare).

(2) Banca va executa ordinul de plată în termenul stabilit prin lege, prin acordul părţilor sau prin uzanţele bancare.

(3) Ordonatorul poate revoca sau modifica ordinul de plată atît timp cît banca nu l-a executat.

Articolul 1258. Conţinutul ordinului de plată

Ordinul de plată cuprinde:

a) numele sau denumirea, adresa şi numărul contului bancar al ordonatorului;

b) numele sau denumirea, adresa şi numărul contului bancar al beneficiarului;

c) denumirea, codul şi adresa băncii ordonatoare;

d) ordinul de plată;

e) suma în cifre şi litere;

f) motivul efectuării plăţii;

g) în cazul ordinului de plată documentar, indicaţia documentelor care trebuie prezentate de beneficiar;

h) data emiterii;

i) semnătura persoanei (persoanelor) autorizate a ordonatorului;

j) alte date, conform regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei.

ACTUL UNILATERAL SI FAPTUL JURIDIC

41

Promisiunea publica de recompense. Concursul.

Promisiunea este actul unilateral prin care o pers se angajeaza public de a plati recompense pers care va indeplini un anumit fapt sau act jur si care reiese pt promitent oblige de a plati recompense promise. Pers care a facut promisiunea publica este oblige sa acorde recompense oricarei pers care sav act in cond stipulate chiar daca aceasta pers a acyionat fara a tine cont de promisiunea publica de recompense. Promisiunea trebuie sa lie publica, adica sa fie adresata unui cere nedeterminat de persoane. ea poate fi verbal sau in orice alts forma, care permite sa ajunga la publicul (ziar, radio, televiziune) Adresarea facuta unci persoane concrete sau unui cere determinat de persoane va fi examinata ca о oferti sau о cerere de oferta, de aceea prevederile cu privire la promisiunea publica de recompensa nu se vor aplica. Recompensa promisa sa aiba un caracter patrimonial. Ea trebuie exprimata intr-o suma de bani sau un alt drept patrimonial si trebuie sa depaseasci cheltuielile suportate pentru realizarea actiunii. In cazul in care recompensa va lua forma unei incurajari morale, nu va fi vorba de prezenta raporturilor de promisiune publica de recompense. Persoana care doreste sa savarseasca actiunea in schimbul recompensei promise este in drept sa ceara confirmarea in scris a promisiunii Pentru a lua nastere obligatia de achitare a recompensei este necesar obtinerea rezultatului dorit de promitent, adica savarsirea actiunilor licite indicate in anunt. Promitentul va fi obligat sa achite recompensa chiar si in cazurile in care persoana a realizat ac|iunea fara a tine cont de promisiunea publica de recompensa, adica nu stia despre recompensa promisa. Corespunderea actiunilor intreprinse celor indicate se face conform criteriilor stabilite in sau de persoana care a promis recompensa, iar in caz de litigiu - de instanta de judecata. In cazul in care la savarsirea actiunii au contribuit mai multe persoane, retributia se imparte de promitent in functie de gradul de participare a fiecaruia la atingcrea scopului, iar in caz de litigiu, aceasta se va distribui de instanta de judecata. Daca au fost mai multe pres atunci recompense se va atribui primului.Daca nu se stabileste primul atunci egal ambilor sau tragere la sort. Revocarea promisiunii poate fi facuta in acelasi mod daca promisiunea a fost facuta prin publicarea anuntului intr-un ziar, atunci si anuntul cu privire la revocare va trebui publicat in acelasi ziar. Promitentul nu poate revoca daca: inadmisibilitatea revocirii este prevazuta sau reiese cert din anuntul prin care se promite recompensa; Pentru savarsirea actiunii care ofera dreptul la recompensa este stabilit un anumit termen; Persoancle care au raspuns la anunt, si au suportat anumite cheltuieli pentru intreprinderea actiunilor dorite de promitent, au dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor, in limita recompensei anuntate daca la recompense pretend mai multe pers atunci se imparte egal.

Concursul Concursul reprezinta о modalitate a promisiunii publice de recompensa, care consta intr-o competitie intre participanti la concurs si se organizeaza pentru cea mai buna executarc a unci lucrari Sunt cunoscute concursuri pentru suplinirea unor functii sau concursuri in scopui identificarii unui subiect, cu care se va incheia ulterior contractul (concursuri pentru granturi, achizitii publice etc.). Doar acele concursuri, care ofera о recompensa in forma de premiu pentru cea mai buna executare a unei lucrari. Prin lucrare urmeaza sa se inteleaga atat actiunile indreptate spre atingerea unui rezultat materializat (realizarea unei sculpturi, a unei fotografii, elaborarea unui proicct arhitectural etc.), cat si acfiunile prin care se manifesta calitati si aptitudini speciale ale participantilor la concurs si care permit a stabili cea mai buna executare (interpretarea unei opere muzicalc, propunerea unei solutii. Anuntul

42

cu privire la acordarea premiului trebuie si fie public, adica adresat unui cere ncdeterminat de persoane. Organizatorul concursului poate stabili anumite exigente pentru participantii la concurs (sa fie membri ai unei organiza|ii profesionale, sa aiba о anumita virsta etc.). Pentru ca anuntul cu privire la concurs sa produca efectc juridice, legea cere stabilirea in mod obligatoriu a termenului de executare a lucrarii. in cazul in care la concurs se va inscrie о singura persoana, acesta se va considera ca nu a avut loc, cu exceptia situatiilor cand, potrivit conditiilor concursului, о persoana poate propune mai multe lucrari, care sa fie comparate. Anuntul cu privire la concurs trebuie sa contina informatii referitoare la organizatorul concursului, cerintele,locul, termenul si procedura de prezentare a lucrarii spre concurs, modul de instiintare despre rezultatele concursului, modul de ridicare a premiilor si alte informatii. Atunci cind conditiile concursului nu pot fi expuse integral in anuntul cu privire la concurs, organizatorul poate elabora un regulament al concursului, mentionand in anunt despre aceasta.

organizatorul concursului nu poate modifica conditiile concursului in defavoarea participanfiior. Orice modificare efectuata urmeaza a fi adusa la cunostinta participanfiior in termeni utili, pentru ca acestia sa poata reactiona. Organizatorul concursului este dator sa primeasca lucrarile, sa le examineze si sa identifice castigatorul. Aceasta decizie de cistigator poate fi totusi contestata in instanta de judecata, in cazul in care conditiile de organizare a concursului au fost incalcate.In situafiile in care doua sau mai multe lucrari inscrise la concurs sunt de aceeasi valoare, premiul se va acorda celui care a prezentat lucrarea primul. Daca nu se stabileste primul atunci ambilor sau in final la sort. dreptul de autor asupra operei protejate apartine autorului lacrarii. Daca organizatorul a stipulate in concurs ca lucrarile ramin la el atunci autorii trebuie sa-I transmite si dr de autor daca nu organizatorul e oblige sa la restituie autorilor lucrarilor. GESTIUNEA DE AFACERI reprezinta un fapt juridic licit prin care о persoana savarseste din proprie initiative fara imputernicire, acte juridice sau faple materiale in folosul sau in interesul altei persoane. aceasta are loc din considerate morale, altruiste si se efectueaza pentru a preveni sau reduce un prejudiciu iminent intereselor patrimoniale ale persoanelor, care din cauza ci sunt absente sau din alte motive nu о pot face de sine statator (stingerea incendiii, grija de animalele domestice. Articolul 1378. Obligaţiile persoanei care gestionează fără

mandat afaceri străine(1) Persoana care, fără a avea mandat sau fără a fi obligată în alt fel (gerant), gestionează afacerile altuia (gerat), fără ştirea acestuia, trebuie să dea dovadă de diligenţa unui bun proprietar şi să acţioneze în conformitate cu interesele geratului, luînd în considerare voinţa reală sau prezumtivă a acestuia. Pentru a fi in prezenja raporturilor de gestiune de afaceri, trebuie sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) Sa existe о gestiune a afacerilor altuia, culegerea fructelor ,stingerea incendiului, executarea anumitor lucrari. Incheicrea actelor juridice (achitarea unei datorii a geratului, incheierea unui contract de antrepriza pentru efectuarea unor reparatii urgente Desi viata unui om nu reprezinta о valoare patrimoniala, actiunile de salvare a unei vieti umane vor cadea sub incidenta normelor care reglemcntcaza gestiunea de afaceri b) Gerantul trebuie sa gestioneze afacerile fara a avea vreo obligatie de a actiona in interesul geratului. Nici contractuale ,nici oblige delictuala nici legale

43

c) Actele si faptele savarsite trebuie facute cu intentia de a gera interesele altuia si fara stirea acestuia. Gerantul trebuie sa fie constient ca actioneaza in interesul altei persoane. Deoarece gerantul trebuie sa tina cont do vointa reala sau prezumtiva a geratului, nu va exista gestiune de afaceri in cazul in care actele si faptele au fost savarsite de persoana, crezand ca gestioneaza propria afacere. Nu va exista gestiune de afaceri nici atunci cand actele si faptele sunt intreprinse cu stirea persoanei, in al carei interes se actioneaza in acest caz avem un mandate tacit. Evident, aceasta nu se refera la situatiile in care geratul cunostea despre actiuniie gerantului, insa era in imposibilitate de a reacyiona, cum este cazu! operatiunilor de salvare a vietii.

Elementele obligatiei

Persoana care gestioneaza afacerile altei persoane este numita gerant, iar cel in interesul caruia se actioncaza se numeste gerat. Calitatca de gerant о poate avea orice persoanA fizicA sau jundica, cu exceptia autoritatilor publice pentru care intrcprinderea a unor astfel de actiuni tine de domeniul lor de ac-tivitate. In cazurile in care se sSvarsesc fapte matcriale, capacitatea gerantului nu conteazS. Gerant- cap de exercitiu. Gerat- oricine.

Obiect gestionarea afacerilor geratului. Dupa cum am mcntionat, gestiunea de afaceri include atat sivarsirea faptelor matcriale cit cxecutarea actelor juridice atit patrimoniale cit si nepatrimoniale.

Continutul drepturile si obligatiile gerantului si ale geratului. gerantul este dator sa actionezc in conformitate cu interesele geratului, luand in considerare vointa reala sau prezumtiva cestuia adica sa nu fie contrara vointei sale,ilicita. Avem о exceptie privind intrctinerea unor persoane vor fi calificate ca gestiune de afaceri, iar gerantul va putea pretinde compensarea cheltuielilor suportate. Gerantul sad ea dovada de diligenta adica ca un stapin sa aiba grija ca de propriile afaceri. О alta obligate a gerantului este cea de a informa, geratul despre preluarea gestiunii Chiar daca geratul a fost instiintat despre preluarea gestiunii, gerantul este dator sa continue pana in momentul in care geratul le va prelua. Daca geratul nu le poate prelus din cauza de boala gerantul le va gestiona pina la final sau pina se va insanatosi. Legea obliga gerantul la continuarea actiunilor incepute pentru a evita prejudicierea intereselor geratului. Dupa instiintare, gerantul va fi obligat sa coordoneze actiuniie sale cu vointa reala a geratului. Daca geratul aproba gestiunea de afaceri, raporturile dintre parti se vor reglcmenta potrivit normelor cu privire la contractul de mandat Geratul va mai fi obligat si execute actele juridice incheiate de gerant in perioada de realizare a gestiunii, deoarece, potrivit art. 1387 CC, drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele necesare si utile, savarsite in interesul altei persoane, fara mandatul ei, iau nastere pentru cea din urma.

IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA

Notiunea si conditiile imbogatirii fara justa cauza

Imbogatirea fara justa cauza reprezinta unul din faptele juridice licite, care, potrivit art, 514 CC, constituie temei de nastere a obligatiilor. orice persoana care a realizat о majorare a patrimoniului sau in urma reducerii corelative a patrimoniului altei persoane, Creditorul obligatiei ce se naste din imbogatirea fara justa cauza este numit prestator, iar debitorul - acceptant. In calitate de acceptant si prestator pot figura orice persoana fizca sau juridici, inclusiv incapabilii, deoarece, deseori, imbogatirea fara justa cauza nu depinde de vointa dobanditorului, iar uneo-ri - nici de cea a prestatorului.

44

Imbogatirea fara justa cauza presupune, de fiecare data, о majorare a patrimoniului acceptantului din contul patrimoniului prestatorului. Majorarea se poate produce ca rezultat al actiunilor prestatorului (executarea unei obligate inexistente,supraplata) care sunt urma-te fie de transmiterea dreptului de proprietate, fie a dreptului de posesie si/sau folosinta asupra unui bun, fie transmiterea altui drept patrimonial. In anumite situatii, imbogatirea fara justa cauza se poate produce in urma dispunerii de un bun de catre о persoana neautorizata. Majorarea se poate produce si ca rezultat al economiei realizate nejustifi-cat de acceptant(folosirea de catre creditorul gajist a obiectului gajului fara acordul debitorului gajist, utilizarea drepturilor de autor sj conexe о perioada mai lunga decat cea prevazuta de contract, folosirea bunului de catre depozitar fara acordul deponentului se va considera imbogatire fara justa cauza situatia cand la momentul imbogatirii exista temei juridic, insa ulterior acesta a decazut (casarea hoturarii instanfei judecatoresti definitive care a fost cxc-cutata, declararea nulitafii testamentului) In cazul in care creditorul poate inainta о acfiune bazata pe alte temeiuri legale sau contractuale, aplicarea normelor care reglementeaza imbogatirea fara justa cauza se exclude. Astfel, locatorul va putea cere achitarea chiriei de catre locatar in baza contractului de locatiune, iar proprietarul unui bun individual determinat va putea cere restituirea lui de la dobinditor pe calea actiunii in revendicare Imbogatirea fara justa (culegerea din greseaia a roadei de pe terenul vecin), achitarea repetata a marfii procurate, poate fi si atunci cind se amesteca roada de dupa inundatie.

Efectele imbogatirii fara justa cauza

acceptantul este debitorul obligatiei de restituire, iar prestatorul - creditorul acestei obligatii.

Acceptantul este obligat sa restituie ceea ce a obtinut in urma prestatiei prestatorului sau ceea ce a economisit pe seama ultimului. Nu se admite restituirea prestatiei daca aceasta corespunde unei obligatii morale. Pretentiile pot fi respinse, daca bunelul are nevoie de intretinere adica oblig. morala.

Restituirea prestatiei se exclude si in situatiile in care prestatorul stia despre lipsa obligatiei, insa, a prestat ceea ce nu datora. Sarcina probatiunii este pusa pe seama acceptantului Prestatorul nu va putea cere restituirea prestatiei nici in cazurile in care acceptantul va dovedi ca primul a prestat cu intentia de a gratifica in scopuri filantropice si de binefacere. Acceptantul nu este dator sa restituie prestatorului prestatia ultimului nici in cazurile in care aceasta a fost efectuata in scopul executarii unui contract nul. Nu este susceptibila de restituire nici prestatia conditional, facuta nu pentru executarea unei obligatii, ci cu intentia, recunoscuta de acceptant, de a-1 determine pe acesta la о anumita conduita in cazurile in care ultimul nu a avut conduita urmarita din urmatoarele considerente:atingerea scopului era imposibila de la inceput si prestatorul cunostea acest lucru;prestatorul, contrar principiilor bunci credinte, a impiedicat atingerea

scopului Bunul urmeaza a fi restituit prestatorului in natura in aceeasi stare in care a fost primit de acceptant, tinund cont de uzura normala a lui Din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle despre lipsa justei cauze pentru prestatia primita, acceptantul se considera de rea-credinta si este obligat sa raspunda pentru pierderea totala sau partiala a bunului, pentru deteriorarea lui sau alte lipsuri. El va trebui sa repare orice dauna cauzata atat prin fapte-le proprii, cat si prin faptele tertelor persoane. Raspunderea lui va surveni si pentru pieirea sau deteriorarea fortuita a bunului. Daca nui posibil in natura atunci in bani. Daca nu va repara prejudiciul. Se inbogateste daca se foloseste deci acceptantul va achita serviciile adica ceea ce a economisit.Daca se transmite un drept prin cesiunea

45

de ceanta prestatorul este in drept sa solicite restabilirea situatiei anterioare si restituirea documentelor La fel se considera imbogatire daca sa incheiat un act cu plata dar el era gratuit.

Acceptantui este obligat sa transmita sau sa compenseze prestatorului toate fructele pe care le-a obtinut sau trebuia sa le obtina din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle despre lipsa temeiului prestatiei acceptate.

In momentul restituirii prestatiei obtinute acceptantui este in drept sa ceara compensarea cheltuielilor suportate pentru intretinerea si pastrarea bunurilor obtinute.

Acceptantui poate cere compensarea cheltuielilor cu respectarea urmtoarelor conditii:• Solicitarea compensarii si aiba loc concomitent cu restituirea bunurilor obtinute fara justa cauza sau cu recuperarea valorii lor. • Acceptantul va putea inainta spre compensare doar cheltuielile utile si necesare pentru intretinerea si pastrarea bunurilor,efectuarea reparatiei curente si capitale. Sarcina de a proba uiilitaltea si necesitatea cheituielilor pentru intretinerea si pastrarea bunurilor este pusa in sea ma acceptantului. Acceptantul este in drept sa ceara compensarea cheielilor din momentul cand a cunoscut lipsa justei cauze a prestatiei si pina la restituirea acestcia. Daca acceptantul a retinut intentionat ceea ce nu-i apartinc, el pierde dreptul de a cere compensarea oricaror cheltuieli legate de intretinerea si pastrarea bunurilor.

Obligatii care se nasc din cauzarea de daune (raspunderea delictuala) Art.1398-1431 Cod civil

21.04.2015

Articolul 1404. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o persoană cu funcţie de răspundere

(1) Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcţie de răspundere va răspunde solidar în cazul intenţiei sau culpei grave.

(2) Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin.(1).

(3) Obligaţia de reparare a prejudiciului nu se naşte în măsura în care cel prejudiciat a omis, cu intenţie ori din culpă gravă, să înlăture prejudiciul prin mijloace legale.

(4) În cazul în care o autoritate publică are o obligaţie impusă de un act adoptat în scopul protecţiei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligaţiei, cu excepţia cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligenţă rezonabilă în executarea obligaţiei.

(5) Autoritatea publică nu răspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea de a-l adopta, sau prin omisiunea de a pune în aplicare o lege. Art.25, alin.3 Legea contenciosului administrativ – persoana juridica are dreptul la repararea prejudiciului moral.

Legea 1545 din 1998 .Prejudiciul cauzat persoanei fizice, prin condamnare ilegala, atragere ilegala la raspundere penala, aplicarea ilegala a masurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaratiei scrise de a nu parasi localitatea, prin aplicarea ilegala in calitate de sanctiune administrativa a arestului, muncii neremunerate in folosul comunitatii, se repara de stat, integral, indiferent de vinovatia persoanelor de raspundere, ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii sau ale instantelor de judecata (alin.1, art.1405, Cod civil).

46

Art.1405 Cod civil – art.53 Constitutia RM – Legea nr.1545

Articolul 1405. Răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată

(1) Prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

(2) Statul se exonerează de răspundere în cazul cînd persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ. Prejudiciile sunt stabilite in mod exhaustiv in Legea nr.1545, (art.3 din lege) si art.1405 Cod civil. Trebuie sa existe actul de reabilitare. Actul de reabilitare atesta eroarea judiciara si prejudicierea persoanei.

Articolul 1406. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un minor care nu a împlinit 14 ani

(1) Prejudiciul cauzat de un minor care nu a împlinit 14 ani se repară de părinţi (adoptatori) sau de tutorii lui dacă nu demonstrează lipsa vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului.

(2) Dacă minorul care nu a împlinit 14 ani a cauzat prejudiciul cînd se afla sub supravegherea unei instituţii de învăţămînt, de educaţie sau instituţii curative ori a unei persoane obligate să-l supravegheze în bază de contract, acestea răspund pentru prejudiciul cauzat dacă nu demonstrează că el s-a produs nu din vina lor.

(3) Obligaţia părinţilor (adoptatorilor), tutorilor, a instituţiilor de învăţămînt, de educaţie, a instituţiilor curative de a repara prejudiciul cauzat de un minor nu încetează o dată cu atingerea majoratului acestuia sau o dată cu dobîndirea unor bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului.

  Articolul 1407. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un minor între 14 şi 18 ani (1) Minorul între 14 şi 18 ani răspunde personal pentru prejudiciul cauzat, potrivit regulilor

generale. (2) În cazul în care minorul între 14 şi 18 ani nu are bunuri sau venituri suficiente pentru

repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de către părinţi (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina lor.

(3) Obligaţia părinţilor (adoptatorilor) sau curatorului de a repara prejudiciul cauzat de un minor între 14 şi 18 ani încetează în cazul în care autorul prejudiciului a atins majoratul, precum şi în cazul cînd, înainte de a fi atins majoratul, acesta dobîndeşte bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului.

  Capacitatea delictuala a minorilor incepe de la varsta de 14 ani.Articolul 1408. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoană lipsită de capacitate de

exerciţiu (1) Pentru prejudiciul cauzat de o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu răspunde tutorele

sau instituţia obligată să o supravegheze dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina lor.

(2) Obligaţia tutorelui sau a instituţiei de a repara prejudiciul cauzat de o persoană declarată incapabilă nu încetează în cazul cînd această persoană şi-a redobîndit capacitatea de exerciţiu.

(3) Dacă tutorele, chemat la răspundere în conformitate cu alin.(1) pentru prejudiciul cauzat vieţii şi sănătăţii, a decedat sau nu dispune de mijloace suficiente pentru repararea lui, iar autorul prejudiciului dispune de asemenea mijloace, instanţa de judecată, ţinînd cont de starea materială a persoanei vătămate şi a autorului prejudiciului, precum şi de alte circumstanţe, are dreptul să hotărască repararea integrală sau parţială a prejudiciului din contul autorului.

  Articolul 1409. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoană aflată în imposibilitatea de

a conştientiza acţiunile sale ori de a le dirija

47

(1) Persoana cu capacitate de exerciţiu care a cauzat un prejudiciu aflîndu-se în imposibilitatea de a conştientiza sau dirija acţiunile sale nu răspunde pentru prejudiciu.

(2) Dacă prejudiciul este cauzat vieţii sau sănătăţii, instanţa de judecată are dreptul, ţinînd cont de starea materială a persoanei vătămate şi a autorului prejudiciului, precum şi de alte circumstanţe, să-l oblige pe acesta la reparaţia integrală sau parţială a prejudiciului.

(3) Autorul prejudiciului nu este exonerat de răspundere dacă el însuşi este vinovat de faptul că a ajuns într-o astfel de stare în urma consumului de alcool, de droguri, de alte substanţe psihotrope sau din altă cauză. Articolul 1410. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit

(1) Persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate.

(2) Obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

(3) Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul cauzat dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi. În acest caz, răspunderea revine persoanei care a dobîndit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea lui, el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobîndit în posesiune în mod ilicit.

(4) Posesorii izvoarelor de pericol sporit răspund solidar pentru prejudiciul cauzat unui terţ prin interacţiunea acestor izvoare (coliziunea mijloacelor de transport etc.).

(5) Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al interacţiunii acestora se repară potrivit dispoziţiilor art.1398.

48