rwa decembrie

www.artevino.ro decembrie 2009 | romanian WINE art | 3

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL

Colegiul ştiinţific:Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu -

preşedinteProf. univ. dr. Valeriu V. Cotea

Prof. univ. dr. Viorel StoianDr. Ing. Constantin Croitoru

Prof. univ. dr. Gheorghe GlămanProf. univ. dr. Dorin PopaProf. univ. dr. Aurel Popa

Lector univ. dr. Cătălin GalanDr. ing. Mihai MaciciDr. ing. ec. Ion Puşcă

Ing. Lucia PârvuRedactor şef:Marius CristianTel: 0724275577

[email protected]:

sc Interface srlRedactori:

Aurora DobrinLaura Dediu

Răzvan CruceanuCezar Filip

Colaboratori:Dan Mihăescu

Ovidiu GheorgheOtilia Chiriţă

Carmen PascuEmilian Pascu

Denis ŞtefăneţFoto:

Mircea VladRedactor de limbă engleză:

Corina MogoşanDirector executiv:

Somelier Marian TimoftiTel: 0731 520 035

[email protected]:

[email protected]ţie:

Hachette Inmedio, distribuţieproprie, abonamenteAdresa redacţiei:

Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4,Bucureşti

Tel: 021 231 52 63www.artevino.roISSN: 2066-7930

Tiparul:Megapress

editorial

Marius CRISTIAN

Tare nedrept s-a mai exprimat IonCristoiu când vorbea despre „fătu-

cile“ de pe la televiziuni. Fiindcă, pe deo parte, există şi suficienţi „băieţaşi“(sau cum Dumnezeu le-om mai puteaspune) iar, pe de altă parte, specia res-pectivă nu e prezentă doar pe sticlă,fiindcă radiourile, ziarele şi, desigur, In-ternetul îşi aduc din plin contribuţia larecolta de specimene mai sus menţionate.Probabil că fanaticii „politically cor-rectness“-ului mă condamnă în acestmoment, dar nu mă pot exprima altfelcând chiar acum, când scriu aceste rânduri,pe feedreader îmi vine ştirea conformcăreia se împlinesc „20 de ani de mân-care bio“. Ce să-i spui „fătucii“ semna-tare? Că de fapt sunt aproape două mi-lioane de ani de când omul mănâncă (şibea!) bio, e drept, fără să ştie?În fine, asta a fost o coincidenţă. Vo-iam doar să spun doar că nici n-a în-ceput bine luna decembrie şi deja numai putem ciuli o ureche fără să au-zim tocita sintagmă „bucate tradiţio -nale“. În massmedia „fătucilor“, fireş-te, că doar nimeni nu foloseşte cuvân-tul „bucate“ în vorbirea de zi cu zi,nici măcar după ce taman i-a citit co-pilului nemuritorul basm al lui Ispi -res cu (apropo de aberaţiile contem-porane, mă gândesc că ar cam trebuiinterzis povestitorul ăsta, că la el sa-rea din „bucatele“ respective sigur nue iodată!)

Trecând însă peste ironiile discutabilede mai sus, vă rog să fiţi atenţi la

un lucru: întotdeauna când începe enu-merarea „tradiţionalelor“, vinul nu lip-seşte de pe listă, ci îşi ocupă locullângă sarmale, cozonaci şi alte mâncă-ruri care, în mod normal, îşi fac loc pemasa noastră doar cu prilejul sărbăto-rilor. Da, uitaţi creştinismul cu pâineaşi vinul, daţi-le-ncolo de tradiţii, ignoraţiinclusiv descoperirile ştiinţifice care nespun că un pahar de vin la masă e să-nătate curată. Asta e realitatea: în men-talul colectiv, vinul a ajuns băutură desărbătoare! De Paşti, de Crăciun şi deAnul Nou, eventual ceva sfinţi, plus bo-tezuri, nunţi, parastase şi alte tăieri demoţ. În rest, rămâne frumosul distih alanilor '50 (cred), „berea, votca şi curomul/îl fac fericit pe omul!“ În care

Despre bucate tradiţionaleşi „fătucile“ din marketing

versificare, desigur, romul e băgat doarîn scopul rimei.Asta e situaţia, stimaţi producători,oricât v-ar spune altfel „fătucile“ dinmarketing. Piaţa e pierdută şi ea tre-buie recâştigată. Nu cu etichete sclipi-cioase, nu cu promoţii, nu prin pune-rea în practică a unor teorii de doi lei,venite din partea unor marketeri carenu ştiu să deosebească Feteasca Re-gală de Aligoté (am fost blând, da?).Vinul este un produs aparte, care arenevoie de recuperarea unei anumiteculturi, nu merge cu tehnici de bis-cuiţi, detergenţi şi alte margarine. Estenecesară reconstruirea unei piramidecorecte, cu vinuri curate, reprezentati-ve pentru soi şi origine (başca fără de-fecte) la bază, mergând apoi treptat şiprogramatic până la vârf, cu produsedin ce în ce mai bune. Pe care să nu lecumpere doar snobii, cum se întâmplăazi în majoritatea cazurilor.Sau dacă nu sunteţi de acord cu mine,vă rog să nu vă plângeţi de mitocaniicare toarnă cola peste vinurile dumnea-voastră de zeci şi sute de lei. Margaritasante porcos? Desigur, dar atâta vremecât le-au cumpărat, nu pot să deduc alt -ceva decât că marketingul dumnea-voastră a funcţionat fără greş, aşa că eloc de prime, nu de lamentări ipocrite.

Iar pentru toţi producătorii (majoritari,din fericire) pe care i-am jignit invo-

luntar prin generalizarea abuzivă de maisus (sigur că nu-s toţi vinovaţi, Doamnefereşte!, dar m-au împins nevoile stilisticeîn păcat) un sincer Crăciun Fericit şisperanţa că, împreună, vom reuşi înanul care vine să mai clintim, măcar unpic, păcătosul mental colectiv de carevorbeam. Să fie sărbătoare în fiecare zi!La Mulţi Ani!

P.S. Pe inginerul Gheorghe Angheln-am avut norocul să-l cunosc altfel de-cât din auzite. Altminteri, doamnaRodica mi-a fost de un nepreţuit ajutorpe vremea când mă mai visam om deştiinţă şi studiam de zor în Arhivele Sta-tului din Iaşi, iar cu George am fost co-leg de redacţie, pe la mijlocul anilor '90.Atât şi nimic mai mult, dar asta nu m-aimpiedicat să fiu mişcat citind frumosulomagiu pe care dl. Viorel Ralea îl sem-nează în pag 77. Aş vrea, totuşi, săadaug şi eu un amănunt: lui GheorgheAnghel i se datorează, în covărşitoaremăsură, şi renaşterea (pe cât de extra-ordinară, pe atât de efemeră) pe careBăbeasca de Nicoreşti a cunoscut-oacum câţiva ani. Mare păcat că boala l-aîmpiedicat să mai facă alte minuni laBuciumul de care era atât de legat.Şi-i mulţumesc şi pe această caledomnului Ralea. Avem nevoie să neamintim mereu de oamenii careîntr-adevăr au făcut ceva. Fie şi numaipentru a putea cerne mai bine dingrâu neghina prezentului.

4 | romanian WINE art | de- www.artevino.ro

10 - Dorin POPA -Dilema unui produsvaloros

11 - Vin sărbătorile!

12-13 - Vinurile carene vor reprezenta înlume au fostselecţionate laArte&Vino

14-15 - CătălinGALAN AFi Cotrocenis-a deschis cu MerlotRotenberg

16-19 - Lucia PÎRVUinvitaţie pe drumulbulgăresc al vinului

20-23 - CătălinGALAN Calitateavinurilor dinslovenia,demonstrată cu briode santomas

30-31 - Beaujolais-ulRomânesc de laVinarte s-a lansat laArte &Vino

32-33 - MarianTIMOFTI, Mare păcatcă nu promovăm cumai mult curajsoiurile româneşti

34-38 - ConstantinCROITORU Vinurilerozé

40-41 - CătălinGALAN Veşti rele şibune în prag de annou

42-44 - ConstantinCROITORUViticultura şivinurile României însistemul organizării

comune a pieţeivitivinicole

46-48 - MarianTIMOFTI De ce la ei sepoate şi la noi nu?

50-53 - ConstantinCROITORU Mondialdu pinot noir

54-55 - CarmenPASCU, Emilian PASCUGolosaria 2009

56-57 - MariusCRISTIAN Vinurile auînvins în DealulCopoului

58 - 62 - Valeriu V.COTEA, ConstantinCROITORU Triumfromânesc laVinandino 2009

68-69 - Otilia CHIRIŢĂ Vinul - medicamental antichităţii

70-72 - RăzvanCRUCEANU Cuib deparmezan cu creveţi,Filet mignon cu sosdulce-picant, parăfiartă în vin cu frişcă

73 Recomandărilesomelierului

77 Viorel RALEAGheorghe Anghel -un mare oenolog

78-78 - RaulSOREANU, AnaLUPAŞCU spiritulsărbătorilor pentrutoţi românii!

80 Daniel DENISŞampaniaromânească şineobişnuita eiistorie

d i n C u p R i n s

6-7- Bucuraţi-vă2009 – un început bun în promovarea vinurilorromâneşti, la concurenţă cu vinurile lumii

24-29 -CătălinGALANVinuri deFormula 1

76-77 - DanMIHĂESCU

O vacanţă demilioane cuTiticăRucăreanu

64-65 - Marius CRISTIANMinunea din Dealul Vişanilor

www.artevino.ro

Se apropie Sfintele Sărbă-tori de Crăciun, anul nou,

Sfântul Ştefan, Sfântul Ion.Sărbătorile n-au adus la toţiceea ne-am dorit pentru acestan. Anul vitivinicol 2009 a fostun an greu, mai ales sub aspectfinanciar. S-au accesat greucreditele de la bănci, deci vân-zările au fost cu mult sub aş-teptări, datorită lipsei de fondurila populaţie. S-a importat mult(în valoare de 35 milioane deeuro) şi s-a exportat puţin(doar 16 milioane de euro), cutoate că producţia de struguria fost destul de bună, 156.000tone de struguri de vin şi 34.000tone de struguri de masă.

S-au modernizat în conti-nuare exploataţii vitivinicole,atât cu fonduri propii şi guver-namentale, cât şi cu fondurieuropene. O contribuţie deose-bită la realizările din domeniulvitivinicol o reprezintă eveni-mentele organizate de produ-cători, distribuitori, cu partici-parea consumatorilor, prilej cucare degustătorii şi somelieriiau remarcat o permanentă creş-tere a numărului producătorilor,ale căror vinuri se ridică la ni-velul celor mai bune vinuri pro-duse în Europa şi în lume. Suntdeosebit de importante locaţiileîn care se organizează acesteevenimente de vin şi modul încare acestea sunt prezentateîn presa de vin, radiouri, tele-viziune.

Salonul de Vinuri „Arte&Vino“ şi revista „RomanianWINE Art“ au găzduit multeasemenea evenimente.

Intr-o perioadă scurtă de timp,producătorii români şi din

alte podgorii ale lumii s-au con-fruntat cu degustători consa-craţi şi consumatori în cadruldegustărilor şi prezentărilor devinuri, organizate în – aşa cumle place unora să spună - „tem-plul vinului“.

Mulţumim pe această calecelor peste 7000 de persoane

care au vizitat sub o formă saualta Salonul de Vinuri„Arte&Vino“: academicieni,profesori universitari, medici,specialişti în domeniul vitivi-nicol, manageri de restauranteşi hoteluri, artişti, oameni po-litici preocupaţi de îmbunătă-ţirea legislaţiei în domeniu, am-basadori şi consumatori careau devenit membri ai clubuluinostru.

Mulţumim de asemenea ce-lor care au scris şi celor careau oferit pagini de prezentareale rezultatelor muncii lor. Uncuvânt de mulţumire adresămPresei de vin şi organismelorde specialitate: OIV, PNVV,ADAR, ONDOV, ONIV, MAPDR,băncilor, firmelor de asigurărişi tuturor celor care au contri-buit la promovarea vinurilorromâneşti.

Datorită acestui efort con-jugat, evenimentele de vin, careau avut loc la Salonul de Vinuri„Arte&Vino“, au fost relatatede 138 ori în presa scrisă,de 29 ori în ştiri şi reportajetelevizate, precum şi în 43de emisiuni de radio.

Vă prezentăm în continuarecâteva imagini care confirmă

interesul unui număr tot maimare de oameni pentru vinurilede calitate.

Si aşa cum „propovăduim“noi de vreun an şi ceva de

zile, la orice bucurie şi cu gân-dul la orice speranţă, ciocnimun pahar cu vin, că doar eleste cel care ne însoţeşte petot parcursul vieţii noastre. Labine şi la greu.

Să ne bucurăm deci, pentrufaptul că avem vinuri bune, căavem producători serioşi, căasistăm la o renaştere a vinuluiromânesc de calitate.

Toată această „hrană“ decalitate nu trebuie decât săajungă acolo unde îi este des-tinaţia finală. Stăpânul nostru,Consumatorul.

La mulţi ani, sănătate şimulţi bani.

Bucuraţi-vă !

The year 2009 hasn’t brought usthe joy that we hoped. Even if

we had a record grape produc-tion, it was imported more and

exported less. But there are alsogood signs: cellars were moder-

nized and there were manyevents for promotion.

Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească,criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României

Chestiunea ţărănească:2009 – un început bun înpromovarea vinurilor româneşti,la concurenţă cu vinurile lumii

bu

cura

ţi-v

ă!Conf. univ. dr. ing.

Victor SURDUdeputat în

Parlamentul României

În ziua de 8 septembrie a avut loc inaugurarea noii locaţii aSalonului de vinuri „Arte&Vino“, în prezenţa unor importante

personalităţi culturale şi a numeroşi oameni politici

Sus: o lecţie a profesorului Viorel Stoian la Arte&Vino; jos,Regal Segarcea, reportaj TVR pentru emisiunea Viaţa Satului

Sus: o lecţie de degustare a vinurilor rozé; jos, lansareavinului nou, Floare de Toamnă, a producătorului Vinarte

Degustare organizată pentru Ministerul Afacerilor Externe Degustare pentru personalităţi internaţionale la Arte&Vino

Sus: Oaspeti din Bari-Italia la Arte & Vino;jos, vizita unui grup de studenţi

Sus: grup de amatori dupa o degustare; jos, Vinuriromâneşti pentru oameni de afaceri din Sicilia

Inegalabilul maestru Mircea Albulescu Prima verticala realizata in Romania

10 | romanian WINE art | decembrie 2009 www.artevino.ro

de gustibus

Dorin POPA,preşedinte ASCER

(Asociaţia ConsultanţilorOenologi din România)

Există o percepţie a consu-matorului român despre vin cafiind un produs valoros cepresupune informaţie şi ed-ucaţie şi care beneficiază deun statut special în lumeacivilizată.

Această percepţie se bazeazăpe anumite informaţii sporadicevenite din media, precum şidin foarte puţinele publicaţiicare abordează această temă.Din această cauză există nevoiade a clarifica aceste valenţe in-tuite de consumator printr-ocercetare a valorii vinului ca şicultură, aliment şi terapie.

Vinul, în momentul de faţă,se consumă pentru valoareasimbolică de băutură alcoolică,abordare care nu are cum săvalorifice calitatea vinului, efor-tul producătorului şi raportulcalitate-preţ, afectând ofertade pe piaţă şi tendinţa lumiicivilizate spre care ne îndrep-tăm de promovare a calităţii şiautenticităţii.

Studiat şi recunoscut, vinulocupă un rol privilegiat în istoriacivilizaţiilor, practic în toatedomeniile vieţii omului: econo -mic, social, politic, religios, cul-tural, comercial etc. În ultimuldeceniu, lumea medicală şi nunumai aceasta se preocupă deexplicarea „paradoxului fran -cez“, care a dat naştere la nu-meroase dezbateri şi noi orien-tări în privinţa consumului devin. S-a făcut o comparaţie întredurata medie de viaţă a ameri-canilor (74 de ani) şi a france-zilor (76,5 ani), aceştia dinurmă cu mai puţine problemecardiace (cu 40%!), deşi fu-mează mai mult, consumă maimulte grăsimi, fac mai puţin

sport şi cheltuie mai puţini banipentru igiena sănătăţii. Expli-caţia acestui paradox se aflăîn consumul de vin, care înFranţa face parte din meniulzilnic, în cantităţi moderate şipreponderent roşu.

Sunt numeroase studiile pri-vind influenţa vinului asupraorganismului uman în ce pri-veşte fiziologia alimentaţiei, ro-lul vinului în prevenirea bolilorcardiovasculare şi accidentelorcerebrale, acţiunea antiseptică,bactericidă şi antivirală asuprasănătăţii omului.

Consumatorul nu alege unprodus alimentar - cu atât maipuţin vinul - pe criterii ştinţificesau culturale, argumentul majorfiind unul de tip hedonist: „îmiplace“ sau „nu îmi place“.Valoarea senzorială a vinuluidevine în acest caz elementuldeterminant în decizia consu-matorului.

Această valoare senzorialăa vinului trebuie evaluată înprimul rând de specialişti ex-perţi degustători prin concur-suri de degustări, care apoitrebuie oferite consumatorilorprin mecanisme moderne şiino vative de comunicare, cumar fi de exemplu marketingulsenzorial. Marketingul sen-zorial este o abordare nouă,care nu a mai fost definită pânăîn prezent, deşi valoarea sen-zorială a fost utilizată ca mesajîn diferite acţiuni de promovare.Cercetarea pieţei şi transmite-rea informaţiei prin marketingulsenzorial va presupune în pri-mul rând standardizarea unuilimbaj senzorial care va trebuisă apeleze la termeni diverşi şiaccesibili din ştiinţe, cum ar fibiochimia, fiziologia, biologia,oenologia etc, trecuţi în dome-niul sugestiei prin ştiinţele uma-ne ale literaturii şi artei.

Civilizaţia vinului reprezintăo abordare modernă a consu-mului de vin în cunoştinţă decauză, care presupune infor-maţii legate de valoarea cultu-rală ce ţin de istorie, literaturăşi artă, valoarea alimentară stu-diată de ştiinţe ca biochimia,biologia, nutriţia şi gastronomia,iar valoarea terapeutică expri-mată prin numeroase cercetărişi experimente din medicinaantică până în medicina mo-dernă.

Lipsa de informare este oproblemă majoră a acestui do-meniu în România, specialiştişi autodidacţi preluând infor-maţii din diferite domenii aleştiinţelor care abordau vinul,

fără să existe până în acestmoment o abordare unitarăcare să fundamenteze o culturăa consumatorului de vin, exis-tând o discrepanţă majoră întrepotenţialul de producţie vitivi-nicolă din România, excelândprin calitate şi diversitate, şiun consumator needucat şi ne-informat.

There is a perception of the Ro-manian consumer regarding

wine as being a valuable pro-duct assuming information andeducation and having a specialtreatment in the civilized world.This perception is supported bycertain incomplete information

given by the media, and affectedby the low number of specialized

magazines. Therefore, a moreorganized research of the winevalue as culture, food product

and therapy is mandatory, in or-der to clarify all the misty as-

pects in the world of wine.

Dilema unui produs valoros

www.artevino.ro

PNVV

Director general,Ovidiu GHEORGHE

Specialist PR, Dan ILIE

Chiar şi în criza economicăsărbătorile de iarnă rămân to-tuşi sărbători la români şi, caîn fiecare an, mâncărurile maimult sau mai puţin tradiţionaletrebuie „asortate“ cu o gamăde băuturi, din care vinul nupoate să lipsească.

În general, în perioada săr-bătorilor, vânzările la alimenteşi băuturi cunosc o curbă as-cendentă în graficul de vânzări,mai ales dacă ne referim laprodusele specifice acestorperioade. Anul 2009 a fostunul excelent pentru vinulromânesc, atât din punct devedere calitativ, dar şi can-titativ, estimarea producţieifiind undeva în jurul cifreide 6 milioane de hec-tolitri. Luna decembriereprezintă vârful vânză-rilor pentru producătoriide vinuri, astfel că în pe-rioada sărbătorilor de iarnăputem vorbi despre o creş-tere, în funcţie de vinulvândut, între 50% şi100% faţă de o luna obiş-nuită. Evident, creşterea estemai mare la vinurile roşii,astfel că la producătorii micise poate vorbi şi despre o creş-tere de până la 100% a vânză-rilor, în timp ce creşterea vân-zărilor de vin alb se situeazăîntre 30% şi 50%. În ceea cepriveşte preţurile, nu vom asistala o scumpire a vinurilor desărbători, chiar mai mult, con-sumatorii vor putea să ben-eficieze de diverse promoţii.

Aceste creşteri ale vânzărilorse vor face simţite în special înrândul producătorilor de vindin România, dacă ţinem contcă vinul de import are o pon-dere relativ mică pe piaţa na-ţională, iar anul acesta impor-turile au scăzut considerabilraportat la anii precedenţi.În plus, consumatorulromân este unul „tra-diţionalist“, în sensulbun al cuvântului,preferă vinurile au-tohtone. Are şi de ce,considerăm noi, dacăne gândim la medaliileobţinute în ultimii anide vinurile româneştiîn cadrul Concursurilor

Internaţionale din întreaga lumeşi la aprecierile venite din par-tea specialiştilor. Calitate existăşi se datorează investiţiilor ma-sive realizate în viticultură şivinificaţie, în special dupa anul2000, fie că vorbim despre in-vestiţii din fonduri private fiede accesări ale fondurilor eu-ropene (FEADR si FEGA)

Mai rămâne să găsim soluţiipentru o promovare adecvatăa vinului românesc şi în afaraţării, să realizăm un brand sec-torial sub care vinul românescsă poată fi identificat şi de con-sumatorii străini.

Cifrele prezentate mai susreflectă realitatea constantă a

ultimilor ani şi, în ciuda scăderiiputerii de cumpărare, în ciudainstabilităţii existente la toatenivelurile, în ciuda unui pesi-mism generalizat, cu siguranţăsărbătorile de iarnă din 2009-2010 vor găsi românul bucu-rându-se, ca întotdeauna, desavoarea unui pahar cu vin.

„La mulţi ani“ tuturor!

During winter holidays wine sa-les increases at a rate of 50 to

100%. The main beneficiary isthe Romanian wine, which has

seriously progressed during thelast years, reflected in all the

medals received at many inter-national competitions.

Vin Sărbătorile!

Patronatul Naţional alViei şi Vinului (PNVV)

este o organizaţie caregrupează cei mai

importanţi producători,importatori şi

exportatori de vin dinRomânia, precum şi

societăţi comerciale dinindustria conexă,

formând alături deGuvern şi sindicatele din

ramură cadrul pentruparteneriatul social în

sectorul vitivinicol.Scopul asociaţiei este de

a identifica şi promovasistematic şi unitar

interesele profesionalespecifice viticulturii şi

industriei producătoarede vinuri din România

PNVV ca asociaţiepatronala reprezinta,

susţine şi apărainteresele membrilor ei

în relaţiile cu autorităţilepublice, cu sindicatele şicu alte persoane juridice

şi fizice, în raport cuobiectul şi scopul de

activitate, atât în plannaţional, cât şi

international, potrivitpropriilor statute şi înacord cu prevederile

legii 356/2001.

Ovidiu Gheorghe,directorul general al PNVV

decembrie 2009 | romanian WINE art | 11


degustările A&V

O adevărată selecţie de vi-nuri, solicitată de către Minis-terul Afacerilor Externe(MAE), a avut loc la Salonulde vinuri Arte&Vino, acţiuneîntreprinsă de către conducereaMinisterului în scopul repre-zentării optime a României prinAmbasadele, Consulatele şi Cor-purile Diplomatice din alte ţări.

Solicitarea a fost adresatăPatronatului Naţional al Vieişi Vinului (PNVV), care a con-vocat producătorii şi a solicitatsprijinul ADAR-ului pentruefectuarea unei degustări, învederea realizării acestei selecţiiîntr-un mod cât mai corect şiechitabil.

Am avut onoarea de a figazdele acestei manifestări atâtde importante şi, cu tot timpulextrem de scurt avut la dispo-ziţie pentru pregătire, cu aju-torul şi sprijinul ADAR-ului amreuşit să o transformăm într-oseară plăcută, prietenească, încare nu s-a simţit absolut delocprezenţa „adversarului“ (a seciti: a producătorului rival).

Participanţii din partea MAE-ului, ai producătorilor, PNVV-ului, ADAR-ului, ai CorpurilorDiplomatice cât şi ai presei devin au umplut până la refuzSalonul de vinuri Arte&Vino.

Într-o atmosferă destinsă,amicală, au fost rostite cuvintede bun venit din partea dom-nului Victor Surdu, a domnu-lui Ovidiu Gheorghe din par-tea PNVV şi a domnului DanBoboc din partea ADAR. Aumulţumit şi au explicat necesi-tatea acestei selecţii reprezen-tanţii conducerii Direcţiei Ge-nerale MAE.

Ambasadorul Italiei, domnulMario Cospito, a avut un dis-curs foarte diplomatic, princare a complimentat în generalvitivinicultura românească spu-nând: „Abia după ce au revenitdin Dacia, au început Romaniisă facă vinul bun“, frază cucare a reuşit să-şi atragă unropot de aplauze, dar şi să mă-gulească orgoliul fiecărui pro-ducător prezent.

Această selecţie nu s-a vrutşi nu a fost un concurs, o com-petiţie între producători, de-oarece juriul nu a fost compusnumai din degustători, some-lieri sau specialişti în produ-cerea vinului. A fost un juriumixt, care a selectat vinuriledin punctul de vedere al con-sumatorului : ăsta-mi place,ăsta nu, dar au fost analizate,chiar dacă mai superficial, cu-loarea, mirosul şi gustul vinu-

Vinurile care ne vorreprezenta în lume au fostselecţionate la Arte&Vino

În stânga, Excelenţasa ambasadorul

Italiei, MarioCospito. Jos, Ovidiu

Gheorghe (dreapta),întreţinându-se cu

reprezentanţiiMinisterului

Afacerilor Externe


rilor, după o fişă tip concursredusă, pusă la dispoziţie deADAR.

Probele aduse de către pro-ducători au fost împărţite pecategorii de vinuri albe şi roşii,au fost numerotate ca la unconcursul de vinuri şi servite„în orb“ celor două comisiiconstituite pe moment astfel :Pentru vinurile albe :

2 reprezentanţi ADAR, 1 re-prezentant al presei de vin, 1membru al MAE, 1 reprezentantal corpului diplomatic, cu al-ternarea juriului la fiecare 10probe, in cazul in care se soli-cita acest lucru.

Excelenţa Sa domnul Am-basador al Italiei a fost cooptatla vinurile albe şi a susţinut cubrio 22 de probe.Pentru vinurile roşii.

2 reprezentanţi ADAR, 1 re-prezentant al corpului diplomatic(Excelenţa Sa AmbasadorulFranţei nu a putut veni şi a fostînlocuit cu doi reprezentanţi aiambasadei care s-au prezentatalternativ la masa juriului), 1reprezentant MAE şi un repre-zentant al presei de vin.

Cele 61 (şaizecişiuna) deprobe au fost ţinute la tempe-raturile necesare fiecărui felde vin în parte, iar „fişele dejurizare“ au fost contabilizateregulamentar de ADAR.

A fost o seară „grea“, darcredem noi foarte reuşită. Aufost selecţionate vinuri pentrua reprezenta România în lumeşi, abia după aceea, le-au fostînmânate reprezentanţilor MAEofertele de preţ, care au stattot timpul în plicuri sigilate ladomnul Ovidiu Gheorghe.

Vă prezentăm şi listele cuvinurile respective, albe şi roşii,

aşa cum au fost ele clasificatede către comisiile de jurizare.

Toţi cei prezenţi au avutocazia să le deguste în sala dedegustare, după ce erau jurizateşi foile predate către contabili-zare doamnei prof. dr. ArinaAntoce.

Una peste alta, a fost o searăplăcută, aşa cum spuneam laînceput, destinsă şi plină deumor, cu tot efortul juriului dea finaliza în circa trei ore cele31 albe şi, respectiv, 30 roşii.

Romanian Ministry of ForeignAffairs has organized a winetasting at Wine Salon "Arte &

Vino, in order to select the wineswhich will represent our countryabroad at Embassies, Consula-

tes and Diplomatic Corps.

Prof. univ. Dan Boboc , preşedinteleADAR, prezentând rezultatele

Printre participanţi, Otilia Chiriţă, IonDobronouţeanu, Ion Nămoloşanu, Petre Badea

Cuvântul de bun venit adresat de gazdă, conf. univ. dr. Victor Surdu

Lector unv. dr. Cătălin GALAN

Iată că la Bucureşti a avutloc inaugurarea unuia dintrecele mai mari Mall-uri din Eu-ropa (sau poate chiar cel maimare).

Magazinele, cinematografe-le, supermarketul Real de laparter, patinoarul intern, cafe-nelele, restaurantele, barurile,fast-food-urile, locurile de joacăpentru copii şi alte spaţii derecreere au dus la formareaunui uriaş complex care a de-venit nici mai mult nici maipuţin decât „un oraş într-unoraş“.

Deschiderile şi inaugurăriles-au efectuat în mai multe re-prize, pe sectoare, dar cea ofi-cială, la care au fost prezenţicei trei reprezentanţi ai socie-tăţii constructoare AFI, a avutloc în data de 10.11.2009 laetajul superior.

La conferiţa de presă auparticipat dl. Israel Visel –Mall Manager, dl. OpherLinchevski – CEO AFI Europeşi dl. Reuven Havar – CEOAFI Europe-România

La deschidere au participatpeste 1000 de invitaţi. O ade-vărată mare de oameni careîntre orele 16.00 – 21.00 s-aperindat pe la standurile cate-rigului foarte bine realizat decătre echipa de la Hotel Ma-riott.

Feluri de mâncare dintrecele mai diferite: aperitive, peş-te, carne de pui, de miel, devită cu diferite garnituri, salatepentru toate gusturile, foietajedintre cele mai diferite, dulciuri,

AFI Cotroceni s-afructe şi salate de fructe, cafea,băuturi răcoritoare, apă mine-rală, totul într-o organizare per-fectă.

Sigur că nu putea să lip-sească de la un asemenea dineuun vin spumant, dar şi un vinliniştit, roşu, oferit cu genero-zitate de producători.

Pentru vinul roşu, care afost oferit cu generozitate şis-a potrivit minunat cu mielul,oferta a venit de la CrameleRotenberg, prezentat de cătresomelierul Marian Timofti,acompaniat de reprezentantulacestor crame, Dan Ionel.

A trebuit făcută o prezentareaproape individuală a podgorieişi a vinului, deoarece pe ceipeste 500 de invitaţi (care audevenit la dineu 1000) era prac-tic imposibil să-i grupezi ca săpoţi face o prezentare. Mai alescă bucatele care au apărut ime-diat a atras cea mai mare partea audienţei. Sătui, cu palatulgurii „amăgit“ de spumantulde la intrare, spre final, accep-tarea unei scurte prezentări, laun grup de 6-10 persoane odată, a putut avea loc.

Vinul, deja recunoscut cafiind cel mai bun Merlot din2009, a fost apreciat, băut, nudegustat, iar la plecare fiecarea avut parte de o sacoşă cuacest minunat vin.

In Bucharest, it was inauguratedone of the largest Malls in Euro-

pe, AFI Cotroceni. The wine cho-sed for opening was Merlot Ro-

tenberg, presented by the manu-facturer's representative, DanIonel, and by Marian Timofti,

sommelier.

eveniment

deschis cu Merlot Rotenberg

www.artevino.ro

ing. Lucia PIRVUexpert degustător

În perioada 12-13noiembrie 2009 am fost

invitată, alături de alţispecialişti în domeniu,

în Bulgaria, pentruvizitarea a doua crame.

Organizatori au fostfirma PIM Ltd. dinHaskovo, Bulgaria

(producător deechipamente şi utilaje

pentru industriaalimentara, directorgeneral ing. Dimităr

Nazarov) şi firma ValdoInvest SRL Bucureşti

(distribuitorul pentruRomânia al firmei PIMLtd., director generalŞtefania Măgureanu,

director comercial LiviuNăstase). Cele douacrame vizitate au în

proporţie de 90% utilajeproduse şi furnizate de

firma PIM Ltd., care aasigurat inclusiv

montajul.

Invitaţii au fost Cotnari SA,Murfatlar SA, Vinex Murfatlar,Agroviticola Sâmbureşti, MeraCom Focşani, Arta Vinului Foc-şani, Vinvest, şi alţi specialiştidin domeniu.

Desigur, din punct de vedereal investiţiei tehnice, am avutce vedea la ambele crame, daraş dori să subliniez în primulrând interesul gazdelor noastrepentru concepţia crama - punctturistic - sală de degustare.Cele doua crame suntfăcute prin proiecte Sapard,dar poate mai important estefaptul că au luat în calcul şimodalitatea de a vinde produ-

Invitaţiepe drumul

bulgărescal vinului

www.artevino.ro

KatarzynaCrama Katarzyna esteproprietatea grupuluifrancez Belvedere SA,grup care din anul 2001a investit în industria devinificaţie din Bulgariapeste 24 milioaneeuro.Katarzyna Estate estelocalizata în sud-estulBulgariei, la graniţa cuGrecia, şi este situatăîntr-o zona cu climattemperat continental cuinfluenţe mediteranee-ne, caracterizat prinveri foarte călduroase şiierni blânde.În acest moment dispu-ne de peste 400 ha deviţă de vie, soiurile fiindCabernet Sauvignon,Merlot, CabernetFranc, Syrah,Mavrud, Chardonnay,Sauvignon Blanc.Procesul tehnologic dincramă se caracterizeazăprintr-o riguroasă selec-ţie a strugurilor pe liniide sortare manuală şiprintr-un flux tehnolo-gic bazat pe cădere gra-vitaţională.Brandurile cramei sunt:Twins, Halla, Mezzek,Tcherga.Crama a fost realizataprin proiect SAPARD.

Continuare în pagina 18

sele, şi nu oricum, ci ca nişteprofesionişti!

Crama Katarzyna

La Katarzyna nota a fostdata de eleganţă, rafinament,lucrări în creion în toată lungi-mea sălii cu cisterne de fer-mentare, amprenta unui pictorse regăsea prin expunerea bu-toaielor pictate, fie afară, înspaţiul verde, fie într-o altă salamicuţă de degustare, spaţiulalocat maturării vinului la bu-toaie te încânta prin multitudi-nea acestora şi expunerea ta-blourilor pictate, un asamblajde arta, vin, civilizaţie. Cât des-pre sala mare, era ca la o re-cepţie cu ambasadori şi oamenide afaceri.

Cu siguranţă am fi dorit fieca degustarea să se prelun-gească, fie ca masa oferită degazde să nu se încheie, amavut senzaţia oficialului tratatcu maximum de atenţie într-un protocol de gradul zero!

www.artevino.ro

Crama StaroselUrmând program strict al

organizatorilor, am înaintat sprea doua destinaţie, Hotel-Res-taurant-Crama Starosel.

Aceasta destinaţie afăcut contrast cu primul obiec-tiv, am intrat într-un hotel-res-taurant în stil rustic de o fru-museţe, arhitectură, omogeni-tate gândite până la cel maimic amănunt. Am fost întâm-pinaţi cu program folcloric tra-diţional, am degustat vinuri pecare le-am asortat cu prepara-tele bucătăriei bulgăreşti.

A doua zi programul a in-clus vizita cramei şi degustareavinurilor. O sala originala, co-loane şi tablouri impunătoare,cu mese şi bănci ce te trimiteauîn altă epocă, aş spune, ţi setăia respiraţia!

Înainte ca vinurile sa fie pre-zentate spre degustare, am asis-tat la un program artistic, câtevaperechi de dansatori au închi-nat dansuri, Soarelui, Cerului,Pământului, Zeului Vinuluişi, cu siguranţă, noua, delegaţieidin România. Fie am fost înGrecia Antică, fie a fost un vis!

A fost senzaţional pentrucine a dorit să se lase prins înmrejele dansurilor; am plecatdin realitate, am fost pe altetărâmuri, dar ne-am trezit, pen-tru că o zeiţă tânără, cu un părlung şi blond, a dat startul de-gustării vinurilor, pe care a în-cercat să o stimuleze prin co-mentarii, să o facă interactivă,să marcheze momentul.

Şi, ca să fie totul la superla-tiv, am servit prânzul la Res-taurantul Rustic, cu preparatebulgăreşti şi o meticulozitateîn decorul produselor. Am ră-mas sincer impresionată. Numi-aş fi închipuit cât suflet şiartă au pus pe acea farfurie,când a fost servită. La fel deimpresionant a fost şi magazinulpentru turişti, la fel de rustic,care te provoacă să cumperimăcar o sticla de vin, dar şiobiecte tradiţionale.

La revedere!

Tristeţea a venit când a venitmomentul să plecăm. Desigur,am fi dorit ca minivacanţa sănu se sfârşească, să o luam dela început! Din păcate, a trebuitsa ne trezim la realitate, sămulţumim dir. gen. ing. DimitărNazarov, dir. gen. Ştefania Mă-gureanu, dir. comercial LiviuNăstase şi întregii echipe, carene-au invitat pentru doar două

Continuare din pagina 17

www.artevino.ro

Starosel

Crama este situată înregiunea Plovdiv, într-o zonă cunoscută pen-tru descoperiri arheolo-gice din perioada traci-că, legate inclusiv decultura vinului. Capaci-tatea de prelucrare estede 1500-2000 tstruguri/campanie.Crama Starosel esterealizata prin programulSapard şi este integrataîntr-un complex cu rea-le valenţe turistice.Complexul cuprindeun hotel în stil rustic, cuo capacitate de 50 lo-curi, restaurant, centruspa, sala de degustare.Vinurileproduse: Chardonnay,Muscat, Syrah,Katarzyna, Contem-plations.

Directorul general al firmeiPIM ltd., ing. Dimităr Nazarov

zile, iar noi ne-am simţit cadupă cinci zile de concediu!

Acest frumos vis l-aş dorirepetat la cât mai multe crameîn România; aş dori ca acesteasă atragă cât mai mulţi vizita-tori, pentru că ar fi în slujbavinului, obiceiurilor şi a faimeiţării!

A group of wine professionalswere invited in Bulgaria to visit

two wine cellars and see the spotprogress in the Bulgarian indus-try expert; they were also infor-med about the cooperation bet-ween them and tourism issues.


degustările A&V

Lector univ. dr.Cătălin GALAN

Firma MontekoRomânia, unic

importator şidistribuitor al vinurilor

Santomas, a organizat,în colaborare cu

societatea Arte&Vino,o degustare/prezentarea cinci vinuri ale acestui

producător sloven.Evenimentul a avut loc

joi, 26 noiembrie, laSalonul de vinuri

A&V, situat la parterulcomplexului „Carol Park

Residence“ din b-dulMărăşeşti, nr. 2B, sector

4, Bucureşti.Printre invitaţi s-a

numărat şi Excelenţa SaMarcel Koprol,

Ministru Plenipotenţiar,Însărcinat cu Afaceri al

Republicii Slovenia,împreună cu soţia. De

asemenea, a fostprezent Ludvik Nazarij

Glavina, producătorulvinurilor Santomas,împreună cu soţia.

Domnul Glavina, unexcelent vorbitor de

limbă română, a ţinutsă-şi prezinte personalvinurile prietenilor din

România. La eveniment au mai

participat şi degustătorLucia Pîrvu, cercetător

dr. ing. ConstantinCroitoru, lector univ. dr.

Cătălin Galan, ziarişti,oameni de afaceri

sloveni şi români, simpliconsumatori.

Proba nr. 1 –Malvazija 2008

Repere tehnologice:

l vinul provine în proporţiede 100% din soiul slovenMalvazija istriana;

l conţinut în alcool: 13,5%vol.;

l zahăr rezidual: 2,8 g/l;l aciditate: 5,2 g/l acid tar-

tric; l potenţial de învechire reco-

mandat: 3 ani;l randament: 60 hl/ha.

Strugurii perfect sănătoşiau fost lăsaţi la macerat timpde 24 ore la temperatura de+10°C. Primul must scurs libers-a trecut în cisterne curatedin inox. Apoi vinul a fermentatla temperaturi scăzute. În adoua etapă de fermentare, circa15% din vin a fost pus în bari-curi noi franţuzeşti şi lăsat laodihnă timp de 9 luni pe drojdiefină („sur lie“). Prin batonareregulată (sedimentele constândîn principal din drojdii moarte)s-a obţinut un gust plin, în timpce baricul a intensificat com-plexitatea mirosului şi gustului.În final, s-au amestecat vin debaric cu vin din rezervoarelede inox, într-o proporţie opti-mă.

Descrierea producătorului:

Culoare gălbui deschis, cutonuri verzui ce ne amintescde verdele crud al lăstarilor ti-neri. Aroma aminteşte de uncoş de fructe exotice: ananas,fructul pasiunii, vanilie, piersică.Miros de flori de salcâm şi oidee de curry picant. După 40-50 secunde de contact cu aerulîn pahar se simt arome de ci-trice şi chiar puţină mentă.

Gustativ, vinul este dominatde senzaţia de plinătate şi pros-peţime. Alcoolul şi prospeţimeasunt bine echilibrate, vinulavând complexitate şi tinereţe.În post-gust se simte o combi-naţie interesantă, uşor picantă,la limita dintre citrice şi men-tă.

Opiniile invitaţilor:

C. Croitoru – „Prospeţimeaeste medie, nefiind susţinută


C. Croitoru – „Aroma esteinteresantă, specifică soiului,bine individualizată, cu un ca-racter olfactiv de neconfundat.O combinaţie aromatică spe-cială de mure, afine, dar şipiersică. Gustativ are o fineţeaparte, astringenţa fiind bineproporţionată. Ca şi critic mădeclar învins. Este un vin su-perb.“

C. Zidurean – „Un vin fru-mos care cu siguranţă va evoluaîn timp, aciditatea ridicată asi-gurându-i această perspecti-vă.“

Excelenţa Sa Marcel Koprol– „În Slovenia, vinurile roşii

Calitatea vinurilor din Slovenia,demonstrată cu brio de Santomas


Mulţumescorganizatorilor

pentru această searădeosebită. Sper că

această întâlnire la unpahar de vin să fie

doar începutul uneistrânse colaborări

între vinurileromâneşti şi vinurile

slovene. Eu am înpivniţă multe vinuriromâneşti şi aş dori

ca şi dumneavoastrăsă cumpăraţi şi să

consumaţi cu plăcerevinuri slovene.

Excelenţa Sa MarcelKoprol, ministru

plenipotenţiar,Însărcinat cu afaceri

al RepubliciiSlovenia

suficient de aciditate. Totuşienologul francez Claude Grosmerită felicitări pentru ceea cea realizat dintr-un soi modest.Se simt arome de piersică, pe-pene galben, grapefruit. Arefructozitate şi ceva echilibrugustativ, ceea ce face să se în-cadreze la categoria vinurilornepretenţioase, dar totuşibune.“

C. Zidurean – „Nu este unvin modern, dar este bine ro-tunjit. Este un vin care nu ţin-teşte la medalii, dar care merităbăut cu prietenii…“

Lucia Pîrvu – „Prin simplasa prezenţă, acest vin este unambasador al producătorilorsloveni.“

Proba nr. 2 –Refosco 2007

Repere tehnologice:

l vinul provine în proporţiede 100% din soiul slovenRefosco, denumit şi „regeleîntunecat“ (Re di Fosco);

l conţinut în alcool: 13,5%vol.;- zahăr rezidual: 2,8g/l;- aciditate: 6,6 g/l acidtartric;- potenţial de înve-chire recomandat: 5 ani;

l randament: 60 hl/ha.

Strugurii culeşi manual lamaturitatea deplină au fost se-lectaţi suplimentar pentru în-depărtarea oricăror părţi verzi.Apoi au fost lăsaţi la fermentatîn roto-tancuri de inox cu con-trolul temperaturii, durata ma-cerării-fermentării fiind de 3-4zile. După fermentarea alcoolicăa urmat maturarea în cisternede inox cu temperatură con-trolată.


Culoare roşu rubinie cunuanţe violete. Buchet complexşi intens. Predomină aromelede fructe de pădure, mai alesmure, dar şi afine. În profunzi-me îşi face simţită prezenţa „oadiere“ de zmeură şi piersică.Gust extrem de elegant şi rafi-nat, cu tanini fini, delicaţi şibine echilibraţi. Gust de zmeurăşi gem de agrişe roşii. Postgustlung şi fructuos, de o eleganţăuluitoare.


De la stânga la dreapta: dr. ing. Constantin Croitoru, Excelenţa Sa Marcel Koprol, MinistruPlenipotenţiar Însărcinat cu Afaceri al Republicii Slovenia, Ludvik Nazarij Glavina,

producătorul vinurilor Santomas şi Eugenia Dumitru, directorul Monteko România


seci sunt la mare căutare. AcestRefosco este unul din cele maibune vinuri slovene din acestsoi. Ambasada Sloveniei de laBucureşti este un fidel consu-mator al acestui vin. Îl reco-mand cu căldură tuturor ro-mânilor băutori de vinuri roşiiseci care vor să experimentezeceva nou.“

Proba nr. 3 – Mezzo Forte 2006

Repere tehnologice:

l vinul este un cupaj obţinutdin 60% Refosco + 30%Merlot + 10% Cabernet;

l conţinut în alcool: 14%vol.;

l zahăr rezidual: 3 g /l; l aciditate: 6,8 g/l acid tar-

tric;l potenţial de învechire reco-

mandat: 3 - 5 ani;l randament: 40 hl/ha.

Recoltarea se face manual,cu selecţie suplimentară lamasa de sortare. Apoi vinul

este fermentat şi maturat 18luni în butoaie mari de stejar.Filtrare înainte de îmbuteliere.


Culoare roşu rubinie, cunuanţe albăstrui. Aromă extremde complexă de cafea brazilia-nă, cacao, zmeură, căpşuni şiuşoare amprente eterice deboabe de ienupăr. Vin cu ocorpolenţă medie, proaspăt şielegant, ce îşi dezvăluie treptatsecretele pe măsură ce esteaerat. Postgust lung, catifelat,fructat.


Lucia Pîrvu – „Un vin cupersonalitate. Baricul îi conferăun surplus de eleganţă şi rafi-nament“

C. Croitoru – „Deşi tipicita-tea de soi se diminuează sub-stanţial, pe ansamblu vinul îm-prumută ceva din eleganţa şinobleţea vinurilor franţuzeşti.“

C. Zidurean – „Prin cupaja-re, soiul şi-a îmbunătăţit per-formanţele. S-a înnobilat…“

Proba nr. 4 –Refosco Antonius

Sergase 2004

Repere tehnologice:

l vinul provine în proporţiede 100% din soiul slovenRefosco;


l zahăr rezidual: 2,3 g/l;l aciditate: 6,2 g/l acid tar-

tric;l potenţial de învechire reco-

mandat: 15 ani; l randament: 40 hl/ha.

Strugurii atent selecţionaţidin podgoria cea mai bună aufermentat la temperatura de+25-28°C. După fermentare aurmat o macerare prelungităpe boştină timp de circa 30 dezile. Vinul astfel obţinut a fostscurs fără presare şi transferatîn baricuri noi din stejar fran-ţuzesc, unde a fost lăsat la ma-turat timp de 24 de luni. Înacest interval de timp s-a fina-lizat fermentaţia malolactică.Datorită structurii sale deosebit

de robuste, adaosul de dioxidde sulf este minim. Vin îmbu-teliat fără filtrare prealabilă,fapt ce impune decantareaacestuia.


Culoare roşu rubiniu închis.Aromă complexă de mure şizmeură. Pe fundal se simt uşoa-re nuanţe aromatice de pipernegru, vanilie şi cafea brazilia-nă. Vinul este corpolent, robust,cu o bună armonie între alcool,aciditate şi taninozitate. Gustativeste o încântare la limita dintreciocolată amară, alune prăjiteşi cafea. Postgust consistent,prelung, cu tanini fini ce cati-felează palatinul.


Lucia Pîrvu – „Un vin de-osebit de complex şi remarcabilca ansamblu gustativ. Putemspune că este un vin de 92 depuncte Parker din 100 posibile.Pentru mine este UN VIN TO-TAL.“

C. Croitoru – „Acest vin rea-lizează o simbioză excelentă

Domnul Ludvik Nazarij Glavina un excelent vorbitor de limbă română,a ţinut să-şi prezinte personal vinurile prietenilor din România



între taninuri-condimente-fructozitate. Este un vin rotund,sofisticat, plin, chiar deplin…Deşi a stat la baric nou destejar timp de 24 luni, caracterulolfactiv este foarte agreabil.Este ca o femeie perfectă: pro-vocatoare şi plină de mister.“

Proba nr. 5 –Grande Cuvee

Certeze 2004

Repere tehnologice:

l vinul provine în proporţiede 100% din soiul slovenRefosco;


l zahăr rezidual: 2,7 g/l; l aciditate: 6 g/l acid tartric;l potenţial de învechire reco-

mandat: 20 de ani; l randament: 30 hl/ha.

Anul 2004 a fost neobişnuitîn regiunea Istria slovenă, cuprecipitaţii pe timpul verii maibogate decât de obicei. Deşicondiţiile meteorologice nu au

fost tocmai favorabile pentrumaturarea deplină a soiurilorroşii, totuşi acest vin este unulde excepţie. Acest vin este do-vada că este posibil - cu unefort considerabil şi cu o redu-cere drastică a cantităţii - săse obţină un vin mare chiar şiîntr-un an mai slab.

Mustul din strugurii celormai bune vii a fost lăsat lafermentat pe boştină la tem-peraturi cuprinse între +25-28°C. După fermentaţie a ur-mat macerarea prelungită, carea durat aproximativ 30 de zile.La sfârşitul macerării vinul afost trecut în baricuri noi destejar franţuzesc (baric Bur-gundia) şi păstrat 24 de luni.În timpul maturării în baricuris-a produs dezacidifierea bio-logică a acestuia. Adaosul dedioxid de sulf este minim da-torită structurii robuste a vi-nului. După maturarea com-pletă în baricuri au fost selec-tate cele mai bune loturi pen-tru Grande Cuvee 2004 - Cer-teže. Vinul a fost îmbuteliatfără filtrare prealabilă, ceeace impune decantarea aces-tuia.


Culoare roşu rubiniu cu re-flexe violacee. Aromă intensăde fructe proaspete: coacăzenegre, prune, afine, piersici.Introdus în gură aroma vireazăspre ciocolată şi cafea espresso.Vinul are sprinteneală şi pros-peţime, alături de o robusteţeşi o plinătatea extraordinară.Armonie completă între taninurişi fructe, proaspăt şi în acelaşitimp mătăsos şi catifelat pe ce-rul gurii. Un vin cu adevăratcomplet la care aromele de ca-fea şi cacao sunt amestecatecu coacăze negre, prune şichiar un uşor iz de friptură lacuptor.


Ludvik Glavina – „Deşi 2004nu a fost un an tocmai favorabilviticultorilor sloveni, totuşi acestvin a reuşit să evolueze foartebine. Secretul? Culesul selectiv,dublat de o normare drastică aproducţiei care a mers şi pânăla 1 kg de struguri pe butuc.“

C. Croitoru – „La primul nasare un caracter mai agresiv de

baric, dar acesta dispare destulde rapid. Deşi este un vin din2004, încă nu a atins potenţialulmaxim.“

C. Zidurean – „Întotdeaunamai binele e duşmanul binelui.Personal consider că proba pre-cedentă a fost cu adevărat unvin de înaltă clasă, situându-se peste proba aceasta. Dar şiacest vin este special în felulsău.“

Lucia Pîrvu – „Este un vinnuanţat, evoluat, bine echilibrat.Un vin care va mai urca în aniiurmători deoarece are încă po-tenţial.“

The Wine Salon "Arte & Vino"held a wine tasting with the Slo-venian manufacturer Santomas;at this event attended the Pleni-

potentiary Minister of Affaires ofthe Republic of Slovenia.

Toţi cei prezenţi au căzut de acord asupra calităţii deosebite avinurilor din Slovenia, iar seara a fost declarată una extrem de reuşită

decembrie 2009 | romanian WINE art | 25

degustările A&V

Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Este deja un obicei şi spun:„să le ţină Dumnezeu

obiceiul“ la cei de la Arte &Vino care au început să facăaceste minunate degustări,

fără de care nu am fi aflat demulte din vinurile străine.

Soiuri nemaiauzite, cabombino, falanghina, lagrein,

albanello, carricante,catarratto, malvasia, zibibbo,caddiu, bovale, girò, dar câte

şi câte altele, care ne-auîncântat, mai mult sau mai

puţin, palatele gurilornoastre neobişnuite cu

asemenea soiuri.Unele le-am luat drept

defecte dar, degustând maimulte vinuri din acelaşi fel de

struguri, de pe teritoriidiverse, ne-am dat seama că

este o tipicitate a soiuluirespectiv, lucru care ne-a

făcut să apreciem altfelvinurile respective.

Iar la ultima degustare amavut plăcerea să avem în faţa

noastră vinurile făcute detatăl marelui pilot de

Formula 1, Jarno Trulli.

Vinuri de Formula 1Degustare pondere Castorani Jarno Trulli

Soiul predominant pe care-lcultivă cei de la Podere Cas-torani (aşa se cheamă azien-da lor) este TrebbianoD’Abruzzo.Terenurile lor se află pe de-aluri diferite şi chiar în re-giuni diferite, de aceea şi vini-ficarea are loc în moduri dife-rite. Fiul, Jarno Trulli, iubeş-te foarte mult Amaronnedella Valpolicella, numai călegislaţia italiană nu permitevinificarea acestui vin decât înprovincia unde a obţinutDOCG-ul. Ce faci atunci catată care-ţi iubeşti fiul şi aidori să bea vinul produs detine? Greu de luat o decizie.Dar în final, tatăl lui Jarno agăsit o soluţie de compromis.A cules strugurii de pe jumă-tate de hectar şi i-a vinificatnormal. A lasat la stafidit pebutuc cealaltă jumătate dehectar, vinificând la fel capodgorenii din Valpolicella,după care a realizat un blendpe care, degustându-l, fiul l-a„botezat“ cu numele lui:Jarno. Şi de atunci îl consu-mă cu mare plăcere.Degustând vinurile propuse, acăror descriere o fac în conti-nuare, ne-am dat seama de ti-picitatea stranie a acestui soi.Mă refer la vinurile roşii.Marea frumuseţe a acesteidegustări a fost faptul că ma-joritatea vinurilor erau vinifi-cate din acest TrebbianoD’Abruzzo, soi care, în funcţiede dealuri, de expunere şi, bi-neînţeles de vinificare, are„expresii“ care variază, parcă-ţi vorbeşte în limbi diferite,dar menţine foarte bine tipici-tatea soiului. A fost o searăminunată, o seară în care amavut ocazia să degustăm ceeace consumă un mare campionşi asta, aşa cum spuneam laînceput, datorită celor de laSalonul de vinuri Arte&Vino şi,în special, somelierui MarianTimofti, care de fiecare datăne pune la grea încercare, pu-nându-ne în imposibilitateade a-i refuza „convocările“. Încă nu am „opus“ nici o rezis-tenţă şi nici nu ştiu cine ar faceaşa ceva. Sunt invitaţii la vinuricu care nu ştii dacă mai ai şan-să de a te mai întâlni a douaoară. Aşa că am profitat dinplin de prima ocazie oferită, şinici nu am regretat nimic.Iată şi vinurile degustate.Albe, rose şi roşii din acelaşisoi. Sună incitant nu? Citiţi.

The Wine Salon "Arte & Vino"held a wine tasting with the Ita-lian manufacturer "Podere Cas-torani”, a wine cellar run by thefather of the Italian pilot of For-

mula 1, Jarno Trulli.


Coste delle Plaie2008 – D.O.C.

Vin alb cu o tărie alcoolică de 13,0%,obținut în proporție de 100% din soiulTrebbiano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoare galben-stră-lucitoare, mai intensă decât la primul.Aromă neutrală, tipică soiului. Gust echi-librat, poate prea echilibrat după uneleopinii, ceea ce îi dă o tentă plată. Pos-tgust amărui, greoi, dar nederanjant. Caracterizarea enologului: Un vin cese înscrie în tipicul soiului. Deşi nu exce-lează gustativ, cele 13,0% alcool îl susținsuficient pentru a fi prietenos.


Vin rose cu o tărie alcoolică de 13,0%,obținut în proporție de 100% din soiulMontepulciano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoare asemănă-toare cu a primului rose, dar cu reflexeorange ceva mai intense. Aromă cevamai amplă, cu tentă erbacee. Gust echili-brat, domol, catifelat, deloc astringent,dar care pe ansamblu îți creează o sen-zație plăcută de prospețime. Postgustceva mai greu, cu amprentă alcoolică,dar nu neapărat nederanjantă.Caracterizarea enologului: Un rose tâ-năr nespectaculos, dar care merită banii.


Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de14,0%, obținut în proporție de 100%din soiul Montepulciano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoare oarecumasemănătoare cu a celui dinaintea sa, darcu mai puține reflexe violacee. Aromăfină, pregnantă, de baric. Gust interesant,destul de echilibrat pentru un vin cu o tă-rie alcoolică de 14,0%. Postgust exce-lent, catifelat, fin, ce îți îmbracă gura.Caracterizarea enologului: Un vin cor-polent, greu, incisiv, aşa cum îi stă bineunui vin roşu baricat, cu amprente de ci-reşe amare, vişine, poate chiar mure.


Majolica 2008 – D.O.C.

Vin alb cu o tărie alcoolică de 12,5%,obținut în proporție de 100% din soiulTrebbiano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoare alb-gălbuie,strălucitoare. Aromă neutrală, nu foarteimpresionantă, uşor minerală (alcalină).Gust intens, crud, de vin tânăr, cu uşoarătentă erbacee, ce te duce cu gândul laprospețimea şi savoarea strugurilor înpârg. Fermentația malolactică pe boştină îiimprimă o amprentă neaşteptată, desmântână cremoasă. Postgust uşor dul-ceag, uşor alcoolic.Caracterizarea enologului: Un vin lejer,simplu, nepretențios.


Vin rose cu o tărie alcoolică de 13,0%,obținut în proporție de 100% din soiulMontepulciano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoare zmeurală,prea intensă pentru un rose standard. Aro-mă discretă, neimpresionantă. Gust echili-brat, lejer, dar nu foarte „sprițar“, fără oprospețime elocventă. În ciuda celor13,0% alcool, impresionante pentru unrose, postgustul este apos.Caracterizarea enologului: Un vin carenu impresionează gustativ în mod deose-bit, dar cu un raport calitate-preț excelent.


Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de13,0%, obținut în proporție de 100% dinsoiul Montepulciano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoarea este impeca-bilă: roşu intens, opacă, tinctorială, custrăluciri violacee. Aroma este intensă,primară, de burbe proaspete şi vin nefil-trat, chiar deranjantă la primul nas. După20-30 de secunde vinul se deschide virândspre aroma specifică fermentației malo-lactice. Gust echilibrat, catifelat, poateprea apos pentru un vin cu o asemenea in-tensitate coloristică. Alcoolul nu urcă gus-tativ dar nici nu se lasă neglijat.Caracterizarea enologului: Un vin tânărrotund şi blând, ce se detaşează de tanino-zitatea şi astringența vinurilor de Bordeaux.


AMORINO 2005 – D.O.C.

Vin roșu sec cu o tărie alcoo-lică de 13,5%, obținut în pro-porție de 100% din soiulMontepulciano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoarerubinie, intensă, cu reflexe

orange. Aromă complexă, ani-malică, de piele udă. Pentruneinițiați poate părea brutală,greoaie şi chiar uşor deza-greabilă. Deşi baricul îşi facesimțită prezența, nu este aşade intens ca la proba prece-dentă. Gustativ impresioneazăprin brutalitatea sa. Deşi tani-nos şi astringent, nu te agre-sează şi nu te zgârie pe cerulgurii. Caracterizarea enologului:Un vin aspru, greu, făcut să teurce la cer.

AMORINO 2008 – I.G.T.

Vin alb cu o tărie alcoolică de13,0%, obținut în proporțiede 100% din soiul Peccori-no.Repere enologice: Culoaregalben-strălucitoare, cu refle-xe verzui, mai intensă decât lacelelalte probe. Aromă pro-prie plăcută, suavă, inconfun-dabilă, la limita dintre flori decais şi mere verzi. Gust echili-

brat, cu un uşor atac gustativla început, dar ponderat înpostgust. Alcoolul îşi face si-mțită prezența, dar fără aagresa degustătorul. Surprin-de amprenta untoasă din pos-tgust ce îi conferă vinului ro-tunjime, catifelare şi consiste-nță gustativă.Caracterizarea enologului:Pentru un vin tânăr este de-osebit de interesant, foartecomplex, greu de descris, cemerită încercat mai ales că îşimerită cu prisosință prețul.


degustarile A&V

PODERE CASTORANI2006 – D.O.C.

Vin alb cu o tărie alcoolică de 13,0%,obținut în proporție de 100% din soiulTrebbiano D’Abruzzo.Repere enologice: Culoare galben-strălucitoare cu reflexe aurii. Aromăfină, discretă, uşor vegetală, dar ne-agresivă. Gust „mediteranean“, la limi-ta dintre echilibrat şi astringent, cu am-prentă de baric. Postgust uşor taninosşi chiar amar, menținându-se totuşi înlimita impusă de caracterul soiului.Caracterizarea enologului: Un vinrotund, catifelat, amplu.

PODERECASTORANI

2003 – D.O.C.Vin roșu sec cu o tăriealcoolică de 13,5%, obți-nut în proporție de 100%din soiul MontepulcianoD’Abruzzo.Repere enologice: Cu-loare impecabilă, roşu in-

tens, opacă, tinctorială,cu străluciri violacee, ase-mănătoare cu a vinurilorde Bordeaux. Aromă deli-cată de coacăze negre,mure şi chiar smochine.Baricul îşi face simțităprezența într-un mod dis-cret încă de la primul nas.Gustativ este un vin aris-tocratic, excelent echili-brat, catifelat, cu ampren-

te de lemn dulce. Pos-tgustul este impecabil,prelung, neastringent, cuo tentă de cafea amară ceîți îmbracă gura.Caracterizarea eno-logului: Un vin de aur,asemănător prin persona-litate cu un intelectualmodern de origini aristo-cratice. Raportul calitate-preț este fabulos.

JARNO 2007 – I.G.T.Cupaj alb cu o tărie alcoolică de13,5%, obținut din soiurile TrebbianoD’Abruzzo (70%), Malvasia (20%) şiCococciola (10%).Repere enologice: Culoare galben in-tens cu reflexe orange. O culoare im-presionantă, încărcată, „nobilă“, ce teface să-l bei din priviri. Aromă neutrală,neimpresionantă. Gust echilibrat cutentă uşor dulceagă, de fructe exotice,stafide proaspete şi alte mirodenii.Uşoară tentă de lemn. Postgustul amă-rui caracteristic soiului Trebbiano dis-pare complet. Caracterizarea enologului: Un vincomplet, cu strălucire de aur şi la pro-priu şi la figurat.

JARNO 2005 – I.G.T.

Vin roșu sec cu o tăriealcoolică de 14,5%, obți-nut în proporție de 100%din soiul MontepulcianoD’Abruzzo.Repere enologice: Cu-loare roşie intensă, cu re-flexe rubinii-violacee.

Aromă pregnantă, inten-să, cu tentă iodată, chiargrea la primul nas. După30-40 de secunde vinul sedeschide aroma devenindceva mai delicată, oare-cum asemănătoare cu izulde gălbenuş proaspătfiert. Gust echilibrat, cutentă astringentă, tani-noasă, aşa cum îi stă bine

unui vin roşu. Postgustamărui, taninos, dar ne-agresiv. Caracterizarea eno-logului: Un vin cu stan-darde înalte, complet, pecare îl descifrezi cu greu.Un vin dedicat oamenilorcu caractere puternice,aşa cum sunt cei de laFormula 1!

www.artevino.ro

eveniment

Nou, novello, beaujolais. Iatătrei denumiri care înseamnăacelaşi lucru: vin nou. Vinulpro dus în anul de recoltă, darcu mult înainte de sfârşitul anu-lui. Acest lucru este o tradiţieîn occident şi aşa a fost şi lanoi, dar în timp s-a transformatîn consumarea mustului sau atulburelului cu pastramă deoaie.

Iată însă că, de câţiva ani,un adevărat cavaler al vinului,Excelenţa Sa Domnul SergioFaleschini, cunoscutul produ-cător de la Vinarte, cu celetrei podgorii etalon pentru Ro-mânia, încearcă să ne întoarcăla acest frumos moment cul-minant al viticulturii de pretu-tindeni : vinul nou. DomniaSa a decis ca ediţia cu numă -rul V a acestui festival al vinuluinou să se desfăşoare la Salonulde Vinuri al S.C. Arte & Vi -no, pentru a da un plus deprofesionalism acestei frumoasetradiţii. Primul vin adevărat alanului respectiv. O avanpre-mieră absolută a oricărei ţări,legată de producţia şi vinulanului respectiv.

Aşa cum ştim, nu toţi pro-ducătorii pot realiza acest vin,pentru care trebuie să ai o „în-demânare“ mai specială. Obţi-nut printr-o macerare carbonică(nu toţi producătorii au reuşitpână acum să obţină un ase-menea vin şi nici nu este uşorsau la îndemâna oricui), vinulnou în alte ţări poate fi pus învânzare doar după miezul nopţiide 5 noiembrie al anului deproducţie. Şi dacă acum 20 deani, când a luat naştere aceastăiniţiativă, se putea degusta doarîn restaurante, acum acest lucrueste posibil oriunde se organi-zează un eveniment.

Am avut onoarea ca, în acestan, să fim aleşi de către Vinartenoi cei de la Arte&Vino. Unmic paradox: un producător„italo-român“ cu numele pod-goriei românesc, a ales un ro-mân şi asociatul său italienizat,care au numele vinotecii ita-lian.

Ca în fiecare an, desfăşura-rea acestui eveniment a avutloc în ziua de 14 Noiembrie. Ozi însorită şi călduroasă a atrasmulţi invitaţi, trecători, pasionaţide vin, dar şi foarte multe per-

Beaujolais-ul Românesc de laVinarte s-a lansat la Arte &Vino

Sus, în picioare: Constantin Croitoru, Viorel Stoian, Nicolae Ştefan şiVictor Surdu Jos: Mihai Sânpetru şi Viorel Stoian, în timpul degustării

Floare de toamnă

www.artevino.ro

ParticipanţiLista persoanelor careau participat alături denoi la acest frumos eve-niment este mult mailungă decât ceea ce văvom prezenta noi, cuscuzele de rigoare cătrecei care nu se vor re-găsi, dar eram mulţi, afost frumos şi nimeni nus-a gândit să noteze nu-mele tuturor. Dar aufost mulţi. Prieteni, per-sonalităţi marcante alevieţii publice româneşti,iubitori de vin, trecători,care, la un loc, s-au bu-curat de vinul cel nou.Iată o parte dintre ace-ştia :Acad. prof. dr. doc. Ni-colae Ştefan, Prof. dr.doc. Viorel Stoian, Prof.dr. Constantin Croitoru,Secretar de stat V. An-toniu, Prof dr. VictorPurcarea, Prof. VictorCrăciun, maestrul Mir-cea Albulescu, Ing. Lu-cia Pârvu, pictorul Eu-gen Vasile (cu o fru-moasa expoziţie deartă), Prof. Univ. Dr.Leonard Mehedinţi-Sandru, Conf. Univ. Dr.Aurelian Oprea, Prof.Univ. Dr. Florin Scrie-ciu, Lector Univ. Ing.Dr. Cătălin Galan, Dr.Radu Alex Slobodeanu,prof. Constantin Dumi-tru (Top Bussines), zia-rişti, tv (Pro TV), presade vin, oameni de afa-ceri etc.

Sus, stânga: Mircea Albulescu, descoperind încântatnumărul trecut al revistei noastre; Sus: Imagine surprinsă în

timpul prezentărrii Jos: Sergio Faleschini, Dorin Heroiu,Nicolae Ştefan şi Gerard Maupetit, în timpul degustării

sonalităţi de elită din România:oameni politici, artişti, profesoriunivesitari, academicieni, zia-rişti, care s-au bucurat împreu-nă de noua recoltă şi de vinulnou oferit cu generozitate decătre producător, dar şi de am-bianţa primitoare a salonuluide vinuri.

Pregătirea şi meritele acestuireuşit eveniment revine în mareparte producătorului, dl .Ser-gio Faleschini, şi echipei sale,dar şi primitoarelor gazde dela Arte&Vino, dl. Victor Surduşi somelierul Marian Timofti.

Timpul, care cu generozitatene-a oferit o zi de neuitat, afost cel care ne-a înlesnit des-făşurarea acestui evenimentatât afară, cât şi în interiorul,devenit neîncăpător, al salo-nului de vinuri.

„Floarea de toamnă“, noulvin al anului produs de Vinarte,a demonstrat încă o dată po-tenţialul acestei podgorii, cali-tatea producţiei de struguri şipriceperea oenologului. Un vincare deşi nou, „forţat“ să devinăvin, a arătat destulă vivacitate,corpolenţă, extract şi, nu în ul-timul rând, plăcerea de a puteafi degustat. Cât despre numelepe care l-au ales specialiştiicompaniei Vinarte pentru acestvin, el spune de la sine ceva:numai anumite flori înfloresctoamna, iar vinul nou este unadintre aceste flori.

The Wine Salon "Arte & Vino"held the traditional launch of thenew wine "Autumn Flower", thefirst wine in 2009 of Vinarte, the

producer.


gânduri de somelier

SomelierMarian TIMOFTI

Ce frumuseţe, să lucreziîntr-o vinotecă, un locconceput după toatenormele, cu cele mai

elegante vinuriromâneşti şi vinuri

internaţionale, dupăgustul tău ca somelier,

cu respectul cuvenitpentru client, pentru

producător, importatordar şi pentru cei care

intră aici doar ca sădeguste şi aleagă un vin

de calitate.

Pragul unei asemenea vino-teci este trecut zilnic de nu-meroase personalităţi, din lu-mea vinului, dar şi al artelor,al muzicii şi chiar de oameniide rând care, iniţial, se sfiescsă intre, crezând că este vorbade o expoziţie, de un salon pri-vat de degustare şi nicidecumde o vinotecă normală, careserveşte, pe lângă vinuri decea mai superioară calitate, şivinuri vărsate. E drept că şiacestea sunt selecţionate dupăanumite criterii şi multiple de-gustări. Dar nu despre aceastăvinotecă doresc să relatez maimult decât este necesar, ci des-pre ceea ce ne doare pe toţiiubitorii de nectar bahic şi, maiales, despre licoarea care seproducea pe colinele strămo-şeşti, care acum are cu totulalt gust.

Să fie oare de vină doar în-călzirea globală? Eu cred cănu. Şi acest lucru l-am discutatde multe ori la degustările efec-tuate cu degustători autorizaţi,cu persoane care au contribuittoată viaţa şi au dus viticulturanoastră la cel mai înalt nivel.Multe persoane de acest gen

am cunoscut şi multiple au fostdiscuţiile pe această temă, darnimic nu m-a mişcat mai multca demonstraţia făcută de unpersonaj care a avut oportuni-tatea de a contribui personalla progresul viticulturii româ-neşti, implicându-se profundîn noutăţile vremurilor, cândfuncţia îi permitea să se depla-seze în toată lumea, de undeaducea informaţii foarte pre-ţioase despre ultimele metodefolosite de către viticultorii stră-ini.

Am avut marea onoare de aavea ca oaspete de mai multeori la Salonul de vinuri Arte

&Vino din Bucureşti pe dl. aca-demician Nicolae Ştefan, care,după unele discuţii despre in-vestiţiile care se fac (sau nu) înviticultura românească, dar şidespre calitatea vinurilor româ-neşti din prezent, mi-a înmânatîntr-una din zile o scrisoare pri-mită de la Ştefan Teodorescu,pe care mi-am permis să o re-produc în totalitate în casetade mai jos.

Această scrisoare cred căar umple de mândrie inima ori-cărui iubitor de vinuri autoh-tone

Mi-aş fi dorit să subliniezceea ce am crezut că este mai

interesant pentru amatorii devinuri naţionale, vinuri multi-premiate şi care acum nu lemai regăsim la acelaşi nivelcalitativ, dar cred că fiecaredintre dumneavoastră v-aţi datseama despre care rânduri eravorba. Căci altfel toată scrisoa-rea este foarte interesantă şine arată interesul pentru viti-vinicultură şi ridicarea ei lastandarde cât mai înalte.

Pentru viticultura strămo-şească, aflăm că multe perso-nalităţi care colindau prin lumeîşi dădeau tot interesul să afleultimele noutăţi, ultimele teh-nologii, să le comunice la mi-

Mare păcat că nu promovăm cu

Scrisoare adresată de acad. ŞtefanTeodorescu acad. Nicolae Ştefan înanul 1964, după concursulinternaţional de vinuri de la Liublijana,

Vă scriu sub impresia rezultatelor de la Con-cursul Internaţional de vinuri care a avut locrecent la Liubliana şi la care am participat şieu. Pentru cele 34 (treizecişipatru) de probeprezentate de noi, s-au primit 25 (douăzecişi-cinci) de medalii de aur şi 9 (nouă) de argint.La acest concurs festiv, era la a-X-a ediţie, ne-am situat pe primul loc din cele 22 de ţări par-ticipante, cu un total de 1076 probe.Din cele 144 probe examinate la categoria vi-nurilor albe seci de consum curent, cea maimare notă a obţinut-o un vin de la noi (Feteas-ca Regală de cca 11% vol- alcool de la Staţiu-nea Blaj).Profesorul Maynard Amerine, de la Universita-tea Davis din California, care a fost degustătordin partea SUA, a propus juriului şi s-a admisca în semn de onoare pentru acest vin şi pen-tru ţara care l-a produs, să mai fie prezentat odată, pentru a fi mai bine cunoscut şi admirat.La Liubliana s-a statornicit un aşa nivel de re-putaţie a vinurilor noastre, încât în una dinzile, când din greşeală s-a servit un vin slabdrept vin românesc, degustătorii (din Austria,RFG, SUA, Polonia, URSS, Jugoslavia.....) auprotestat solicitând să se verifice originea pro-bei, întrucăt apreciază că vinul este prea slabcalitativ pentru a putea fi din România. În ade-văr, verificându-se pe loc, preşedintele concur-sului a cerut scuze şi a făcut rectificarea cuve-nită.În legătură cu concursul şi vinurile din ţaranoastră aşi vrea să spun şi altceva. Având posi-bilitatea în atâţia ani să degust vinuri din toatecontinentele şi ţările producătoare (şi nu voiuita nici odată cui datoresc acest lucru) în nu-măr mare, mi-am putut da bine seama că:- vinuri naturale de calitate excepţională (seci,demiseci sau dulci) albe sau roşii nu se potproduce în ţările sudice-calde (Algeria Maroc,Grecia, Italia-sudică, Spania, Israel etc), oricâtde perfectă ar fi tehnologia aplicată; deşi cu

extractivitate abundentă, le lipseşte frăgezimeaşi mai ales aroma caracteristică din struguri.Vinuri celebre aici nu se pot realiza decât încategoria celor speciale (cu must concentrat,cu spirt de vin etc);- în ţările răcoroase (RFG, Austria, Cehoslova-cia, Elveţia etc), cea mai desăvârşită tehnologieizbuteşte să conducă la vinuri naturale de bunăcalitate cu aromă fină – satisfăcătoare, daracestora le lipseşte totdeauna „corpul“ (suntprea subţiri - străvezii). De vinuri roşii aici nicinu poate fi vorba.Cele mai înzestrate vinuri naturale nu le-am în-tâlnit decât atunci când proveneau din Franţa,România, Jugoslavia, Slovenia, Italia de centru– nord şi câteva puţine alte locuri, în care princoacerea domoală a strugurilor se îmbină feri-cit avantajele sudului cu ale nordului. Perfectobiectiv se poate spune că vinurile noastre suntimpunătoare atunci când sunt bine lucrate. Re-zultatele atâtor concursuri internaţionale o do-vedesc cu prisosinţă. Aceste condiţii naturaleexcepţionale ne obligă să alegem pentru pune-rea lor în valoare linia calităţii, cu atât maimult cu cât vrem, putem şi trebuie să fim şiţară puternic exportatoare de vinuri. Aşteptpână veţi veni să vă spun unele propuneri lacare am reflectat în această privinţă. Apropie-rea Congresului O.I.V. -1968, care va avea locîn România, ne sileşte să trecem la măsuri maideosebite.Se apropie noua campanie de vinificare. Deasemenea vizita unui grup de oenologi de laKlostenenburg din Austria, la sfârşitul acesteiluni, ca şi a D-lui R. Protin, care va veni la noide la Viena după sesiunea din septembrie aComitetului O.I.V.Sunt convins că în călătoriile ce le întreprindeţiveţi culege noutăţi interesante şi pentru vinifi-caţia de la noi. Se spune că ar avea metode şipreparate noi foarte eficiente pentru protecţiainterioară a cisternelor metalice, dar mai ales acelor de beton. De asemeni, metode pentrumaturarea rapidă a vinurilor şi în special aconiacurilor.Vă doreşte multă sănătate şi succes,

Şt. Teodorescu, Bucureşti, 18 august 1964

www.artevino.ro

gânduri de somelier

mai mult curaj soiurile româneşti

nisterele de resort pentru aţine pasul cu marile ţări pro-ducătoare.

Şi totuşi, astăzi ceva nu maimerge. Undeva se vede că nureuşim să ne adaptăm schim-bărilor de după perioada carea dus la crearea unei viticulturide...cantitate, unde fiecare do-rea să se afirme prin cantităţileextraordinare la hectar, prinsuper-producţia (deseori „um-flată“, oare cu ce?) de vin, de-oarece aşa cerea planul cinci-nal. Până şi strugurii trebuiausă aibă o coacere mai rapidă,cred, la ordinul celor din gu-vern.

Dar acum ? După 20 ani(nu-l imit pe Dumas, e doar ocoincidenţă) am rămas oare lafel de obtuzi, să ţintim realiza-rea de producţii record, să pre-lucrăm soiuri aduse de afară şisă neglijăm protecţia soiurilorautohtone?

Acum Europa ne-a dat şi nedă în continuare bani ca săcultivăm „soiuri nobile“. Daroare soiurile noastre, autohtone,nu sunt nobile? Oare nu nedăm seama că toţi aceşti banipe care-i primim acum, îi vomplăti şi răsplăti şi-i vor răsplătişi urmaşii noştri ? Cum putemoare să neglijăm frumoasa nos-tră Fetească Neagră, pentruCabernet, Feteasca Albă şiRegală pentru un SauvignonBlanc sau un Chardonnay, No-vacul şi Negru de Drăgăşanipentru Merlot.

Să ne înţelegem bine. Casomelier recunosc valoarea denecontestat a soiurilor desprecare am vorbit mai înainte. Nuputem să nu admitem calitateaextraordinară a vinurilor dinaceşti struguri. Dar aceste soiurişi-au găsit un areal al lor, unterroir în alte locuri, în ţări încare oamenii le-au cultivat zecişi sute de ani, şi există ţăricare s-au consacrat cu anumiteclone.

Ce vom face peste alţi 10-20 de ani ? Vom ieşi la con-cursuri internaţionale cu soiu-rile lor (din care nici măcar nune dau clonele selecţionate),iar acolo vom plăti. Vom plăti

ca să participăm cu CabernetSauvignon, cu Merlot, cu Char-donnay, cu Sauvignon Blanc şisă pierdem. Cu soiurile noastreautohtone, dar „bine lucrate“,ca să citez din scrisoarea maisus prezentată, nu avem cumsă pierdem. Le avem doar noi,au fost şi sunt aici de mii deani, au terroirul lor, s-au adaptatperfect acestuia. Trebuie doarsă le protejăm să avem grijăde ele.

Şarba de Odobeşti, cel maibun vin alb al anului, declaratla Alba Iulia în acest an, esteprodus de Fabrizio Mosconi,un italian venit la noi şi care adescoperit frumuseţea acestuisoi. Din cele câteva hectare pecare le custodesc, el şi tânărulenolog Gabriel Stoica, şcolitla Iaşi de către domnul Cotea,au reuşit să producă un vin caremerită într-adevăr premiul acor-dat. La podgoria Ştirbey a ba-ronului Kripp din Drăgăşani seproduce o Crâmpoşie Româ -neas că, un Novac şi un Negrude Drăgăşani care au dus faimaacestor soiuri peste hotare.

Oare ce aşteptăm ca să nepunem în valoare ... „valorile“?Le avem aici, sunt ale noastre.Să nu ne batem joc de ele şinici să nu le subestimăm. Să le

valorificăm la maximum să le„lucrăm bine“, doar aşa credcă vom avea de câştigat.

Să nu uităm că mulţi dintreproducătorii care au reuşit săducă la export vinurile precummerlot, cabernet sauvignon,chardonnay şi altele, produsela noi, au avut succes în primulrând datorită preţului redus cucare ieşim pe piaţa externă casă ne vindem supraproducţia.Aici, la noi, străinii aduc ulti-mele vinuri (a se citi spălăturide butoaie), pe care nu le-arbea nimeni (din cei care apre-ciază un vin) cu preţuri de dum-ping care bulversează piaţa vi-nurilor.

Din câte cunosc (iar dacănu-i adevărat, sper să fiu iertatpentru ignoranţă) există o legecare spune că fondurile euro-pene pot fi accesate în condiţiileîn care 60% din suprafaţa vafi cultivată soiuri autohtone.Oare se respectă această lege? Există controale din parteaforurilor competente care să-şi dea acordul pentru acesteplantaţii după ce le-au verificatpe teren?

Am discutat de multe ori laîntâlnirile avute şi nu voi uitaniciodată că, la degustările efec-tuate la Salonul de Vinuri

Arte&Vino, de fiecare dată cândprezint un sangiovese bine făcutîn Italia (şi de obicei le prezintdoar pe cele bine făcute), ma-rele nostru profesor ViorelStoian, preşedinte onorific şiîntemeietor al ADAR-ului, spu-ne: „Cum au reuşit, domnule,italienii ăştia să scoată aşa unvin bun din Sangiovese, pe carenoi îl considerăm un soi de can-titate?“.

Ei au reuşit dragi cititori şiproducători. L-au clonat zecişi sute de ani, l-au adaptat ter-roirului lor. Dacă ne vom apucanoi să-l adaptăm şi să-l vinifi-căm ne vor bate, şi încă rău detot, prin concursuri. Ce rost aravea?

Şi aceste preocupări fac par-te din simplele gânduri ale unuisomelier. Gânduri bune, pecare le urez tuturor acum înpreajma sărbătorilor de iarnă,împreună cu tradiţionalul „LAMULŢI ANI“.

The author argues for better useand promotion of the indigenousvarieties of wine, the only able to

impose ourselves among themajor producers in the world.

cercetare

Dr. ConstantinCROITORU

Încercarea de a defini dinpunct de vedere

tehnologic vinurile rozéeste destul de dificilă.

Majoritatea opiniilorsusţin că vinurile rozé ar

putea fi definite în funcţiede caracteristicile lor

cromatice prin stabilireaunor valori limită a unor

parametrii analitici cedefinesc aceste

caracteristici. Pe de oparte, vinurile rozé se

apropie de vinurile roşiiprin soiul utilizat ce

contribuie prin amprentafructuozităţii sale, prin

tipicitatea aromelorvarietale şi prin prezenţaunor cantităţi reduse deantociani şi taninuri, iar

pe de altă parte, seaseamănă cu vinurile albe

prin prospeţimea şicaracterul floral ce la

caracterizează, dar şi prinunele tehnici de

vinificaţie ce sunt utilizateîn mod frecvent la

elaborarea acestora.

Deşi aceste vinuri au fostconsiderate în trecut nişte vinuriobişnuite, totuşi, în ultimi aniunele dintre acestea au dobân-dit o anumită notorietate, sus-ţinută de prestigioasele medaliiobţinute în cadrul unei mani-festări de referinţă cum esteConcursul Internaţional „Mon-dial du Rosé“, dar şi alte con-fruntări la fel de importante.Acestă manifestare de referinţăa celor mai bune vinuri rozédin lume se desfăşoară în fie-care an la Cannes în Franţa,durează 3 zile, fiind programatăîn ultima decadă a lunii aprilie;

în acest an s-a desfăşurat înperioada 25 – 27 aprilie. Dinpăcate, derularea sa s-a supra-pus cu o altă grandioasă mani-festare internaţională a celormai bune vinuri de pe mapa-mond, Concours Mondial deBruxelles, ce s-a desfăşuratîn acest an în Spania, la Valen-cia. Biotehnologia vinurilor rozéimplică exigenţe deosebite pri-vind caracteristicile cromatice,expresivitatea odorantă şi su-pleţea gustativă, în funcţie despecificul pieţelor şi a tipurilorde consumatori cărora se adre-seză vinurile respective.

Iniţiere în biotehnologia de elaborare şi în aprecierea senzorială

Din ce struguri obţinem

vinurile rozé?!Strugurii - materie primă

destinaţi elaborării vinurilorrozé nu sunt întotdeauna decea mai bună calitate, numeroşioenologi rezervându-le chiarstruguri din soiuri roşii proveniţidin recolte afectate sau cu ostare de maturitate precară.Reglementările actuale acceptăfolosirea unor amestecuri destruguri provenind de la soiurialbe şi roşii în anumite situaţii

34 | romanian WINE art | decembrie 2009



(mă întreb care or fi acele si-tuaţii ?!), însă exclude cupajareade vinuri albe şi roşii, care estestrict interzisă.

Experinţa profesională do-bândită în ultimii ani prin par-ticiparea la numeroase concur-suri internaţionale de vinurimă determină să afirm că mareparte din rozéurile de excepţiepe care le-am degustat erauelaborate dintr-un amestec cu80 – 90 % struguri proveniţidin soiuri roşii şi 10 – 20 %struguri proveniţi din soiurialbe dintre care „suspectez“în primul rând soiul Sauvignonblanc. În sprijinul afirmaţieimele sunt şi ultimele descope-riri ale cercetării ştiinţifice, carea evidenţiat că în unele soiuriroşii, cum sunt Merlotul şiCabernetul Sauvignon, existăprecursori de tioli volatili caresunt specifici soiului Sauvi-gnon blanc. La acest soi, pre-cursorul de 3 MH (3-mercap-tohexol) este situat în părţiaproximativ egale atât în pulpăcât şi în pieliţe (Peyrot des Ga-chons C. ş.a., 2002a), în timpce în boabele de Cabernet Sau-vignon şi de Merlot acelaşi pre-cursor este localizat cu precă-dere (cca. 60 %) în pieliţeleboabelor (Murat M. L. ş.a.,2001b). Având în vedere aceas-tă descoperire, este explicabilăîmbunătăţirea potenţialului aro-matic al musturilor de Merlotşi Cabernet Sauvignon destinateobţinerii de vinuri rozé, în urmaaplicării tehnicii maceraţiei pe-lilculare ce asigură creştereaconcentraţiilor în precursori aicompusului 3 MH (cu mirosspecific de grapefruit şi fructulpasiunii). Este o certitudinefaptul că vinurile rozé medaliateau fost întotdeauna oobţinutedin struguri – materie primăproveniţi dintr-o recoltă sănă-toasă cu o stare de maturitateexcelentă.

Este foarte dificil să se re-comande strugurii de la anu-mite soiuri roşii la elaborareavinurilor rozé. În celebra re-giune viticolă franceză Bor-deaux se folosesc în acest scopsoiurile consacrate Merlot şiCabernet Sauvignon. Totuşi,în Franţa regiunile viticole celemai recunoascute în producereavinurilor rozé de excepţie suntAnjou (situată pe Valea Loirei)şi Provence (situată în sudulFranţei).

Unii specialişti recomandăsoiul Carignan, deoarece dăvinuri rozé mai colorate decâtsoiul Grenache; alţii recoman-dă soiul Cinsault, întrucât per-mite obţienerea de vinuri cu olimpiditate avansată. În privinţacaracteristicilor cromatice, cu-

loarea vinurilor rozé provenitedin soiul Grenache posedă odominantă galbenă mai intensă,în timp ce culoarea rozéurilorprovenite din soiul Carignanevidenţiază un roşu mai întu-necat cu o nuanţă de purpură(Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004).

Este evident că fiecare dinaceste soiuri va transmite învinurile rozé obţinute o partedin potenţialul lor odorant va-rietal, cu influenţă favorabilăasupra profilului fructuozităţiişi expresivităţii acestora.

Tehnicirecomandate de

procesare astrugurilor

Literatura străină de specia-litate luată drept sistem de re-ferinţă (Ribéreau-Gayon P. ş.a.,

2004) recomandă tehnica pre-sării directe a mustuielii sautehnica maceraţiei peliculare amustuielii de scurtă durată, ur-mată de o separare parţială deboştină a mustului destinat vi-nului rozé. În cadrul ambelortehnici de procesare descior-chinarea strugurilor este obli-gatorie. Tratamentul enzimaticcu preparate comerciale caresă asigure extracţia rapidă acompuşilor de culoare (ZYMO-ROUGE – 2 g/hl sau ZYMO-ROUGE EXTRA – 1 g/hl) estedin ce în ce mai agreat de pro-ducătorii unor astfel de vinuri.Anumiţi autori (André P. ş.a.,1980) susţin că o scurtă mace-raţie precarbonică folosită întehnologia de elaborare asigurăo difuzie mai eficientă în musta compuşilor fenolici din pieliţeleboabelor, astfel încât permiteobţinerea de vinuri rozé maicorpolente şi mai onctuoase.

Elaborarea vinurilorrozé prin tehnicapresării directe a

mustuielii

Acestă tehnică este frecventutilizată şi constă în presareadirectă a mustuielii proaspetedesciorchinate de struguri so-iuri roşii, urmată de o macerareprefermentativă la rece de scur-tă durată specifică vinificaţieiîn alb; acestă macerare se des-făşoară chiar în interiorul preseipneumatice închise în cursulprocesului de scurgere a mus-tuielii zdrobite, cu menţiuneacă rapiditatea extracţiei estemai puţin importantă decât încazul elaborării vinurilor albeseci.



Experienţa practică a de-monstrat că gestionarea pro-cesului de presare are o inci-denţă primordială asupra cali-tăţii senzoriale a vinului rozérezultat. Creşterea presiunii setraduce prin creşterea extracţieicompuşilor fenolici totali. Fie-care şarjă de must de presădetermină o creştere notabilăa taninurilor extrase în raportcu extracţia antocianilor, înso-ţită de o creştere a tentei gal-bene a culorii. De regulă, vi-nurile rozé de calitate supe-rioară se obţin numai din mustravac, iar în cazul amestecăriicu fracţiunile de must de presă,operaţiunea trebuie făcută cumaximă precauţie.

Elaborarea vinurilorrozé prin tehnica

separării parţiale amustului din

mustuială

Vinificatorii preocupaţi săobţină vinuri rozé mai colorateşi mai puternice au fost deter-minaţi să procedeze la o ma-ceraţie peliculară prefermen-tativă de scurtă durată care săasigure o creştere suficientă aextracţiei taninurilor şi anto-cianilor. În practica vinicolă,se procedează la umplerea re-cipientului cu mustuială zdro-bită, desciorchinată şi sulfitatăprovenită din struguri soiuriroşii.

După Ribéreau-Gayon P. ş.a.(2004), durata procesului demaceraţie variază între 5 şi 36de ore; după perioada de timpaleasă, se trece la separareaparţială a fracţiunii lichide dinmustuială prin trasvazarea mus-tului colorat pe la partea dejos a recipientului. Mustul se-parat va fi destinat elaborăriivinului rozé. Mustuiala scursădin recipient va fi amestecată

cu o nouă şarjă de mustuialăca cea de mai sus până la um-plerea recipientului şi va fi des-tinată obţinerii unui vin roşumai bogat în taninuri şi anto-ciani ca urmare a creşterii pro-porţiei fracţiunii solide faţă defracţiunea lichidă. În numeroasecazuri, separarea de must dinmustuială urmăreşte mai de-grabă îmbunătăţirea calităţiisenzoriale a vinului roşu rezultatşi mai puţin obţinerea unui vinrozé de excepţie.

Caracteristicilecromatice alevinurilor rozé,

element esenţial În ce mă priveşte, cromatica

unui vin rozé are pentru mineo importanţă primordială. Edrept că am degustat şi rozéuriremarcabile din punct de ve-dere olfacto-gustativ cu o tentăcromatică mai gălbuie, însă num-am simţit la fel de fascinatca atunci când mostra evaluatăavea o culoare mai vie şi maiatrăgătoare, care însoţea maibine fructuozitatea şi expresi-vitatea vinului respectiv.

Importanţacaracteristicilor

cromatice ladiferenţierea

diferitelor tipuri devinuri rozé

O preocupare pentru dife-renţierea vinurilor rozé au ma-nifestat încă din anii ‘70 părin-tele oenologiei moderne, JeanRibéreau-Gayon, împreună cucolaboratorii săi. Valorile pre-zentate în tabelul 1 evidenţiazăconţinutul în antociani cuprinseîntre 10 şi 50 mg/l la vinurilerozé obţinute prin presarea di-rectă a mustuielii proaspetedesciorchinate şi între 10 şi 60

Tabelul 1: Compuşi fenolici, antociani şi caracteristici cromatice ale diferitelor tipuri devinuri roze franceze (Adaptare după Ribéreau-Gayon J. ş.a., 1976)

* DO 420 + DO 520 sub un parcurs de 1 mm grosime a cuvei; ** DO 420 / DO 520 sub un parcurs de 1 mm grosime a cuvei

mg/l (cu o limită maximă ce s-ar putea fixa la 100 mg/l) lacele elaborate prin separareaparţială a mustului din mustu-iala proaspătă desciorchinată.La rândul său, valoarea rapor-tului taninuri / antociani dife-renţiază mai bine cele douătehnci de vinificaţie, relevândvalori mai ridicate (de cca. 2ori mai mari) în cazul presăriidirecte a mustuielii.

Factorii careinfluenţează

caracteristicilecromatice

Factorii care influenţeazădifuzia antocianilor şi a tani-nurilor din părţile solide înmust sunt durata de contact,uneori temperatura şi mai alesregimul de sulfitare (Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004).

În cazul unei macerări pre-fermentative de scurtă duratăspecifică vinificaţiei în rozé, in-fluenţa sulfitării este primor-dială, după cum o arată şi va-lorile parametrilor analitici dintabelul 2, care evidenţiază in-fluenţa tehnicilor de vinificareasupra caracteristiclor croma-tice ale vinurilor rozé, în sensulcă operaţiunea de sulfitare fa-cilitează disoluţia antocianilorşi contribuie la creşterea in-tensităţii colorante.

În ce priveşte raportul tani-nuri/antociani, se observă căacesta permite diferenţiereacelor două tehnici de vinificaredeoarece valoarea acestuia sediminuează odată cu creştereaduratei de macerare a mustu-ielii, fiind mai mare în cazulaplicării presării directe (dupăcum o relevă valorile aceluiaşiparametru prezentate în tabelul1).

Aşadar, operaţiunea de sul-fitare este indispensabilă în ve-derea protejării mustului îm-potriva oxidării imediat dupăextracţia acestuia. Se recoman-dă folosirea unor doze cuprinseîntre 50 şi 80 mg SO2/l.

În ceea ce priveşte procesulmaceraţiei peliculare prefer-mentative, acesta nu poate de-păşi 36 de ore cu condiţia catemperatura să nu depăşeascăla rândul ei limita critică de10°C.

Alte operaţiunitehnologice

În cadrul tehnologiei de ela-borare a vinurilor rozé, dupăobţinerea mustului, succesiuneade operaţiuni tehnologice careurmează cuprinde deburbarearapidă a mustului prin trata-ment cu enzime pectolitice, fer-mentaţia alcoolică a mustuluicu drojdii selecţionate, fermen-taţia malolactică a vinului re-zultat cu bacterii malolacticeselecţionate, maturarea de scur-tă durată a vinului, urmată delimpezirea, stabilizarea şi fil-trarea sa în vederea îmbutelierii.

Deburbareamustului

Deburbarea mustului estefacultativă, însă practicareaacesteia contribuie la diminua-rea conţinutului în fier şi laprotejarea caracterului odorantvarietal. Se recomandă folosireaenzimelor pectolitice în dozede 1 – 2 g/hl. Preparatele enzi-matice (ZYMOCLAIRE HIGH)urmăresc limpezirea rapidă amustului. Operaţiunea se maipoate realiza şi prin tratamentcu bentonită, care poate fixaparţial antocianii determinândo lejeră diminuare a culorii,care va deveni apoi mai vie şimai puţin sensibilă la oxidare.

Fermentaţiaalcoolică a mustului

Fermentaţia alcoolică a mus-tului se poate realiza cu tulpinide drojdii selecţionate care,prin propriul lor metabolism,generează arome de fermentareagreabile, dar sunt capabile săpună în valoare şi tipicitatea

caracterizează în mod remar-cabil vinurile rozé, dar şi influ-enţa anului de recoltă asupraintensităţii şi frecvenţei acestordescriptori ce vor fi analizaţi laprofilul olfactiv al acestor vinuri.

Una dintre tulpinile de droj-dii selecţionate testate în acestcentru a fost şi FERMACTIVER; este destinată obţinerii vi-nurilor rozé, deoarece le asigurăun caracter olfactiv intens şipersistent (de flori şi fructe),cât şi o culoare vie; rozéurileobţinute cu această tulpină dedrojdie sunt suple dar cu am-plitudine remarcabilă în cavi-tatea bucală.

O altă tulpină destinată ela-borării vinurilor rozé cu expre-sivitate olfactivă intensă, remar-cabilă şi cu o fructuozitate ac-centuată şi foarte agreabilă este

soiurilor de struguri roşii utili-zate la elaborarea vinurilor rozérespective. Folosirea unei tul-pini de drojdii selecţionate depe o plantaţie de referinţă cu oclonă consacrată de Sauvignonblanc ar putea determina con-turarea unui profil senzorialfoarte agreabil al vinului rozérespectiv. Temperatura de fer-mentare poate să varieze în in-tervalul 16 – 20°C şi poate urcapână la 22°C în etapa finală învederea metabolizării completea zaharurilor şi a facilitării de-clanşării rapide a fermentaţieimalolactice.

În Franţa există un Centrude cercetări şi experimentăripentru vinurile rozé. Rezultatelecercetărilor derulate în acestcentru cu mai multe tulpini dedrojdii selecţionate pe o duratăde cel puţin 3 ani consecutiviau permis evidenţierea unordescriptori olfacto-gustativi ce

cercetare

Tabelul 2: Compararea unor caracteristici analitice şi cromatice ale unor vinuri rozeobţinute din aceeaşi recoltă prin tehnici diferite de vinificare(Adaptare după SudraudP. ş.a., 1968, citaţi de Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004)

* DO 420 + DO 520 sub un parcurs de 1 mm grosime a cuvei



cercetare

FERMOL CRYOPHILE ce asigurăacestor vinuri o culoare vie, unprofil odorant ce evidenţiază mi-rosuri plăcute de fructe roşiimici (căpşune, cireşe, vişine) şide pădure (zmeură, fragi şimure) şi un caracter gustativdominat de prospeţime, ampli-tudine şi persistenţă. Se reco-mandă pentru macerare-fermen-tare la temperaturi joase în ve-derea obţinerii vinurilor rozé re-zultate în urma unei macerăriprefermentative la rece a mus-tuielii.

Fermentaţiamalolactică a

vinului

Deşi prospeţimea şi fruc-tuozitatea sunt caracteristicisenzoriale indispensabile pen-tru orice tip de vin rozé, din ceîn ce mai mulţi producătoriagrează derularea fermentaţieimalolactice la astfel de vinuricu scopul de a accentua sen-zaţiile de onctuozitate şi com-plexitate gustativă. Procesulfermentaţiei malolactice trebuiegeneralizat atunci când duratamacerării peliculare este maimare, deoarece o aciditate maicoborâtă va permite diminuareaastringenţei taninurilor extrase.(va urma)

The attempt to technologicallydescribe the rosé wines is ratherdifficult. Most opinions are thatthe rose wines could be defined

depending on their chromaticcharacteristics by establishing li-

mit values for some analyticalparameters that define such cha-racteristics. On the one side, therose wines are similar to the red

wines depending on the grapevariety used, contributing to this

effect through the mark of itsfruitness character, through thetypicality of the varietal aromas

and through the presence ofsmall quantities of anthocyanins

and tannins, and on the otherside, they are similar to the whi-

te wines owing to the typicalfreshness and floral features, but

also depending on some wine-making techniques that are cur-rently used in their elaboration.

The rose wines biotechnology in-volve special requirements as re-

gards the chromatic features,the smell expressivity and the

softness flavour, depending onthe specific markets and consu-

mers targeted by the specific wi-nes.



legislaţie

Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Pe data de 09 noiembrie2009 a fost publicată în

M. Of. nr. 761controversata Lege nr.

329 privindreorganizarea unor

autorităţi şi instituţii,raţionalizarea

cheltuielilor publice şisusţinerea mediului deafaceri, într-o încercaredisperată a guvernului

de a mai atenua cevadin efectele nefaste ale

recesiunii economice. Pelângă numărul mare de

disponibilizări, legea aadus totuşi şi anumiteavantaje viticultorilor.Despre ce este vorba

vom afla în cele ceurmează.

Vestea proastă:bugetarii, primii

şomeri

Conform noului act normativo serie întreagă de instituţii şiautorităţi publice cu profil agri-col au fost restructurate saureorganizate, după cum ur-mează:

l Ministerul Agriculturii, Pă-durilor şi Dezvoltării Ruraleşi-a redus personalul cu136 posturi;

l Autoritatea Naţională Sani-tară Veterinară şi pentru Si-guranţa Alimentelor şi-a re-dus personalul cu 920 pos-turi;

l Agenţia Domeniilor Statului(A.D.S.) şi-a redus persona-lul cu 94 posturi;

l Agenţia Naţională de Con-sultanţă Agricolă (A.N.C.A.)şi-a redus personalul cu1092 posturi, urmând caoficiile judeţene să se trans-forme în camere agricole;

l Banca de Resurse GeneticeVegetale Suceava se desfi-inţează urmând ca atribuţii-le să fie preluate de Labora-torul Central pentru Calita-tea Seminţelor şi a Materia-lului Săditor Bucureşti;

l Oficiul Naţional al Denumi-rilor de Origine pentru Vi-nuri (O.N.D.O.V.) se desfiin-ţează prin comasare cu Ofi-ciul Naţional al Viei şi Vinu-lui (O.N.V.V.) constituind„Oficiul Naţional al Viei şiProduselor Vitivinicole“;

l Laboratorul Regional pen-tru Controlul Calităţii şiIgienei Vinurilor Blaj sedesfiinţează, atribuţiile fiindpreluate de LaboratorulCentral pentru ControlulCalităţii şi Igienei VinurilorValea Călugărească;

l Laboratorul Regional pen-tru Controlul Calităţii şiIgienei Vinurilor Odobeştise desfiinţează, atribuţiilefiind preluate de Laborato-rul Central pentru ControlulCalităţii şi Igienei VinurilorValea Călugărească.

Interesant de remarcat estefaptul că deşi piaţa este invadatăcontinuu de vinuri falsificate,autorităţile declarând deschiscă fenomenul a scăpat de subcontrol, tocmai laboratoarele

privind controlul calităţii şi igie-nei vinurilor sunt cele desfiin-ţate. Să fie oare aceasta o me-todă nouă de asanare a pieţeinegre prin „bună înţelegere“cu infractorii? Sau doar ono-rarea anumitor promisiuni cuiz electoral?

Vestea bună:programul „rabla“

se extinde şi înviticultură

Mai exact este vorba delansarea unui nou programde stimulare a înnoirii parculuinaţional de tractoare şi maşiniagricole autopropulsate. Existătotuşi şi o condiţie esenţialăpentru derularea în bune con-diţii a programului şi anumeca bugetul anului 2010, dinlipsă de fonduri, să nu anulezesau să limiteze această mă-sură.

Dar iată ce prevede legeacu privire la utilajele incluse înprogram:„Art. 37. - Se instituie Pro-

gramul de stimulare a în-noirii Parcului naţional detractoare şi maşini agricoleautopropulsate, denumit încontinuare Program, încondiţiile stabilite prin pre-zentul capitol.

Art. 38. - Obiectivul prezen-tului capitol îl reprezintă di-minuarea poluării prinscoaterea din uz a trac-toarelor şi maşinilor agri-cole autopropulsatevechi, cu perioada de ex-ploatare depăşită, precumşi creşterea productivităţiiactivităţii din agricultură.

Art. 39. - În sensul prezentu-lui capitol, termenii şi ex-presiile de mai jos se defi-nesc astfel: l Autoritate = Administra-

ţia Fondului pentru Me-diu;

l tractor uzat = orice trac-tor, cu o vechime maimare sau egală cu 10ani de la anul fabri-caţiei, care conţine cu -mu lativ următoarelecom ponente esenţiale:motorul, transmisia, tre-nul de rulare, caroseria,şasiul, precum şi echipa-mentele electronice degestionare a funcţiilorvehiculului şi dispoziti-vul catalizator, dacă

acestea au fost prevăzutedin fabricaţie;

l maşina agricolă autopro-pulsată uzată = orice ma-şină agricolă autopropul-sată, cu o vechime decel puţin 10 ani de laanul fabricaţiei, careconţine cumulativ urmă-toarele componenteesenţiale: motorul, trans-misia, trenul de rulare,caroseria, şasiul, precumşi echipamentele electro-nice de gestionare afuncţiilor vehiculului şidispozitivul catalizator,dacă acestea au fost pre-văzute din fabricaţie.“

Ce trebuie să facăproducătorii de utilaje?

„Art. 40. - Orice persoanăjuridică, producător, im-portator sau distribuitorautorizat de tractoare,care doreşte înscrierea înProgramul prevazut la art.37, depune la Autoritate odocumentaţie care va fi asi-milată proiectelor de me-diu, în sensul prevederilorOrdonanţei de urgentă aGuvernului nr. 196/2005,aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr.105/2006, cu modificările şicompletările ulterioare.

Art. 41. - (1) Autoritatea ana-lizează documentaţia depu-să şi, prin structurile salede decizie, aprobă cererilecare îndeplinesc criteriileimpuse pentru validare.

(2) Autoritatea face publicălista producătorilor validaţiprin publicarea acesteia pepagina de internet proprie.“

Care e valoarea primeide casare şi care suntcondiţiile departicipare?

Cu privire la valoarea primeide casare şi a condiţiilor departicipare la program, viticul-torii trebuie să ştie că Legeanr. 329/2009 stipulează urmă-toarele:„Art. 42. - (1) Cuantumul pri-

mei de casare este de celmult 17.000 lei, fără caacesta să depăşească:a pentru persoana fizică

50% din preţul de achi-ziţie al tractorului nou

Veşti rele şi bune în prag de an nou


sau al maşinii agricoleautopropulsate noi;

b pentru persoana juridică40% din preţul de achi-ziţie fără TVA al tracto-rului nou sau al maşiniiagricole autopropulsatenoi.

(2) Poate beneficia de pri-ma de casare orice pro-prietar al unui tractoruzat sau al unei maşiniagricole autopropulsateuzate, care întruneştecumulativ următoarelecondiţii:

a s-a înscris la un producă-tor validat pentru achizi-ţionarea unui tractor nousau a unei maşini agrico-le autopropulsate noi;

b a predat tractorul uzatsau maşina agricolă au-topropulsată uzată sprecasare unui operatoreconomic autorizat con-form prevederilor legalesă desfăşoare activităţide colectare a vehicule-lor scoase din uz, obţi-nând un certificat de dis-trugere;

c a radiat tractorul uzatsau maşina agricolă au-topropulsată uzată;

d achiziţionează un tractornou sau o maşină agrico-lă autopropulsată nouăde la producătorul vali-dat la care s-a înscris.

Art. 43. - Suma prevăzută laart. 42 se va scădea din pre-ţul de achiziţie al unui trac-tor nou sau al unei maşiniagricole autopropulsatenoi.“

Interdicţii şicontravenţii

„Art. 44. (1) Se interzic omo-logarea pentru circulaţie şireînmatricularea sau, dupăcaz, reînregistrarea ori folo-sirea ulterioară a tractoare-lor şi maşinilor agricole au-topropulsate uzate, predatespre casare conform preve-derilor art. 42, sau reutiliza-rea caroseriei, a şasiului oria motorului acestora. (2) Comercializarea ulte-

rioară a tractoarelor şimaşinilor agricole auto-propulsate uzate sau in-troducerea pe orice calespre reutilizare a carose-riei, a şasiului ori a mo-

torului acestora de cătreoperatorii economici au-torizaţi, prevăzuţi la art.42 alin. (2) lit. b), consti-tuie contravenţie şi sesancţionează cu amendăde la 10.000 lei la 20.000lei.

(3) Constatarea contraven-ţiei prevăzute la alin. (2)şi aplicarea sancţiunilorse realizează de perso-nalul împuternicit dincadrul Ministerului Fi-nanţelor Publice.“

Ministerul Mediuluiresponsabil cuaplicarea programului„rabla“ în agricultură

„Art. 46. - Pentru ducerea laîndeplinire a prevederilorprezentului capitol se alocăanual din Fondul pentrumediu fonduri în limita su-mei aprobate prin bugetulde venituri şi cheltuieli alFondului pentru mediu şi alAdministraţiei Fondului.

Art. 47. - Metodologia de fi-nanţare şi categoriile de be-

neficiari pentru Programulde stimulare a înnoirii Par-cului naţional de tractoareşi maşini agricole autopro-pulsate se stabilesc pringhidul de finanţare aferentprogramului, care se elabo-rează de Administraţia Fon-dului şi se aprobă prin or-din al ministrului mediului,în termen de 30 de zile dela data intrării în vigoare aprezentei legi.“ (adică pânăla data de 31 ianuarie2010 – n.red.)

Facem precizarea că art.37-47 din lege intră în vigoareabia la data de 1 ianuarie2010, dată la care se abrogăLegea nr. 10/2008 pentru in-stituirea Programului de sti-mulare a înnoirii Parcului na-ţional de tractoare.

Changes in the Romanian legi-slation in 2009 generally bring

to the Romanian farmers andgrowers particularly bad news

and good news, which are pre-sented in detail.


cercetare

Perioada detranziţie

De un real interes mi s-apărut analizarea perioadei detranziţie 1990 - 2000 ce s-acaracterizat prin importantemutaţii legate de trecerea dela economia centralizată la eco-nomia de piaţă; aceste mutaţiiau fost expresia efectelor Legiifondului funciar nr.18/1991,completată cu Legea 1/2000.Principalele trăsături ale acesteiperioade au fost: diminuareasuprafeţelor de viţă de vie cusoiuri nobile, în mod deosebita celor pentru struguri de masă;creşterea explozivă a suprafe-ţelor viilor cu soiuri de hibriziproducători direcţi (h.p.d.)ce a afectat grav imaginea şipoziţia României ca ţară cu tra-diţie în exportul de vinuri; re-ducerea şi apoi încetarea plan-tărilor noi de vii ce a detreminatîmbătrânirea şi diminuarea po-tenţialului de producţie al pa-trimoniului viticol; scădereasemnificativă a consumului in-tern de struguri de masă şi în-cetarea, aproape în totalitate,a exportului de struguri pentrumasă; scăderea cantitativă aexportului de vinuri şi, dreptconsecinţă directă, reducereaaportului de devize liber con-vertibile în economia româ-nească a sectorului vitivinicol;reducerea până la limite alar-mante a activităţii de producerea materialului săditor viticolprin desfiinţarea a numeroaseunităţi pepinieristice, însoţitede defrişarea sau abandonareaaproape în totalitate a planta-ţiilor de portaltoi; abandonareasprijinului financiar de stat acor-dat instituţiilor şi staţiunilor decercetări din domeniul viticul-turii şi oenologiei, astfel încâta fost pusă în pericol baza ge-netică a viticulturii româneşti;accentuarea consumului au-tohton a unor vinuri cu o cali-tate îndoielnică, ca urmare adezvoltării plantaţilor de h.p.d.şi a lipsei unui sprijin profe-


Director Cercetare-Dezvoltare societatea

SODINALMembru al Academiei de

Ştiinţe din New YorkMembru al Societăţii

Americane de Oenologie şiViticultură

Joi, 12 noiembrie 2009am avut onoarea să

particip împreună cudomnul Adrian

Dumetrier,administratorul-

coordonator al SodinalWine & Beverage

Division of Avex Group,la susţinerea publică a

tezei de doctorat cutitlul Viticultura şi

vinurile României însistemul organizării

comune a pieţeivitivinicole, elaborată de

domnul inginer Cornel-Henorel Dicu, directorul

Inspecţiei de Stat pentruControlul Tehnic

Vitivinicol din cadrulMinisterului Agriculturii,

Pădurilor şi DezvoltăriiRurale, sub ilustra

îndrumare ştiinţifică adomnului prof. univ. dr.

ing. Aurel Popa de laFacultatea deHorticultură a

Universităţii din Craiova.

C omisia de susţinere atezei de doctorat a fost

prezidată de domnulprof. univ. dr. ing. Ion

Mitrea, decan alFacultăţii de

Horticultură; pe lângăconducătorul tezei de

doctorat mai susmenţionat, din comisie

au mai făcut parte şi altepersonalităţi ale lumii

ştiinţifice şi academicedin domeniul viticulturiişi oenologiei româneşti:prof. univ. dr. ing. Viorel

Stoian, vicepreşedinte alAcademiei de Ştiinţe

Agricole şi Silvice„Gheorghe Ionescu-

Şişeşti“, fondatorul şcoliiromâneşti de analizăsenzorială a vinurilor;prof. univ. dr. ing. Ion

Olteanu şi prof. univ. dr.ing. Liviu Dejeu. Prin

tematica sa de excepţie,teza a trezit un viuinteres şi în rândul

producătorilor de vinuridin România, la

susţinerea sa fiindprezenţi domnii Claudiu

Necşulescu,preşedintele ONIV şi

administratorulsocietăţii Jidvei SRL,

Constantin Deleanu,directorul general al

societăţii Cotnari SA şiGheorghe Iova,

directorul general alsocietăţii Cramele Recaş.

În final, merită a fievidenţiată propunerea

profesorului ViorelStoian de a se edita o

broşură care să cuprindăprincipalele aspecte

prezentate în teza dedoctorat.

Viticultura şi vinurile Românieiîn sistemul organizării comunea pieţei vitivinicole

O teză de doctorat care punctează cu profesionalismrealităţile actuale şi perspectivele domeniului

Domnul profesor ViorelStoian, aducând un sincer

laudatio la adresa tezei

Ion Olteanu, Liviu Dejeu,Ion Mitrea, Viorel Stoian şi

Aurel Popa. Ion Mitrea,preşedintele comisiei,

anunţă acordarea titluluide doctor în agronomie

domnului inginer Cornel-Henorel Dicu

Domnul inginer Cornel-Henorel DICU, proaspăt

doctor al Universităţii dinCraiova


cercetare

sional real al micilor viticultori,siliţi să abandoneze soiurilenobile şi sa planteze soiuri deh.p.d.

Perioada dereconstrucţie

Autorul tezei a semnalt cădupă anul 2000, factorii de de-cizie din România au începutsă acorde o susţinere financiarămai substanţială activităţilordin viticultură ce au avut dreptscop organizarea comună apieţei vitivinicole; în acest senss-a pregătit şi s-a adoptat unpachet complex măsuri legi-slative referitoare la protecţiaplataţiilor viticole din soiuri no-bile de viţă de vie, cât şi a vi-nurilor provenite din acestea.

România s-a bucurat de spri-jinul marilor ţări viticole euro-pene (Spania, Germania,Franţa) în elaborarea proprieilegislaţii necesare, dar şi în de-mersurile sale privind accep-tarea ca membru în Comunita-tea Europeană cu o suprafaţăviticolă mare şi un contingentde vin corespunzător. Succesuldepinde de modul în care ţaranoastră va putea atrage fondu-rile comunităţii europene pen-tru reconstrucţia patrimoniuluiviticol, atât de bulversat în ul-timii 15 ani şi caracterizat prinurmătoarele aspecte: multe su-prafeţe ocupate cu h.p.d.; viiîmbătrânite; exploataţii viticolefoarte fărâmiţate cu suprafeţemici şi foarte mici; lipsa soiu-rilor autohtone în numeroaseplantaţii viticole; lipsa mate-rialului săditor viticol autohton;lipsa sortimentelor de soiuripe podgorii etc.

La rândul său, globalizareaa influenţat şi ea piaţa vinului.Numărul statelor care contri-buie semnificativ la realizareacererii şi ofertei pe piaţa vinuluieste în continuă creştere, evi-deţiând un trend specific evo-luţiei din ultimii ani a comer-ţului internaţional; această evo-luţie a determinat creşterea co-merţului orizontal, adică celspecific activităţilor de importşi export ale ţărilor respective.Realitatea a demonstrat că noilecaracteristici ale comerţului in-ternaţional cu vinuri deschidnoi oportunităţi pentru stateleexportatoare şi necesită studiispecifice derulate în aceastădirecţie.

În iunie 2008 a fost adoptatăo nouă reformă a reglementă-rilor vitivinicole europene, onouă Organizare Comună aPieţei Vinului; aceste regle-

mentări sunt aplicabile în moddirect şi sectorului vitivinicolromânesc ca parte integrantăa sectorului comunitar. UniuneaEuropeană este cea mai mareproducătoare de vinuri din lume(60 %), fiind totodată şi piaţacu cel mai mare consum (aproa-pe 70 %), dar şi cea mai com-petitivă şi cu cel mai mare vo-lum de export (70% din co-merţul mondial cu vinuri).

Dezechilibrele semnalate pepiaţa vitivinicolă europeană,din ce în ce mai pregnantedupă anul 2000, au impus oreorganizare fundamentală apoliticii viticole în ţările UE.Noile reglementări specificesectorului vitivinicol, cuprinseîntr-o organizare comună depiaţă proprie şi aplicabile în-cepând cu august 2008, au ostructură foarte diferită de ve-chile reglementări. Măsuriletradiţionale de sprijinire a sec-torului vor fi eliminate integralsau gradual (de exemplu, po-sibiltăţile de distilare sau destocare a excedentului de vinîn anumiţi ani de recoltă). Înschimb, au fost adoptate noitipuri de măsuri de sprijinire asectorului vitivinicol cum suntrestructurarea şi reconversiaplantaţilor viticole, investiţiileîn dotarea tehnică a cramelor,dar şi în promovarea vinurilorşi produselor vinicole, al cărorobiectiv principal este creştereacompetitivităţii acestora atâtpe piaţa internă, cât şi pe piaţacomunitară.

Reabilitareasectorului vitivinicol

românesc

Aceste noi măsuri de sprijinfavorabile sectorului vitivinicolromânesc, se pliază pe necesi-tăţile actuale de refacere a po-tenţialului şi imaginii sale, fiindtotodată susţinute de o alocaţiefinanciară comunitară anualăde 42,1 milioane euro; estenecesar ca această alocaţie săfie integral şi prioritar utilizatăpentru reconversia viticulturiişi promovarea vinului pe terţepieţe.

Din prezentarea tezei dedoctorat, am reţinut că tendin-ţele pieţei vinului din Româniadepind în mare măsură de ur-mătorii factori: restructurareasectorului individual care poateduce la o îmbunătăţire a mate-riei prime şi a plantaţiilor deviţă-de-vie; stabilirea unui con-trol mai strict al producţiei devinuri şi al distribuţiei acestora,

Îndrumătorul ştiinţific allucrării, domnul prof.

univ. dr. ing. Aurel Popa

Preşedintele comisiei deexaminare, prof. univ. dr.ing. Ion Mitrea, decanul

Facultăţii de Horticultură

Prof. univ. dr. ing.Liviu Dejeu

Prof. univ. dr. ing.Ion Olteanu

mai ales în cazul comercializăriiîn vrac şi scăderea preţurilorla vânzarea cu amănuntul; ela-borarea de strategii coerenteşi flexibile ale firmelor angajatesă îmbunătăţească calitateastrugurilor materie primă şi avinurilor, organizarea procese-lor de producţie, reducereacosturilor de producţie, res-tructurarea activităţii de pro-ducţie; monitorizarea perma-nentă a activităţii împotriva de-pistării şi eliminării neconfor-mităţii, a falsurilor şi subtitui-rilor produselor vitivinicole,mai ales a celor protejate de odenumire de origine sau indi-caţie geografică; dezvoltareadistribuţiei şi îmbunătăţirea ac-tivităţii de promovare atât lanivel naţional cât şi internaţionalprin îmbunătăţirea sistemuluide marketing, crearea mai mul-tor alternative pentru scoatereaproduselor pe piaţă şi o maibună structurare a canalelorde distribuţie.

Autorul tezei a subliniat căeste necesar să se conturezecât mai exact, până la nivel deplai şi parcelă, arealele viticolecu vocaţie pentru obţinerea vi-nurilor cu denumire de originecontrolată caracterizate printr-o calitate senzorială superioarăpe baza studiilor şi cercetărilorce ar trebui să îndelineascăacest obiectiv important.

Va trebui ca statul românsă încurajeze prin toate mij-loacele legale realizarea de ex-ploataţii viticole de dimensiunicare s-au dovedit viabile dinpunct de vedere economic (mi-nimum 50 ha) şi să spijine încontinuare realizarea de plan-taţii viticole cu soiuri nobile,mai ales autohtone, în arealelecare au o recunoscută tradiţieîn realizarea vinurilor de înaltăcalitate. De asemenea, statulromân va trebui să diversificeformele de sprijinire a viticul-torilor în atragerea tuturor fon-durilor ce sunt convenite cuComunitatea Europeană şi săgăsească şi resurse financiarenaţionale în vederea reconstrui-rii şi reîntregirii patrimoniulvitivinicol naţional. Numai fo-losind aceste pârghii, viticulturava putea aduce un aport sub-stanţial la veniturile bugetarenaţionale ale României.

În final, domnul Dicu aadăugat că viticultura din Ro-mânia va putea face faţă con-curenţei internaţionale numaiprin struguri, vinuri şi produsevinicole de calitate, evideţiândcă în acest scop este necesară


www.artevino.ro

cercetare

44 | romanian WINE art | decembrie 2009

o reţea de îndrumare tehnico-ştiinţifică competitivă, care tre-buie sprijinită de statul român.

După parteaştiinţifică, a urmat

parteaoenogastronomică

şi artistică

După susţinerea publică atezei de doctorat, în acelaşi lă-caş primitor al Casei Universi-tarilor din Craiova, am fost in-vitaţi la un adevărat regal oe-nogastronomic şi artistic. Deşisuccesiunea preparatelor culi-nare a respectat tradiţia româ-nească (un antreu gustos şi bo-gat, urmat de peşte pane cucartofi natur, apoi sărmăluţecu mămăliguţă, apoi fripturăcu cartofi la cuptor şi castraveţimuraţi, iar la final o plăcintăcu brânză şi stafide). Bucateletradiţionale au fost stropite cuSpumant şi Tezaur de Jidvei,cu Blanc de Cotnari, dar şi cuvinuri roşii de la Cramele Recaş.Pe întreg parcursul mesei fes-tive am fost învăluiţi de o mu-

On Thursday, November the12th, I had the honor to take

part along with Mr. Adrian Du-metrier, administrator-coordi-

nator of Sodinal Wine & Beve-rage Division of AVEX Group,

in the public presentation of thedoctorate thesis entitled Viticul-ture and Wines in Romania wit-hin the framework of joint orga-

nization of the vitiviniculturemarket, prepared by Mr. Cor-

nel-Henorel Dicu, engineer,CEO of the State Inspectorate

for Vitiviniculture TechnicalInspection within the Ministry

of Agriculture, Forests andRural Development, under thedistinguished scientific guidan-

ce of professor Aurel Popa,from the Horticulture Faculty of

the Craiova University. TheCommittee for delivery of the

doctorate thesis was chaired byprofessor Ion Mitrea, Dean of

the Horticulture Faculty; besidethe doctor’s degree thesis pre-

sentation leader mentionedabove, other personalities ofthe scientific and academic

world from the field of the Ro-manian viticulture and oenolo-

gy were present: professor Vio-rel Stoian, Deputy President ofthe „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“

Academy of Agricultural andForestry Sciences, the founder

of the Romanian school of sen-sorial analysis of wines; profes-sor Ion Olteanu and professor

Liviu Dejeu. Owing to its re-markable topic, the thesis arosea genuine interest even amongthe Romanian wine producers

Claudiu Necşulescu, ONIVPresident and CEO of the JidveiSRL company, Constantin De-leanu, CEO of Cotnari SA, andGheorghe Iova, CEO of Recaş-

Winery were present. To con-clude, it’s worth mentioning the

proposal of professor ViorelStoian, to the effect that a bro-

chure be issued to comprise themain aspects addressed by the

doctorate thesis.

Adrian Dumetrier (dreapta)şi Constantin Croitoru

(stânga) aflaţi în grijadoamnei Elena Bălan,

colega domnului Dicu(centru), dar şi a frumoasei

interprete, acompaniată deun virtuoz al viorii

Imagini de la susţinereapublică a tezei de doctorat

Proaspătul doctor inginerCornel Dicu ciocnind un

pahar de vin cu câţivadintre prietenii săi: Ion

Gavrilescu (stânga),Adrian Dumetrier

(dreapta) şi ConstantinCroitoru (centru dreapta)

Cornel Dicu împreună cucolegii de la Inspecţia de

Stat din MinisterulAgriculturii după susţinereapublică a tezei de doctorat

Cornel Dicu alături detrei laureaţi ai Premiului

OIV: profesorul Pomohaci(stânga), profesorul

Gheorghiţă (dreapta) şiConstatin Croitoru

(centru dreapta)

zică tradiţională românească,cu precădere din zona Olteniei,dar şi de melodii de excepţiedin folclorul nostru cât şi dinrepertoriul intrenaţional. Aceas-tă muzică de excepţie ne-a fostoferită de un taraf care a acom-paniat 3 tinere femei una maitalentată decât cealaltă, veri-tabili rapsozi populari ai muziciipopulare olteneşti şi nu nu-mai!

Momentul culminant al me-sei festive l-a reprezentat in-tervenţia de mare încărcăturăemoţională şi de reală valoareartistică a profesorului ViorelSTOIAN care ne-a încântat şine-a uimit pe toţi prin voceasa unică, dar şi prin măiestriamânuirii clapelor acordeonului.Pe mine unul m-a făcut să lă-crimez.

Ca să nu finalizăm într-onotă melancolică, închei prina vă spune că am petrecut unmoment unic din viaţa mea, încare veselia şi voia bună a par-ticipanţilor au fost urmareaunui eveniment cu adevăratimportant atât pentru legislaţiaşi economia vitivinicolă româ-nească, cât şi pentru direcţiilede dezvoltare ale sectorului vi-tivinicol în etapa imediat ur-mătoare.


Compania Paolo Consult şi-a începutactivitatea in România în urmă cu 3 ani,oferind servicii in domeniul plantaţiilorviticole si pomicole. Înca de la înfiinţares-a identificat cu excelenţa în servicii deconsultantă şi înfiinţarea plantaţiilor.

Dovezi ale acestor lucrări, sunt PLAN-TAŢIILE LA CHEIE încheiate în Dobrogea,Oltenia, Dealu Mare sau Prahova.

Cu ocazia accesării FONDURILOR EU-ROPENE DE RECONVERSIE SI RES-TRUCTURARE VITICOLĂ, Paolo Consulteste în gradul de a efectua toate tipurilede servicii de care aveţi nevoie pentru înfi-inţarea sau modernizarea plantaţiilor viticole

si pomicole. Păstrându-şi aceeaşi viziuneşi având o calitate a serviciilor incontestabilă,datorită echipei formate din personal cali-ficat, acum are o ofertă de toamnă pentrutoţi cei interesaţi în efectuarea unei PLAN-TAŢII LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOREUROPENE .

Acum puteţi efectua o PLANTAŢIE LACHEIE cu 13.500 euro.

În această ofertă vi se furnizează atâtserviciile de consultantă cât si cele deprestări servicii . Asta insemnând că vi seva pregăti terenul (scoaterea plantelorvechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri,nivelarea se va efectua cu grapă rotativă

înaintea plantării), se va efectua procesulde plantare ( plantat plante, instalare tutori),asta pentru MĂSURA I .

Iar pentru MĂSURA II vi se va furnizasistemul de conducere şi palisaj instalat(şpalieri capăt, şpalieri intermediari, sistemulde ancorare, 5 sârme si întinzători) . Plataunui asemenea contract se va face cu unavans cuprins între 0-30% , iar restul seva plăti la încasarea subvenţiilor pentrufiecare măsura de la Agenţia de Plăţi şi In-tervenţie în Agricultură .

Pentru mai multe detalii contactaţi De-partamentul Comercial:

[email protected]


fotoreportaj

Marian TIMOFTI

La sfârşitul lui noiembrieam fost invitat de către respo-sabilul Camerei de Comerţdin Forli (Reggio Emilia – Ita-lia) la un târg regional de vinuri,pentru a face cunoştinţă cuproducătorii din zonă şi cu pro-dusele lor. Invitaţia era foarteatrăgătore: bilet de avion, hotelşi vizita la acest târg asigurate;greu de refuzat, greu de ac-ceptat (avem probleme multeşi în ţară) dar, până la urmă,am plecat.

Un eveniment care poate fiinteresant mi-am spus. Şi aşaa fost. Am vizitat un târg re-gional care bate cu mult oricemanifestare similară interna-ţională organizată până acumla noi în ţară. Diferenţa a fă-cut-o cultura enologică a oa-menilor de rând, organizareape zile a vizitatorilor pe criteriide interes şi, nu în ultimul rând,educaţia şi dragostea lor pentruprodusul autohton.

Dar iată şi câteva aspecte lacare organizatorii noştri de târ-guri de acest gen ar trebui săreflecteze, deoarece pentru fie-care noutate există un înce-put.

Ca şi la celelalte manifestărila care am participat (Ben-venuto Brunello din Montal-cino, VinItaly din Verona, Flo-renţa cu Cele mai bune vinuriToscane, Torino cu WineShow, tot Torino cu Carnaval-ul Vinului, Roma cu Eno-Gus-to, Cinzano cu VinurileDealurilor din Piemonte şialtele), au existat câteva lucruriîn comun:l prima zi este rezervată ex-

clusiv ziariştilor, reporteri-lor, somelierilor, radio şi te-leviziune, invitaţilor străini,au loc mici discursuri aleorganizatorilor, sponsoriloretc.

l a doua zi este rezervată ex-clusiv HORECA, somelieri şiinvitaţi străini

l a treia şi a patra zi este des-chisă publicului larg – con-sumatorului, ceea ce nu în-seamnă că cei din HORECA,somelieri, invitaţi, mass-media nu pot participa, dartrebuie să plătească biletulde intrare.Care este, cred eu, beneficiul

acestui mod de organizare?Faptul că i se dă importanţădeosebită reprezentanţilor HO-RECA şi somelierilor, care vin

De ce la ei se poate şi la noi nu?

Standurile cu delicatese

Imagine surprinsă în ziua rezervată publicului larg, fiecare vizitator plătind pe bilet 30 de euro

Imagine din ziua rezervată reprezentanţilor HORECA


fotoreportaj

aici pentru achiziţii pe termenlung, care au nevoie de liniştepentru degustare, pentru con-tracte etc. Nu vor fi trataţi caun consumator care vine doarpentru a bea un „păhărel“. Şiaici este o mare diferenţă; laacest târg regional de exemplu,intrarea a costat 30 de EURO,plus 3 euro paharul de degus-tare, pentru ziua rezervată con-sumatorilor şi totuşi din foto-grafii se vede abundenţa de vi-zitatori. Fiecare are paharul lui,cu sau fără suport de pus lagât, ceea ce scuteşte producă-torul şi organizatorul spălatulpaharelor.

Poate că vă întrebaţi: „şidacă beau un vin roşu şi apoidoresc să degust unul alb cumfac ?“ Foarte simplu. Producă-torul căruia îi veţi întinde pa-harul vă va turna puţin vin pen-tru a-l clăti şi „avina“ în acelaşitimp, cantitate care este vărsatăîn scuipătoare, apoi vă va turnacantitatea necesară degustării.Şi tot aşa, de la un producătorla altul. Este preferabilă con-sumarea unei sticle de vin pen-tru clătit paharele în raport cuangajarea unei persoane pentruspălat şi asigurarea unui ase-menea loc conform normelorigienice. Dar la noi o persoanăcostă mult mai puţin decât osticlă cu vin, iar condiţiile nune interesează.

Am vizitat acest târg toatecele trei zile (fiind regional,mass-media şi HORECA au fostcomasate într-o singură zi, dara fost timp pentru fiecare) şi,după ce am discutat cu o partedin producători, cu calm, fărăcozi, „pe îndelete“ cum se spu-ne prin zona mea, am decis săvin şi a doua şi a treia zi doarpentru a vedea dacă percepţiadin partea publicului larg seridică la nivelul aşteptărilor.Am rămas surprins şi fotogra-fiile alăturate o demonstrează.

Acea „imensă locaţie“ (amscris între ghilimele deoarecemi se părea uriaşă când eramfoarte puţini) a devenit neân-căpătoare pentru public. S-aucreat cozi mari în locurile undese vindeau pahare, dar lumeaaştepta cu calm, fără grabă,să-i vină rândul. Odată achizi-ţionat acest pahar, începea vi-zita, în grup sau de unul singur,la producători. Fiecare treceade la un stand la altul ascultândprezentările sau comentând vi-nurile, comparând acelaşi tipde vin produs de mai mulţiproducători etc.

O linie de fast-food serveacontracost (3 euro) o porţie demâncare, la care un somelier

Delicatese preparate din carne

Sus, preparatele obţinute din procesarea laptelui, iar jos cele conservate


somelierilor. Şi atunci de cene plâgem că nu merg târgurilesau saloanele de vinuri ?

Ne plângem de lipsa de edu-caţie enologică a cetăţenilor.Dar ce facem noi, organizatorii,pentru aceasta? Doar câtevagrupuri din România se ocupăcu aşa ceva pe lângă comerţ.Se pot număra pe degetele dela o mână (plus unul-două de-gete de la cealaltă) şi ne bucu-răm să ştim că facem parte dinaceste mici grupuri noi de laArte&Vino, la care mai putemadăuga Enoteca di Savoyadin Timişoara, magazinulGood-Point din Iaşi, cafenea -ua de presă de la Vinul.ro,magazinul Vinexpert, ClubulDr. Timiş din Alba Iulia, unclub din Braşov (de la careaveam promisă o invitaţie, ne-sosită nici până astăzi) şi camatât. Dacă mai există, infor-maţi-mă şi le voi enumera cuprima ocazie.

Dacă este să ne plângemde ceva, să o facem de sub-venţii. De fondurile care nusunt alocate acestor manifestăride către cei în drept şi care,dacă nu există, ar trebui in-ventate. Iar dacă există, să fiefolosite în conformitate cu sco-pul alocării lor şi nu altfel.

Tot ceea ce am văzut la Forliera subvenţionat de Camerade Comerţ. Până şi deplasareamea şi a altora din alte ţări caIndia, Bulgaria, Polonia,Cehia.Sunt convins că şi ei, întorşi lacasele lor, au făcut acelaşi lucruca şi mine. Adică au povestittuturor ceea ce au văzut şi nuşi-au precupeţit laudele.

The author analyzes the deploy-ment of a regional fair, recentlyheld at Forli (Italy) and compa-

res it with similar Romanianevents, examining the organiza-tion, with ups that should be ta-

ken into account.


recomandase un vin. La fiecaretrei ore, această linie de fast-food schimba felul de mâncare,iar somelierul vinul. Pe par-cursul unei zile aveai posibili-tatea să guşti 2-3 feluri de mân-care, cu vinul aferent recoman-dat de somelier, ca să poţi de-gusta celelate vinuri fară ris-curi.

Standurile expozanţilor, toa-te egale, indiferent de numărulde probe prezentate, erau mici,dotate de strictul necesar, farăa stânjeni cu nimic spaţiul con-stituit de „larga autostradă“destinată publicului.

La întrebarea mea, „de cenu sunt diferenţiaţi producătoriiprin standuri, prin pahare di-ferite, prin amenajări luxoase?“mi s-a răspuns: „Diferenţa oface produsul. Nimeni nu vadegusta standul, luxul sau pa-harul. Dacă la un producătorun vin este degustat dintr-unpahar care poate că diminueazăvaloarea vinului, lucru puţinprobabil dacă-i pahar standar-dizat, tot cu acel pahar va fidegustat şi la alt producător,deci există o paritate din acestpunct de vedere. Iar dacă unulare bani mai mulţi pentru a-şiîmpopoţona standul cu fotolii,vitrine, aparate deosebite, astanu înseamnă că face un vin deo calitate mai bună“.

Cam aceasta este diferenţadintre noi şi ei. Cultura enolo-gică, egalitatea dintre produ-cători, respectul faţă de ceicare au interes de colaborarepe termen lung. La noi, un târgsau salon de vinuri este dinprima zi deschis tuturor. Şiatunci oare de ce ne plângemcă invitaţii din HORECA nu vinla târguri? De ce să vină ei şisă aştepte 3,4,5 cheflii să de-guste vinul, pentru ca abia apoisă poată discuta şi el cu pro-ducătorul?

Să dăm Cezarului ce-i al lui:ziua pe care o merită şi poate

că o aşteaptă. Liniştea de careare nevoie pentru a înţelegevinul, pentru negocieri, pentrucontractări. Să-i acordăm onoa-rea de a-l recunoaşte ca pe unaltfel de invitat. Noi închiriemtotul, inclusiv spaţiul pentruun fast-food, celui care plăteştemai bine. Dar ce produce el casă fie o reuşită colaborare cuvinul nu interesează pe nimeni.Nu-l obligă nimeni să colabo-reze cu producătorii pentru aprepara feluri de mâncare adec-vate vinurilor tuturor şi pe careun somelier să le asorteze înmodul corect.

Spaţiile standurilor se dauîn funcţie de banii fiecăruia.De ce nu avem curajul să stămcu toţii la acelaşi tip de standmare sau mic? Iar diferenţadintre noi să o facă vinul, pro-dusul, nu fotoliile din piele,mobilierul renascentist şi pa-harele pe care am văzut mulţiangajaţi ai producătorilor spă-lându-le la toaletă. Că asteaerau condiţiile. Dar nici faptulcă fiecare pretinde ca vinul luisă fie consumat din paharelespeciale Riedl nu este corect.Această demonstraţie şi aceastăeducaţie a culturii trebuie să ofacem la crame, la seri de de-gustare, la lansări de vinuri, înlocaţii mai speciale, nu la târ-guri.

Standurile uriaşe cu care seprezintă anumiţi producători,stânjenesc deplasarea vizitato-rilor, obligându-i să ocoleascăinutil, să se ferească unul dealtul. De ce să nu stăm noiproducătorii cu toţii faţă-n faţă,fără a obliga vizitatorul să necaute prin spatele unui „standmamut“ care acoperă un sfert(central) dintr-un salon de vinuridoar pentru că are bani de 30-50 metri pătraţi?

Nu avem un stand al pre-zentărilor culinare în asocierecu vinuri, la care, vizitatorul săse poată aşeza pe scaun ca sădeguste şi să audă în linişteexplicaţiile bucătarilor sau ale

Un arhitect producător decuţite era şi el prezent la târg

Sus, autorul acestor rânduri,însoţit de reprezentantul Camerei

de comerţ, iar jos o dovadă înplus că dragostea pentru vin este

aceeaşi, indiferent de sex



martor ocular


Destinul m-a fericit cuparticipări în numeroase

concursuri internaţionalede vinuri, dar parcă acesta

din urmă (dar nu ultimul,nici la propriu şi nici la

figurat !), denumitMondial du Pinot Noir

m-a cam bulversat şi uimitîn sensul bun al cuvintelor.

Am înţeles şi mai bine ceînseamnă zicala

românească „Omulsfinţeşte locul“ după ce

i-am cunoscut mai bine peelveţieni la ei acasă, atât în

plan profesional, undedomină amabilitatea,

disciplina, competenţa şiprofesionalismul, cât şi

într-ale oenogastronomieişi oenoturismului, unde se

evidenţiază ospitalitatea,rafinamentul, bunul gust,

tradiţia şi, uneori, chiarmodestia.

Elveția, țara în care s-a des-făşurat acest prestigios concurs,s-a remarcat întotdeauna prinneutralitatea sa politică şi eco-nomică. Lăsând deoparte aceas-tă afirmație cunoscută de toatălumea şi verificată de istorie,am constatat cu bucurie că el-vețienii sunt oameni modeşti,harnici şi care promovează şirespectă o democrație reală şiprofundă.

Denumirea de Ţara Cantoa-nelor atribuită acestei națiunieste pe deplin meritată datorităstatutului său federativ. Amfost impresionat de preocupa-rea helveticilor pentru lucrulbine făcut, pentru spiritul gos-podăresc în tot ceea ce între-prind, dar şi pentru profesio-nalismul şi seriozitatea lor înpromovarea vinurilor şi maiales implicarea licorii bahiceîn două domenii de activitatecomplexe cum sunt oenoturis-mul şi oenogastronomia. A XII-a ediție a Concursului Inter-național Mondial du PinotNoir, concurs membru al Fed-erației Mondiale a MarilorConcursuri Internaționale deVinuri și Băuturi Spirtoase(VINOFED), s-a desfăşurat, cade obicei, sub patronajul Or-ganizației Internaționale a

Viei și Vinului (OIV) şi a Uni-unii Internaționale a Oenolo -gi lor (UIOE), fiind organizatde societatea VINEA, manda-tată să protejeze şi să promo-veze imaginea şi prestigiul vi-nurilor elvețiene la nivel națio-nal şi internațional. Deşi acestprestigios concurs s-a desfăşu-rat în ultima decadă a lunii au-gust la sfârşit de săptămână(în zilele de 21, 22 şi 23), ecou-rile sale sunt încă vii în sufletulşi în mintea mea. A fost cuadevărat impresionant, mai alescă eu participam în juriu pentruprima dată; pentru cei interesațidoar de acest aspect a apărutdeja un articol în numărul an-terior al revistei; din acest motivvoi aborda sumar doar elemen-tele de noutate privind degus-tările asistate electronic, con-centrându-mă asupra aspecte-lor legate de oenogastronomieşi oenoturism, dar finalizândcu o scurtă prezentare a pre-miilor şi medaliilor atribuitepentru amatorii de statistici.

Oenogastr onomie

Cineva mi-a sugerat să scriuo carte despre această tematicăfoarte delicată şi foarte com-

plexă. I-am răspuns că îmi estefoarte greu să scriu despre sim-bioza dintre diversitatea pre-paratelor culinare şi paleta devinuri adecvate acestor prepa-rate, precum şi despre flexibi-litatea regulilor care guverneazăorice ştiință oricât de nouă arfi ea (cam aşa s-ar defini oeno-gastronomia în cele mai simplecuvinte !). Să lăsăm definițiile(ele nu vor mulțumi niciodatăpe toată lumea !) şi să trecemla lucruri concrete.

Seara de vineri (seara primeizile de concurs) a fost intitulată„soirée-raclette“; cina a fostalcătuită dintr-o combinație debrânzeturi elvețiene, preluateîn straturi subțiri cu o racletăspecială şi topite într-o tigaieadecvată, ce au fost servite cuun anumit tip de cartofi albifierți, de mici dimensiuni şipăstrați în vase de lemn spe-ciale, cu capac, care îi menți-neau fierbinți; această cină varămâne veşnic în memoria meaîntrucât, deşi sunt un veritabilgurmand, când maestrul bu-cătar a venit să-mi propună unsupliment m-am văzut nevoitsă refuz, pentru că îmi simțeamstomacul prea greu. Vă jur căaş mai fi ras o porție, deoarecetoate cele 4 sortimente de brân-

Membrii juriului din care am făcut parte. De la stânga spre dreapta: ConstantinCroitoru, Philippe Corthay, Corinne Clavien, Baudoin Havaux și Jacques Orhon)

Oenogastronomie, oenoturismși degustări asistate electronic

www.artevino.ro

zeturi servite au fost de exce-pție! Probabil că vinurile albeprovenite din soiurile lor au-tohtone Chasselas şi PetiteArvine realizează un mariajperfect cu aceste brânzeturi,în prezența suportului glucidicoferit de cartofii albi.

Prânzul de sâmbătă (a douazi de concurs), deşi a fost pre-gătit de Didier de Courten,unul dintre cei mai mari gas-tronomi ai Elveției, m-a deter-minat să reflectez profund ladimensiunea valorică a ştiințeioenogastronomice. Preparateleculinare au fost într-adevăr deexcepție însă, în opinia mea,nu întotdeauna au fost serviteîn compania unor vinuri foartebine alese; menționez că toatevinurile servite au provenit dinacelaşi areal viticol, deoareceau aparținut sponsorului, carea fost Crama viticultorilordin Fully. Meniul prânzului adebutat cu un „amuse-bouche“sub forma unui dop de plutămai mare, care era compusdintr-un amestec foarte mes-teşugit de peşte asemănătorsomonului („féra“) şi raci, îm-preună cu legume şi ciupercifin mărunțite, asezonat cu bu-cățele de fruct mango şi mazăre(„Bouchon de féra du lac etd’écrevisses pattes rougesen salpicon, chair de mangueet petits pois, une vinaigretteaux raisinets“); vinul oferit ladebutul gastronomic a provenitdin soiul alb autohton Fendantşi mi s-a părut cel mai puținadecvat (Fendant de FullyGrand Cru „Les Seilles“ Jean-Michel Dorsaz-Kalbermatten– 2008 – AOC Valais), deşi ter-roir-ul din care provine esteunul de elită, fiind capabil săproducă vinuri de nivel „grandcru“; l-am apreciat ca fiind preasofisticat şi prea complex pen-tru debutul mesei. A urmataperitivul pe bază de homar înoțet, împodobit cu o cremăapetisantă din plante aromate,mărar şi rondele de lămâie(„Homard bleu à la nacreen vinaigrette, les pincescré meuses à la verveineodorante et les rouelles surune pulpe de fenouil aux cit-rons bergamotes“); homarula fost acompaniat de un exce-lent vin alb din soiul PetiteArvine (Petite Arvine de FullyGrand Cru „Tradition“ HenriValloton – 2008 –AOC Valais)ce s-a remarcat prin frăția pros-pețimii şi a fructuozității cu ca-racterul floral. Felul principala fost un muşchi file de vită lagrătar înfăşurat în costiță, însoțitde o garnitură din măsline, ciu-perci şi un sos lejer cu şofran(„Coeur de filet de boeuf Continuare în pagina 52

grillé au lard sec d’Anniviers,olives picholines et girolles,une mousseline au safran deVenthône“); la aceast fel, amdescoperit simbioza perfectăcu vinul roşu provenit din soiulautohton Cornalin (Cornalinde Fully „Quintessence“ BenoitDorsaz – 2007 – AOC Valais)care, în mod surprinzător, afăcut un mariaj mai fericit cupreparatul culinar decât celălaltvin oferit pentru acelaşi pre-parat culinar, ce provenea dinsoiul Syrah (Syrah de FullyGérard Dorsaz – 2008 – AOCValais) care era însă cu un anmai tânăr. Au urmat brânzetu-rile tradiționale, în număr de6, sortimente specifice păşu-nilor din Alpii elvețieni („Fro-mages d’alpages de nosmontagnes“), fiecare dintreele diferențiindu-se de celelalteprin propria personalitate sen-zorială; vinurile albe servite labrânzeturi s-au întrecut întreele şi am înțeles mai bine dece nu există nici o regulă pri-vind asocierea cu alb sau curoşu; unul dintre ele s-a re-marcat printr-un plăcut buchetde învechire (Petite Arvine flé-trie de Fully „Noblesse“ GérardDorsaz – 2004 – AOC Valais),iar celălalt printr-o simbiozămai rar întâlnită între prospeți-me şi onctuozitate (Ermitagede Fully Grand Cru „CantonDu Clou“ Jacqueline & GérardGranges-Maret – 2008 – AOCValais). La final, s-a oferit câteun mic platou desert alcătuitdin mai multe tipuri de prăji-turele şi produse de ciocolaterie(„Mignardises et chocolats“).

În schimb, cina de sâmbătăa fost una copioasă, în carespaghetele milaneze s-au în-frățit cu friptura de muşchi deporc asezonată cu cartofi prăjiți,legume fierte şi un sos tradițio -nal cu ciupercuțe ce ne-a în-demnat la copioase pahare devinuri, atât albe cât şi roşii, da -te pe „goarna gâtlejului“, rândpe rând, intercalând o înghiți-tură de mâncare cu una debăutură, într-o atmosferă devoie bună şi totală destindere.

Cât despre prânzul servit înziua de duminică în fieful fa-miliei Rouvinez, după finaliza-rea concursului, consider că adepăşit aşteptările, atât prindimensiune şi diversitate, câtşi prin calitate şi originalitate.Aperitivele pe bază de fructede mare şi somon, preparateledin peşte, grătarele de pui şide porc, dar şi din cârnați tra-diționali, brânzeturile şi deser-turile au răspuns la cele maiexigente gusturi. Regret enorm

Maestrul bucătar care a pregătit prânzul lafamilia Rouvinez după finalizarea concursului

Sus: Cultură oenoturistică la reședinţa familiei Rouvinez;Jos: Constantin Croitoru împreună cu doamna care a

asigurat un ireproșabil serviciu de degustare lângă unadintre mesele unde s-a desfășurat concursul. Laptopurile

conectate la o reţea informatică specializată au asiguratdesfășurarea degustărilor asistate electronic!


martor ocular

că am rătăcit fila meniului, caremi-ar fi dat posibilitatea unorinformații şi comentarii maidetaliate. Cât despre vinurilecare au însoțit bucatele dorescsă vă spun că un număr depeste 20 de sortimente de albe,roze şi roşii au stat la dispozițiatuturor, pe o masă separată,de unde te puteai servi la dis-creție, având posibilitatea de aîncerca orice combinație oe-nogastronomică. Maestrul bu-cătar care ne-a pregătit festinul,prezentat în fotografie, a fostînsoțit şi ajutat de doi studențide la o şcoală gastronomică.

OenoturismÎn seara de joi dinaintea

concursului, programul a cu-prins vizitarea lacului subteran;drumul până la lac s-a făcut pejos, dându-ne posibilitatea săadmirăm frumusețile localitățiiSierre în care s-a desfăşuratconcursul; o impresie deosebităasupra tuturor a fost transmisăde plantațiile viticole care urcaupe culmile montane până la în-tâlnirea cu pădurile; cu acestprilej am semnalat spiritul prac-tic al elvețienilor, care au puspiatră peste piatră pentru acrea microzone în care au plan-tat butuci de viță de vie. Deşilacul subteran pe care l-am vi-

zitat este unul dintre cele maimari din Europa (s-ar părea căeste al doilea ca mărime), lo-calnicii nu s-au grăbit nici oclipă să însăileze vreo legendăpe această temă. Ei au trecutla fapte şi au achiziționat douăbărci de dimensiuni mari, con-duse de doi studenți folosițidrept ghizi şi angajați part-time. Studenții ne-au plimbatde la un capăt la altul al laculuişi ne-au povestit despre acesta,lăsându-ne să admirăm ele-mentele carstice profesional lu-minate, şi pe partea stângă şipe cea dreaptă, în condițiile încare lățimea acestuia era destulde redusă, astfel încât permiteao bună vizualizare. La capătul

drumului, am fost debarcați şiserviți cu mici aperitive, însoțitede un pahar de Chasselas, darşi de muzica a doi bătrâni, carecântau la un instrument foarteasemănător cu buciumul şi cutulnicul. Într-o atmosferă decvasi-întuneric, la o tempera-tură relativ scăzută, am petrecutmomente unice şi de neuitat,pe care organizatorii ni le-auoferit cu un minim de resursefinanciare. A fost prima de-monstrație de oenoturism ade-vărat !

Urcarea pe munte cu funi-cularul, telecabina şi telescau-nul în după-amiaza de vineri aprimei zile de concurs (sperămcă cele două imagini sunt sufi-


Premiile speciale acor-date în cadrul Concursu-lui Mondial du Pinot Noir2009 au fost urmă-toarele:

l Prix Champion du Mondedes Producteurs de Pinotnoir decernat de fundația„L’Homme et le Vin“ dinChamoson domnului UrsPircher de la societateaEglisau ZH din Elveția.

l Prix de la Maison Univer-re Pro Uva din Sierre, de-cernat societății WeingutThomas Marugg din Elveț-ia pentru vinul Blaubur-gunder Barrique 2007 dinarealul viticol Fläsch.

l Prix Millésimes Anciens,decernat de societateaNestlé Waters producăto-rului Schlossgut Hohen-beilstein, din Beilstein, El-veția pentru vinul Spät-burgunder Auslese Troc-ken 2003 din arealul viti-col Württemberg.

l Prix Bourgogne Au-jourd’hui, decernat de re-vista Bourgogne Au-jourd’hui unor societățifranceze: Domaine De LaVougeraie din Nuits-Saint-Georges; Domaine AnneParent din Pommard.

l Prix Vinofed, decernat decătre Federația Mondialăa Marilor Concursuri In-ternaționale pentru Vinurişi Băuturi Spirtoase socie-tății germane WeingutKuhnle din Weinstadtpentru vinul Pinot NoirBarrique 2006 Qualität-swein Württemberg.

l Prix Découverte decernatde către oraşul Sierre pen-tru producătorul elvețianAndré Fontannaz de la so-cietatea Cave La Madelei-ne din Vétroz pentru vinulMalvoisie flétrie sur sou-che 2008 AOC Valais.

Numai douămari premii

Au fost acordate doardouă „Grand Vinea d’Or“unui Pinot Noir spaniol (so-cietatea Cortijo losAguilares, producător JoseAntonio Itarte, din localita-tea Ronda, cu vinul Sierrasde Malaga, D.O., 2008) şiunui Pinot gris elvețian pla-sat la categoria noutăți „De-couvertes Pinot gris“ (socie-tatea VS Cave LaMadeleine, producător An-dré Fontannaz, din locali-tatea Vétroz cu vinul Pinotgris flétrie sur souche, AOCValais, 2008).În ce priveşte medaliile deaur („Vinea d’Or“) şi cele deargint cât şi categoriile de vi-nuri la care aceste medalii aufost acordate le recomand ci-titorilor acestei prestigioasepublicații amatori de statis-tici să analizeze tabelul demai jos. Trebuie remarcat cu-

rajul organizatorilor de a in-troduce în concurs două ca-tegorii de vinuri (Pinot gris şiPinot blanc) ce aparțin gameiPinot şi care au fost conside-rate drept noutăți („Decou-verte Pinot blanc“ şi „Decou-verte Pinot gris“).

România - nici o medalie

Deşi prezentă la acest con-curs, România nu a obținutnici o medalie. Având în ve-dere numărul redus de pro-ducători de vinuri din țaranoastră, deci şi numărul re-dus de mostre prezente înconcurs, nu este de mirarelipsa medaliilor atribuite.Sperăm într-o participare ro-mânească mai numeroasă laedițiile următoare.

Medalii și premii speciale acordate

www.artevino.ro

Localitatea Sierre: drumul careduce către magnificul lac subteran

cient de grăitoare!) nu ar fiavut nimic convivial, ci doarspectaculos, dacă la punctulterminus nu ar fi existat unmic băruleț cu gustări şi vinuribune, dar şi cu alte produseculinare şi băuturi agreate deturişti. Patroana bărulețuluine-a servit un Chardonnay deexcepție asezonat cu nişte pa-tiserie tradițională. Am savuratvinul pe care eu însumi l-amoferit împreună cu doi grei aiconcursurilor internaționale,domnii Ghislain K – Laflam -me, preşedintele concursuluiSelections Mondiales des Vins(desfăşurat în Quebec, Canada)şi Bernard Sirot, membru înstaful tehnic al CMB (desfăşuratîn acest an la Valencia, în Spa-nia, şi anul următor la Palermo,în Italia). După cum se observăşi în fotografie, domnul Sirot aras înainte o berică, ca să nearate o dată în plus originea sabelgiană! În ce priveşte cobo-rârea, aceasta a fost cu adevăratspectaculoasă, deoarece la fie-care oprire (având în vederecă ne-am deplasat cu 3 mijloacede transport pe cablu!) am fostîntâmpinați cu gustări tradi -ționale şi vinuri autohtone, peterasele unor locații de undeadmirarea peisajelor montaneînconjurătoare era o adevăratăîncântare a sufletului şi o pro-fundă bucurie a minții. Gustărileşi vinurile au fost oferite de osocietate turistică, al cărei ma-nager ne-a implicat într-o scurtăacțiune promoțională prezen-tându-ne atu-urile turistice alezonei Crans Montana. A fost adoua demonstrație de oenotu-rism adevărat care a mers directla țintă !

Cel mai tare însă m-a im-presionat spectacolul în aer li-ber ce a avut loc în după-amiazade sâmbătă a celei de-a douazi de concurs; acest spectacols-a desfăşurat în mijlocul uneiplantații viticole şi a fost susți-nut de o orchestră de studențice cântau la diferite instrumente(acordeon, vioară, chitară, tobă,flaut etc.); aceştia ne-au încântattimp de aproape două ore cumuzică irlandeză, în timp cenoi savuram vinuri autohtoneşi gustări boiereşti (foie graspe pâine prăjită, somon fumé,fructe de mare...). A fost a treiademonstrație de oenoturismadevărat, dar şi foarte auten-tic!

Nu pot încheia periplul oe-noturistic fără a aminti de salade primire a oaspeților de lareşedința familiei Rouvinez cupereții împodobiți cu imaginisugestive ale arealelor viticoledin care proveneau vinurile ex-puse. Pe lângă regalul oeno-

gastronomic pe care aceastărespectabilă familie ni l-a oferitla sfârşitul concursului, am avutprilejul de a participa la o veri-tabilă demonstrație de culturăoenoturistică după cum se poa-te remarca şi din imagineaataşată.

Degustări asistateelectronic

Imaginea prezentată cumembrii unui juriu al concur-sului în jurul mesei de degus-tare, pe care se observă unuldintre ordinatoarele ce au per-mis derularea electronică a eva-luărilor senzoriale este grăitoareşi reprezintă un element denoutate care sperăm să se ex-tindă şi la alte concursuri in-ternaționale! Responsabilul fie-cărui juriu trimitea pentru fie-care mostră de vin jurizată prinintermediul rețelei specializateun format ce conținea elemen-tele vizuale, olfactive şi gusta-tive, împreună cu evaluareaglobală ce trebuiau apreciate;în cadrul acestui format, fiecaremembru al juriului trebuia săclicheze cu mouse-ul în dreptulcalificativului (excelent, foartebun, bun, satisfăcător, insufi-cient) atribuit parametrului ana-lizat. Prin click-ul final se puteaobserva valoarea totală a punc-telor acordate. Programul per-mitea revenirea asupra califi-cativelor acordate parametriloranalizați menționați mai sus,atunci când se punea problemaacordării de medalii şi respon-sabilul juriului respectiv eranevoit să consulte din noumembri echipei sale în vederealuării deciziei finale.

Mondial du Pinot noir is oneof the most important internatio-nal contests of wines targeted ona reference variety. Starting withthis year, the range of wines hasbeen extended to the Pinot gris

and Pinot blanc varieties, andthe wines originating from these

varieties have been included inthe category of new discoveries

being submitted separately tothe panels of judges, alongsideother traditional categories co-

ming from the Pinot noir varietywhich comprise the still red wi-

nes, the rose wines, the spar-kling wines and the sweet wines.The contest featured the perfor-mance of computer assisted tas-ting. The Swiss oenotourism andoenogastronomy successfully ac-

companied the carrying out ofthe contest.

Traseul funicularului către Crans Montana

Sus: Imagine de pe traseul telecabinei Jos: Constantin Croitoru flancat de doi prieteni: Ghislain

K – Laflamme, președintele concursului SelectionsMondiales des Vins Quebec, Canada (stânga) și Bernard

Sirot, membru în staful tehnic al CMB (dreapta)


eveniment

Carmen PASCUEmilian PASCU

Am avut plăcuta surpriză săparticipam la un festival oeno-gastronomic, organizat la ho-telul Melià din Milano, de cătreCamera di Commercio di Mi-lano şi Biroul de Presa al Clubdi Papillon. Alături de noi aufost invitaţi ziarişti din Anglia,Rusia, Japonia. Anul acesta aavut loc ediţia cu numărul 8.

Ce este Golosaria?

„Golosaria“, o manifestarepromovată de Club Papillon,

reprezinta o „trecere în revista“a culturii şi gustului, un eveni-ment unic care grupează ceimai buni producători artizanalidin Italia. Au fost prezentateîn cadrul evenimentului nouaediţie a ghidului oenogastro-nomic Guida Critica Golosa (de-dicata regiunilor Lombardia,Liguria, Piemonte şi ValleD’Aosta) şi Il Golosario, un bestseller de 1000 de pagini desprevalorile oenogastronomice aleItaliei.

Pentru cei care doresc saafle mai multe despre locurile,tradiţiile şi gastronomia mene-ghina, a fost prezentată cartea„Milano, luoghi e sapori dellatradizione“ ( Milano. Locuri şigusturi ale tradiţiei)

Lumea gustului adevărat, a ţăranului şia artizanului este pusă pe un piedestal

Produse excelente reunite laMilano: vin, paste, brânzeturi,

mezeluri, produse de patiserie

Din punct de vedere gas-tronomic nu putem uita„pasta“, alimentul italian cu-noscut la nivel mondial. Amdescoperit un produs origi-nal, numit Tortello Amarodi Castel Goffredo. CastelGoffredo este o comuna înapropierea oraşului Manto-va. Tortelli sunt triunghiuride pasta, un aluat de culoaregalbenă, subţire, preparatcu oua şi umplute cu brânzărasa,salvia,ceapa,pesmet şi

o planta amaruie numita Iar-ba Sfântului Petru (L’erbadi San Pietro), care cresteîn acesta zona.

Tortelli au origini înde-părtate (peste 800 de ani),dar au devenit populari înjurul anului 1500 , în regiu-nea Mantova, când femeileîncercau sa prepare reţetenoi cu ingredientele care secunoşteau atunci, simple darplăcute „vederii şi la gust“.

Fireşte că nu puteau lipsi pastele


eveniment

Mâncare de pe totmapamondul...

Pe durata celor trei zile, Pao-lo Massobrio a prezentat, pen-tru prima data, bucătari străinicare folosesc ingrediente au-tohtone italiene (de pildă kebabturcesc preparat din carne cer-tificata de o societate italiana,sushi preparat cu ton roşu deCarloforte şi orez cultivat înCâmpia Padania sau couscousmarocan, preparata cu griş dinregiunea Emilia Romagna. Cualte cuvinte, vorbim de inte-grare alimentară şi de o bucă-tărie atentă la agricultura locală.Prin integrarea alimentară se

creează o fuziune economicaşi se ofera o garanţie majoradin punct de vedere biologic.

Cine suntorganizatorii?

Şi anul acesta, Camera deComerţ din Milano prin agenţiaPromos, a fost principalul pro-motor al manifestaţiei datoritaacţiunii de promovare în rândul„păturii de întreprinzători aigustului“. La rândul său Clubdi Papillon este o asociaţie lanivel naţional, cu peste 6000

A fost prezent,desigur şi vinul

Dar, sa vorbim desprepasiunea noastră comuna,vinul. Am avut ocazia sadescoperim vinuri noi, se-lecţionate pe teritoriul Italieitimp de un an de zile. Lafiecare ediţie, Golosaria pre-miază 100 de vinuri, aspectcare ne demonstrează caItalia este o „mare podgorie“unde se produc vinuri decalitate. Nu putem sa le enu-meram pe toate 100, ne vomopri la câteva care ne-ausurprins în mod deosebit:Amaccia (Pigato DOC 2007,soiul Pigato, regiunea Ligu-ria); Vigne Marina Coppi(Colli Tortonesi Timorasso„Fausto“ 2007, soiul Timo-rasso, regiunea Piemonte);Casa Vinicola Pietro Nera(Sforzato di Valtellina 2004,

soiul Nebbiolo, regiuneaLombardia); Girardi Spu -manti (Valdobbiadene Cu-vee Millesimato Extra Dry,regiunea Veneto).

Paolo Massobrio împreună cu o parte a ziariştilor invitaţi

Vino Pigato

S-ar fi putut fără trufe?

Milan recently held a oenogas-tronomic festival, a unique event

that groups the best artisanalproducers in Italy. This year's

edition was the 8th one.

de membri şi 50 de sedii terri-toriale, care are scopul de aredescoperi şi păstra culturapopulara prin intermediul gus-tului. Clubul a fost fondat în1992, în oraşul Alessandria, decătre criticul-jurnalist PaoloMassobrio.


crame româneşti

Marius CRISTIAN

Începutul

Povestea a început mai de-mult, dar a ajuns în atenţia pu-blicului larg în septembrie 2007,când presa locală şi naţionalăanunţa că omul de afaceri ieşeanConstantin Comănescu, a cum-părat Vinifruct SA Copou. Oachiziţie oarecum neaşteptată,speculată prompt de ziare şi degura lumii, lucru firesc întrucâtva,atâta vreme cât preţul unui metrupătrat în zona respectivă atingeaşi chiar depăşea pe alocuri 100de euro. Aşa că afirmaţiile pa-tronului („important este că nuvreau să dezvolt acolo o afacereimo biliara, ci doar să fac pro-ducţie la standarde europene“)erau privite cu oarecare rezervăîn acea perioadă de maxim boomimobiliar.

După numai un an însă ve-nea şi ştirea care închidea guracârcotaşilor: nu mai era loc deconstruit vile, Vinifruct Copoutocmai semnase un contractde finanţare, pe bani europeni,cu reprezentanţii CentruluiRegional de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit(CRPDRP), pentru achiziţio-narea de maşini şi utilaje şipentru modernizarea exploa-taţiilor amplasate pe teritoriulcomunelor Răducăneni, Coz-meşti, Costuleni şi Gorban.

Lansarea

„Ne-am dorit de trei aniacest eveniment, nu ştiam cegreutăţi ne aşteaptă, dar cuajutorul unor prieteni apropiaţiam trecut peste momentele di-ficile şi iată-ne în Dealul Co-poului pentru a lansa un noubrand pentru Iaşi“, anunţa cumândrie pe 26 noiembrie Con-stantin Comănescu, în faţa in-vitaţilor şi ziariştilor prezenţila lansarea noilor sortimentede vinuri produse de CrameleViniCom (noua denumire a so-cietăţii). „Vrem ca în searaaceasta să lansăm un noubrand al Iaşului, un vin dinCopou, un vin al cărui devizăeste «vin din struguri». Dorimca acest vin să ajungă pe me-sele românilor şi să fie consu-mat atât la bine cât şi la rău.Acest brand am dori să prindăşi la tineret, şi la cei mai învârstă, să fie recunoscut şi

Vinurile au învins în Dealul Copoului

PNVV a fost foarte bine reprezentat prin prof. univ. dr. Valeriu. V. Cotea, preşedinte,directorul general Ovidiu Gheorghe şi ing. drd. Otilia Chiriţă, consilier filiala Iaşi

Inginerul Constantin Profir, artizanul vinurilor din Dealul Copului


crame româneşti

Mentorul

Aşa l-a prezentat Constan-tin Comănescu pe academi-cianul Valeriu D. Cotea, in-vitatul de onoare al serii, careşi-a lansat cu acest prilej edi-ţia a doua, revăzută, a volu-mului „Fragmente de viaţă“(editura Ştefan Lupaşcu, Iaşi,2009, 244 pp.). Iar dl. Coteane-a plimbat pe toţi printr-oextraordinară lume în carevinul şi cultura se completaude minune. Despre carteadomniei sale însă, n-a spusdecât atât: „Nu pot să vor-besc despre carte, fiindcă escrisa de mine. Sigur că amvrut să fac o frescă. Dar n-am putut. Ca să scrii o carteîţi trebuie cel puţin 99%„slova de faur“, după cumspunea Tudor Arghezi. Adicămuncă multă, asiduă, crân-cenă. Şi da, este absolut ne-cesar să ai şi 1% talent, in-

spiraţie. M-am gândit că n-am această inspiraţie, aşacă i-am spus «Fragmente deviaţă». De ce «Fragmente deviaţă»? Pentru că însăşi viaţae făcută din fragmente. Şivă mărtusisesc cu sinceritatecă am scris această carte

nu cu dorinţa sau cu plăce-rea de a vorbi despre mine,ci doar de a face cunoscutăo experienţă de peste 80 deani din care lumea ar puteadesprinde ceva. În ce măsurăam reuşit, dumneavoastrăveţi aprecia.“

apreciat calitativ, atât în Ro-mânia cât şi, poate, în afaraţării. Să demonstrăm că, alăturide firme deosebite, cum esteCotnariul, să spunem că şi De-alul Copoului, începând cu datade azi, are un vin deosebit, pecare-l lansăm pentru ieşeni şipentru România.“

Prezent la lansare, OvidiuGheorghe, director general alPNVV, a ţinut să precizeze:„creşte piaţa vinului şi aceastăiniţiativă trebuie lăudată şi în-curajată. Poate părea, în aceas-tă criză, un gest sinucigaş. Dece? Pentru că vorbim de in-vestiţii. Şi atunci când îţi aruncibanii agonisiţi din alte busi-ness-uri într-o investiţie trebuiesă ai convingerea că aceastăinvestiţie în timp se va întoarce.Sper şi doresc, domnule Co-mănescu, să nu o fi făcut doarcu inima, pentru că am auzitdespre dumneavoastră că sun-teţi un om de afaceri de succes,iar o investiţie care în timp nuse întoarce este un act sinuci-gaş. Trag speranţa că investiţiadumneavoastră este calculatăşi se va întoarce în timp, pentrucă doar astfel putem să pro-gresăm. Vinul Copoului poatefi un simbol al Iaşului, şi dinpoziţia pe care o deţin, de di-rector al PNVV, împreună cudumneavoastră, urez succesacestei crame, să intre din ceîn ce mai mult pe piaţă.“

Vinurile

A urmat degustarea, camprea rapidă pentru ca un profanca mine să vă poată oferi detaliisemnificative. Dar, în fond, erao seara pentru prieteni, aşa cărapida perindare prin paharea celor zece feluri de vin a avutmai mult scopul ca fiecare in-vitat să-şi formeze o părere şisă spună cu ce vin doreşte săacompanieze masa şi conver-saţia. Aşa că am să vă spundoar că mi-au plăcut FeteascaRegală şi Rieslingul Italian,dar pentru conversaţia finalăam solicitat foarte interesantulrozé obţinut din Cabernet. Lacum se prezintă, ar trebui săse vândă de Paşti ceva de spe-

riat, fiind el un perfect însoţitorpentru drob şi friptura.

Afacerea

Desigur, n-a putut fi ocolitîn cadrul discuţiilor aspectul fi-nanciar al temerarei întreprin-deri. Şi astfel am aflat că este oinvestiţie în parteneriat cu Ra-iffeisen, iar suma totală este,deocamdată, de 3 milioane euro,incluzând activele, utilajele şistocul de marfă. „Acum, în -tr-adevăr, este un moment di-ficil, dar prezenţa dumneavoas-tră îmi dă putere. Crescândcalitatea, creşte şi competiţia.Îmi plac competiţiile, şi sperca aceasta să fie una câştigă-toare. Iar câştigătorii nu vomfi noi, ci ieşenii şi toţi cei carevor să bea un vin de calitate.“

Concluzia a tras-o însă pro-prietarul ceva mai târziu: „Cânda născut nevasta mea doi copiigemeni aveam un butoi de vinşi am spus că dacă sunt fete îlbeau singur, şi dacă sunt băieţiîl beau cu toată lumea. Aşa cănu mă întrebaţi dacă a fost oafacere bună!“

Aţi ghicit, băieţi are!

In Iaşi were launched new ran-ges of wines produced by Vini-

Com Cellars, a new brand madeby Constantin Comanescu. The

event was also attended byAcad. Valeriu D. Odds, who

launched on this occasion thebook "Fragments of Life".

Când a născut nevastamea doi copii gemeni

aveam un butoi de vin şiam spus că dacă sunt

fete îl beau singur, şidacă sunt băieţi îl beau

cu toată lumea.

Constantin Comănescu

Constantin Comănescu, fericit că a pornitcu dreptul şi în această nouă afacere


martor ocular

Prof. univ .dr. Valeriu V. COTEA

Preşedintele PNVV


Am avut onoarea să fiu in-vitat ca membru în juriul con-cursului internaţional Vinandi-no 2009 pentru a doua oarăconsecutiv. Din partea Româ-niei a mai fost prezent, ca ju-decător-expert, şi domnul pro-fesor Valeriu V. Cotea, cumultiple participări. În fapt,suntem singurii degustători ro-mâni autorizaţi care au avutprivilegiul să fie selecţionaţi cajuraţi ai acestui prestigios con-curs.

O scurtă informare despreaceastă confruntare internaţio-nală a apărut în numărul dinoctombrie 2009 al revistei înpaginile 10 şi 11, înainte dedesfăşurarea propriu-zisă aacesteia. Acum ne vom îndreptaatenţia asupra programului şia organizării concursului, a vi-zitelor profesionale efectuate,a conferinţelor ştiinţifice pre-zentate, a elementelor ineditecare ne-au însoţit de-a lungulvoiajului în Argentina, dar şiasupra unor aspecte statisticereferitoare la societăţile vitivi-nicole participante şi ţările lorde provenienţă, la originea

membrilor juriilor şi, nu în ul-timul rând, la medaliile acor-date. În privinţa medaliilor, me-rită a fi menţionată performanţaromânească obţinută de socie-tăţile vitivinicole Cotnari SA(o medalie de aur şi una de ar-gint, ambele atribuite unor vi-nuri in mod natural dulci dinsoiul Grasă) şi Senator Wines(o medalie de argint pentru vi-nul sec din soiul Băbeascăgri).

Programulconcursului

Experienţa argentiniană înorganizarea concursului inter-naţional Vinandino a devenitdeja o frumoasă tradiţie. Fiecaremembru străin selecţionat aljuriului primeşte o invitaţie ofi-cială nominală; după primireainvitaţiei oficiale, îi sunt trimisetrei variante de zboruri dus-întors în vederea alegerii va-riantei optime. În cazul meu,ca de altfel în cazul oricăruiinvitat din Europa, am primitvariante de zboruri cu compa-niile Lufthansa (prin Fran-kfurt), British Airways (prinLondra) şi Air France (prinParis); am ales varianta de zborcu compania Lufthansa, caremi s-a părut cea mai convena-bilă deoarece mi-a permis efec-tuarea zborului spre Argentinape timp de zi şi întoarcerea înRomânia pe timp de noapte şide zi. Menţionez că diferenţade fus orar de 5 ore mi-a permissă călătoresc numai ziua la dus;astfel, am plecat de pe aero-portul Bucureşti Otopeni sâm-bată, 31 octombrie la orele 6:05şi am aterizat la Buenos Airesla orele 21:00; escala făcuta laFrankfurt a fost de numai 2ore şi 30 minute (sosire la 07:45şi plecare la 10:15).

De pe aeroportul interna-ţional Ezeiza din Buenos

Triumf românesc la ParticipanţiLa Vinandino 2009 aufost prezentate 836mostre de vinuri, oferitede 214 societăţi din 17ţări: Argentina (166societăţi), Bolivia (6),Brazilia (11), Bulgaria(1), Chile (6), Ecuador(1), Elveţia (1), Franţa(1), Germania (1),Italia (2), Mexic (2),Peru (4), Portugalia(1), România (3),Spania (1), Ungaria(2), Uruguay (5).

Constantin Croitoru alături de Alain Bertrand, profesoremerit la Facultatea de Oenologie a Universităţii Bordeaux II

Toţi membrii juriilor au fost îmbrăcaţi, lafinalul cinei de gală, cu un poncho tradiţional


Aires am fost preluaţi de omaşină a organizatorilor carene-a condus până la hotelulNH Crillon. A doua zi, pe 1noiembrie, pe lângă întâlnireacu alţi degustători, membrii înjuriile acestui concurs, am trăitbucuria revederii cu domnulCotea care sosise cu o zi înainte.

A doua zi seara ne-am îm-barcat cu toţii în autocarul cene-a transportat la aeroportullocal Jorge Newbery în ve-derea deplasării către SanJuan. După cazarea la hotelulViñas del Sol şi servirea cinei,a urmat repaosul binemeritatdin timpul nopţii. Programulzilei de 2 noiembrie, prima zide sejur în San Juan, a cuprinsdeplasarea la Palatul Congre-selor, vizita la celebra societatevitivinicolă Graffigna (membraa grupului Pernod Ricard)unde s-a servit şi prânzul, se-siunea de degustare pentru ar-monizarea evaluarilor dintredegustătorii străini şi cei au-tohtoni (argentinieni) şi depla-sarea la societatea vitivinicolăDuc de Saint Remy, unde s-aservit şi cina. Pe 3 noiembrie,în a doua zi petrecută la SanJuan, am vizitat societatea viti-vinicolă Callia şi am servitprânzul în restaurantul hotelu-lui. După efectuarea siestei,ne-am deplasat cu autocarul laMendoza, oraşul în care a avutloc desfăşurarea propriu-zisăa concursului; am fost cu toţiicazaţi în hotelul Sheraton, iarcina a fost oferită de societateavitivinicolă Almacén del Sur.

În următoarele trei zile, 4,5 şi 6 noiembrie, a avut loc

desfăşurarea oficială a concur-sului într-una din sălile de con-ferinţă ale hotelului Sheraton.În primele două zile ale con-cursului, după servirea prân-zului la restaurantul hoteluluişi o binemeritată odihnă, pro-gramul a cuprins prezentareade lucrări ştiinţifice la sediulinstituţiei La Enoteca care aoferit şi cina din 5 noiembrie,efectuarea unei vizite profesio-nale la societatea vitivinicolăVine Loft de Cheval-Vistalbacare, la rândul său, a oferitcina din 4 noiembrie. În ultimazi de concurs prânzul a fostoferit de cooperativa vitivinicolăFecovita (probabil cea maimare cooperativă vitivinicolădin lume!) după efectuarea vi-zitei tehnice la această coope-rativă; seara am participat cutoţii la cina de gală urmată deacordarea premiilor şi meda-liilor.

După miezul nopţii, în de-butul zilei de 7 noiembrie, câ-ţiva dintre noi am dorit să con-tinuăm petrecerea într-un barcu muzică disco şi latino, avândîn vedere că toţi degustătoriiparticipanţi în juriile concur-sului trebuiau să elibereze ca-merele hotelului în vedereareîntoarcerii la Buenos Airescu destinaţia ţării de origine afiecăruia.

În ce mă priveşte, la orele13:00 am părăsit hotelul cu omaşină a organizatorilor carem-a transferat la aeroportul lo-cal din Mendoza. La orele15:05 am decolat către Buenos


Fotografia de grup a tuturor membrilor din juriile concursului,împreună cu reprezentanţi ai organizatorilor argentinieni

Valeriu Cotea a ridicat, în numele Cotnariului, medalia de aurde la Federicco Castellucci (directorul general al OIV)

Constantin Croitoru, Federicco Castellucci(directorul general al OIV) şi Valeriu Cotea


martor ocular

Aires, aterizând pe aeroportulinternaţional Ezeiza la orele18:00. Abia la orele 21:50 amdecolat cu destinaţia Frankfurtunde am aterizat la orele 15:00în ziua de 8 noiembrie. În searaacelei zile am ajuns în Bu-cureşti cu un zbor al aceleiaşicompanii Lufthansa care a de-colat la orele 20:30 şi a aterizatla orele 23.50.

Viziteleprofesionale

Vizitele profesionale ne-aupermis evaluarea dotării tehnicela cramele respective şi ne-audat posibilitatea unui dialog in-teractiv cu interlocutorii argen-tinieni în privinţa soiurilor con-sacrate în plantaţiile viticole şia tehnologiilor de vinificaţieaplicate. Am constatat o dotaretehnică asemănătoare cu ceaspecifică cramelor din România,în care predomină echipamen-tele (deschiorchinătoare-zdro-bitoare, prese pneumatice în-chise...) provenite de la con-cernul internaţional Bucher-Vaslin, dar şi cele (recipienţide macerare-fermentare şi de-pozitare, filtre aluvionare, cuvid, cu plăci şi cu cartuşe fil-trante, instalaţii de îmbutelie-re...) aparţinând altor firme eu-ropene mai puţin consacrate.Am rămas surprins de faptulcă Argentina este uşor rămasăîn urmă în privinţa utilizăriiproduselor de elaborare şi ma-turare a vinurilor (preparateenzimatice, drojdii selecţionate,taninuri...), a căror prezenţăeste aproape generalizată înmajoritatea societăţilor vitivi-nicole din România.

În privinţa soiurilor, situaţiaseamănă puţin cu cea din Ro-mânia; dintre soiurile albe au-tohtone, cel mai reprezentativeste Torrontes, iar dintre so-iurile roşii cu o puternică tra-diţie, Malbec-ul ocupă un locde frunte; ca şi la noi, existăplantaţii de soiuri consacratela nivel internaţional, atât dincele albe (Chardonnay, Sauvi-gnon blanc...), cât şi din celeroşii (Cabernet Sauvignon,Merlot, Syrah...).

Dintre societăţile vitivinicoleargentiniene vizitate mai susmenţionate, cel mai puternicm-a impresionat Callia, undeam degustat vinuri cu un profilsenzorial remarcabil, mai alesroşii provenite din soiurile Mal-bec şi Syrah. Dintre vinurilealbe, m-a impresionat unChardonnay 2007 elaborat desocietatea Nesman.

De asemenea, vinurile de-gustate la societate Graffinga(Centenario, Malbec şi Caber-net Sauvignon; Grand Reser-ve, Malbec şi Cabernet Sauvi-gnon) confirmă prin valoarealor senzorială celebritatea aces-teia.

Conferinţeleştiinţifice

Prima serie de conferinţe s-a derulat la Palatul Congreselordin San Juan şi a debutat cuprezentarea situaţiei viticulturiişi vinificaţiei la nivel mondial(„The situation of the world vi-tiviniculture“) a directorului ge-neral al OIV, Federicco Castel-lucci. A urmat o desertaţie pri-vind amprenta carbonului(„Carbon Footprint“) susţinutăde Alejandro Sanchez Mat-teucci de la filiala chiliană acompaniei intrenaţionale GreenSolutions.

În cadrul instituţiei LaEnoteca din Mendoza au fostprezentate în prima zi confe-rinţele „Quality factors în Pinotnoir and Chardonnay vinificationîn California“ de către oenologulamerican Eric Johannsen şi„Now you perceive it?! Notnow?!“ de către cercetătoareaneo-zeelandeză Cynthia Lund,referitoarea la preferinţele con-sumatorilor pentru un anumitprofil senzorial al vinurilor pro-venite din soiul Sauvignon

blanc. În a doua zi, domnulMatteucci a reluat conferinţaprezentată la San Juan, daradaptată la cerinţele industrieivinicole („Everything about Car-bon Footprint and its applicationin wine industry“). Surprizaacestei zile a constituit-o di-sertaţia profesorului argentinianAngel Mendoza intitulată „To-lerance analytical limits of eno-logy: common problems relatedto quality sensory assessmentin table wines“ care prin talentulsău oratoric şi bogăţia exem-plelor practice a electrizat în-treaga audienţă.

Elementele inedite

Elementele de noutate aleacestui voiaj profesional ar pu-tea fi grupate pe fiecare oraşvizitat în parte.

Împreună cu domnul Coteaam petrecut la Buenos Aires ozi întreagă hoinărind pe străzişi prin magazine. La prânzne-am ospătat cu produse vi-nicole autohtone, debutând cuun spumant (Chandon E Brut2008) la antreuri (salate, car-paccio ternara, somon) şi con-tinuând cu un vin roşu (NortonReserva Syrah 2006) ce astropit bucatele alese din gas-tronomia argentiniană tradiţio-nală (ojo de bife, costilla laslilas...); la final „ne-am degre-sat“ cu grappa elaborată dupătehnologia italiană.


Performanţaromânească

Vinurile româneşti me-daliate au provenit dinsoiuri autohtone. Soci-etatea Cotnari a obţi-nut două medalii cu vi-nul în mod natural dul-ce din soiul Grasă - omedalie de aur cu celdin recolta 2002 şi omedalie de argint cucel din recolta 2006.Această performanţăeste un triumf răsună-tor, însă trebuie menţio-nat că acestea nu suntprimele medalii valo-roase cu care au fostgalonate aceste vinuride Cotnari. Medaliileunei socetăţi care a ge-neralizat utilizarea bio-tehnologiilor modernede vinificaţie nu ar tre-bui să mire pe nimeni şiar trebui să reprezinteun exemplu de urmat şipentru alte societăţi viti-vinicole din România.Meritul este în primulrând al colectivului despecialişti, dar nu în ul-timul rând al staff-uluicare asigură manage-mentul societăţii subbagheta competentă adomnului dr. ec. Con-stantin Deleanu, di-rectorul general al so-cietăţii Cotnari SA. Mai interesantă mi separe totuşi performanţa„juniroului“ sec prove-nit din soiul Băbeascăgri recolta 2005 elabo-rat de societatea Sena-tor Wines din Vranceacare a obţinut o valo-roasă medalie de argint,cu siguranţă prima pecare acest soi autohtono primeşte într-o con-fruntare internaţionalăde prestigiu. Şi în acestcaz meritul aparţineatât oenologului, cât şimanagerului LucianNeacşu, care cu o în-câncenare sisifică s-aluptat, se luptă şi se valupta şi în viitor pentrupromovarea reală a so-iurilor autohtone (vinu-rile din gama Monşer)

www.artevino.ro

Hotelul Viñas del Sol dinapropiere de San Juan estesituat pe ruta naţională careface legătura cu oraşul Men-doza într-o zonă nelocuită şicam izolată. Acest hotel eradotat cu o mică sală de forţă înaer liber şi o piscină cochetăde care am beneficiat din plindouă dimineţi la rând, mai alescă eu, constănţean fiind, nuam făcut nici o plajă în sezonulestival din acest an.

Zilele petrecute la Mendozaau fost cele mai plăcute. Deşieste un oraş provincial, m-auimpresionat magazinele cu pro-duse din piele, dar şi cele debijuteri. La rândul său, hotelulSheraton mi-a prilejuit mo-mente plăcute de odihnă activă(băi de soare alternate cu înotla piscina hotelului sau cu exer-ciţii în sala de gimnastică), darşi pasivă (somn de voie într-ocameră cu toate dotările impusede o locaţie cu multe stele!).

Şorţul purtat în timpul zilelorde concurs mi s-a părut un ac-cesoriu cu adevărat inedit, maiales că, pe lângă protecţia asi-gurată a îmbrăcăminţii, m-a fă-cut să mă simt un adevăratgospodar, deşi soţia recunosccă nu prea mă pune la treburicasnice care necesită acest ac-cesoriu.

Lovitura de graţie din sferaineditului au dat-o organizatoriiprin oferirea acelui poncho tra-diţional pe care l-au îmbrăcattoţi membrii juriilor la finalulcinei de gală. Pentru mine însă,momentul culminant l-a repre-zentat primirea medaliei de aurobţinută de societatea CotnariSA de către domnul profesorValeriu V. Cotea oferită decătre Federicco Castellucci(directorul general al OIV).

Organizareaconcursului

În cele trei zile de concursau fost degustate zilnic o mediede 36 de mostre de vinuri li-niştite, vinuri efervescente şibăuturi distilate de origine vi-nică. În fiecare zi de degustareau existat câte 3 reprize de de-gustări, separate între ele prinpauze de 10-15 minute, astfelîncât media de probe degustatepe fiecare repriză să nu depă-şească 12 mostre. Au fost for-mate 10 jurii alcătuite din câte7 degustători; fiecare juriu eracondus de un responsabil care,de regulă, provenea din ţarade origine, dar au fost şi 2 juriiconduse de reprezentanţi străini(unul dintre ele sub baghetalui Federicco Castellucci, di-rectorul general al OIV, iar ce-

lălalt sub bagheta italianuluiLuigi Oddelo); dintre ceilalţi6 membri ai juriului, cel puţin2 erau argentinieni şi se schim-bau, de regulă, de la o zi laalta, ceilalţi 4 membrii fiinddegustători străini. Sistemul denotare al vinurilor a fost celpână la 100 de puncte. În opiniamea, acordarea medaliilor s-afăcut după un punctaj destulde indulgent: medalie de ar -gint pentru 84 – 88 puncte,medalie de aur pentru 89 –92 puncte, mare medalie deaur pentru mai mult de 93puncte. Fiecare degustător pri-mea în ziua concursului o listăcu mostrele ce trebuie degus-tate, listă ce conţinea numărulde cod al probei, numărul declasificare al categoriei din careaceasta făcea parte şi anul derecoltă. A doua zi fiecare primea3 liste referitoare la mostreledegustate în ziua anterioară;aceste liste se refereau la: po-ziţionarea degustătorului faţăde mostra degustată prin si-tuarea lui faţă de media arit-metică a notelor acordate detoţi membrii juriiului din carefăcea parte, dar şi faţă de me-diană (aceeaşi notă acordatăde mai mulţi degustători dinacelaşi juriu), precizarea de-viaţiei semnalate exprimată înprocente pozitive sau negative;o listă cu vinurile degustatecare, pe lângă cod, clasificareşi an de recoltă, conţinea soiuldin care provenea şi ţara deorigine; grafice cu exprimareanotării faţă de media aritmeticăşi faţă de mediană.

Aspectele statistice

Interesul manifestat de so-cietăţile din principalele ţărivitivinicole din Europa şi dinLumea nouă faţă de Vinandi-no, care este cel mai mareconcurs de vinuri şi băuturidistilate de origine vinică dinAmerica de Sud, este destulde scăzut. Dintre ţările euro-pene cu o puternică tradiţie vi-tivinicolă, doar România, Italiaşi Ungaria au depăşit limitaunei singure societăţi prezentecu mostre, în timp ce Franţa,Spania, Portugalia, Germa-nia, Elveţia şi Bulgaria au ră-mas la acest stadiu. Nici so-cietăţile aparţinând ţărilor viti-vinicole din Lumea nouă (Aus-tralia, Noua Zeelandă, Africade Sud, SUA, Canada) nus-au îngrămădit să participe cumostre la acest concurs. În cepriveşte participarea ţărilor dinAmerica de Sud şi America


Aspect din timpul jurizarii vinurilor, sub supraveghereaClaudiei Quini, responsabilul tehnic al concursului

Sus: Imagine din timpul conferinţei susţinută de profesorulMENDOSA, o personalitate marcantă a oenologiei

argentiniene; Jos: Membrii juriului no 5 şi doi musafirisimpatici (de la stânga la dreapta): Fìlida Toledo (Peru), Sergio

Prudencio (Bolivia), Susanne Denzer (Germania, jos), RogerLiégeois (Belgia), Claudia Quini (responsabilul tehnic al

concursului), un membru argentian (jos), ConstantinCroitoru, Agostino Finca (argentinianul preşedinte de juriu) şi

„intrusul“ maghiar Peter Sarkany

www.artevino.ro

Centrală, reprezentarea lor estemai numeroasă, dar departede a fi una remarcabilă; într-unclasament al acestor ţări, poziţiade lider este deţinută de Brazil-ia (11 societăţi participante),urmată de Bolivia şi Chile (cucâte 6 societăţi participante),apoi Uruguay (5), Peru (4),Mexic (2), ultima clasată fiindEcuadorul (1).

Având în vedere numărultotal de societăţi vitivinicoleprezente în concurs, se constatăcă ţara organizatoare a contri-buit cu o proporţie de peste3/4 din numărul acestora(77%), în timp ce societăţilevitivinicole din celelalte ţăriparticipante în număr de doar48 acoperă o proporţie puţinmai mică de 1/4 (23 %).

Dacă repartizarea geograficăa mostrelor nu este absolut de-loc echilibrată, repartizarea de-gustătorilor experţi este foartebine reprezentată după acestcriteriu geografic (vezi casetaalăturată).

Singura apreciere critică pecare mi-o permit referitoare laacordarea medaliilor o repre-zintă poziţionarea vinuriloralbe, roze şi roşii din soiuriaromate şi nearomate într-osingură grupare, ceea ce în-seamnă, din punctul meu devedere, dezavantajarea vinuri-lor provenite din categoriilerespective (vezi tabelul de lapagina 18). În aceste condiţii,au primit medalii doar acelevinuri care s-au situat prin no-tele primite la limita superioarăa intervalului corespunzătorpentru acordarea de medaliide aur şi argint.

În loc de concluzii

Cortina a căzut pesteVinandino 2009. Anul 2010va începe în curând cu noi con-fruntări internaţionale. Să în-cercăm să ne unim forţele pen-tru a dobândi cât mai multemedalii care înseamnă pe de oparte, o vizualizare mai obiec-tivă a poziţionării vinurilor fie-căreii societăţi participante laun anumit concurs, iar pe dealtă parte, o întărire a imaginiişi notorietăţii a societăţii carea produs vinul respectiv. Sin-cere felicitări medaliaţilor şi,mai ales, mult succes tuturorproducătorilor români de vinuricare vor alege să participe înastfel de concursuri în anul cebate la uşă.

La mulţi ani tuturor!

A brief presentation of Vinandi-no 2009 was published in the

October 2009 issue of the maga-zine on pages 10 and 11, beforethis recent edition of the contest.In this article we will address theprogram and the organization of

the contest, the professional vi-sits made, the scientific confe-rences presented, the original

elements accompanying usthroughout our trip to Argentina,but also some statistic facts rela-ted to the vitivinicultural compa-

nies that took part as well astheir countries of origin, the na-

tionality of the judges panels’members and, not least, the

granted medals. As regards themedals, it’s worth mentioning

the Romanian feats achieved bythe Cotnari Winery (a golden

medal and a silver medal, bothawarded for some natural sweetwines of the Grasă grape varie-ty) and Senator Wines (a silver

medal for the dry wine of Bă-bească gray grape variety).

Listadegustătorilor

străini

Charl Theron (Africade Sud), David Kins-bury (Australia), RogerLiégeois (Belgia),Ramón Castellanos,Sergio Prudencio (Bo-livia), Gilberto Pedruc-ci, Jucien Casagrande(Brazilia), Sergio Cor-rea (Chile), SébastienFabre (Elveţia), AlainBertrand, MatthieuGrassin, Phillipe Ro-lete (Franţa), SusanneDenzer, AndreasVollmer (Germania),Federico Castellucci,Luigi Odello (Italia),Juan Carlos Rincón(Marea Britanie), LuisFernando Otero (Me-xic), Svein Lindin(Norvegia), CinthyaLund (Noua Zeelandă),Fìlida Toledo, JuanMendiola (Peru), Va-leriu Cotea, Constan-tin Croitoru (Româ-nia), Vladimir Capelik(Rusia), IgnacioSánchez (Spania), EricJohannsen (SUA), Pe-ter Sarkany (Ungaria),Carlos Scala, CaterinaViña (Uruguay).

Sus: Valeriu V. Cotea şi Constantin Croitoru în timpul uneivizite profesionale; Jos: Vizionarea unui meci de polo la

poalele Anzilor (Domeniul Cheval des Andes – grupul LVMH)


O dispută profesională între membrii juriului no 5 într-una dinpauzele dintre sesiunile de degustări: Susanne Denzer (stânga),

Agostino Finca (dreapta)şi Constantin Croitoru (centru)


Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu

dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?

Prietenul de care aveţi nevoie esteFondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA

pentru că:n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani;n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit,

Fondului European de Garantare Agricolă;n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din

riscul de creditare asumat de băncile comerciale;n acordă garanţii în lei şi în valută;n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă;n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază

de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP;n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor.

Noutăţi în 2009:n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare

solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP;n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare bene-

ficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice.

Pot fi garantaţi:n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole;n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii;

Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta:n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung;n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul

FEADR şi FEP;n maxim 50% pentru creditele de producţie.În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate deFond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrulfiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de ga-rantare.Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comi-sion de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit.Comisioanele se calculează astfel:n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ;n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de inves-

tiţii.Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ?

Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentrugarantarea lui de către FGCR - IFN SA:Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC BankSA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBankSA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Ro-mania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA.

FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la:Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05;

021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65, Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19, e-mail: [email protected]; [email protected] , www fgcr.ro

FONDUL DE GARANTARE

A CREDITULUI RURAL S.A.

www.artevino.ro

crame româneşti

Marius CRISTIAN

Un titlu nu din cale-afară de

originalTocmai terminasem turul de

vizionare a cramei şi, entuzias-mat de ceea ce văzusem, başcamulţumit de faptul că deja gă-sisem titlul viitorului articol,i-am spus doamnei Olteanu, cumaximă sinceritate, „aveţi ominune, doamnă, aici“! „Vai,domnule Cristian, nici chiaraşa, dar să ştiţi că la fel aspus şi domnul Cătălin Pădu-raru când a trecut pe la noi înprimăvară, şi aşa a şi scris peblogul dumnealui!“

M-am dezumflat brusc.Fir-ar să fie, uite cum s-a dusnaibii titlul meu, de ce n-amtăcut din gură, nu mai pot să-lfolosesc acuma! Am mai luat ogură de Aligoté cu aromă suavăde pere busuioace (cisterna 9,parcă) şi, când să trec la pro-cesul de fabricaţie a unui alt„headline“, îl aud pe profesorulValeriu V. Cotea: „acum treiani aici era un câmp“

Aşa ca m-am hotărât să ră-mân la titlul de mai sus. N-o fiel din cale-afară de original,dar cu siguranţă este cel maiapropiat de adevăr. La urma-urmelor, asta ar trebui să con-teze cel mai mult, nu?

Veşnica luptă dintre vile şi vii

Pentru majoritatea ieşenilor,concluzia este deja de mult tra-să: dealul Vişanilor va devenizonă rezidenţială. Dealtfel, pre-sa locală anunţă cam o dată pean (of, generalizările astea!) căviile au fost defrişate pentru aface loc vilelor. Aşa că, recunosccu mâna pe inimă, nu prea dă-deam pe dinafară de nerăbdaresă vizitez crama condusă defamilia Olteanu. Dar oricâteprejudecăţi stupide ai avea, totnu poţi să rezişti recomandărilorelogioase făcute de profesorulCotea, nici entuziasmului lui

Cătălin Zamfir, care e fermconvins că va reuşi să obţinăla Vişani cele mai bune vinurialbe din România. Iar dacă teinvită chiar doamna Olteanu,dai naibii toate ideile precon-cepute şi te duci, n-ai încotro,nu poţi s-o refuzi!

Cu toate astea, până la Bâr-nova, diavolul mic al neîncre-derii râde satisfăcut, vile pestevile, ca peste tot lângă marileoraşe: câteva frumoase, multenelalocul lor şi destule trimfurizdrobitoare ale prostului gust.Ajungem în fine în Cornu, fa-cem stânga şi rămân cu guracăscată: suntem între vii câtvezi cu ochii. Iar în mijloc seînalţă mândră o construcţienou-nouţă.

Vinurile lui Cătălin Zamfir

Cătălin ne întâmpină entu-ziasmat, se vede pe faţa lui căabia aşteaptă să ne prezinterezultatele muncii sale, să neuluiască şi să ne încânte. „So-iurile sunt Fetească Albă, Fe-tească Regală, Aligoté, foartepuţin Muscat Otonel şi cevaimpurităţi roşii. Se recolteazăîn lădiţe de 18 kg...“ îşi începerepede prezentarea, numai că,ghinion, sunt singur printrespecialişti, prezentarea e făcută,fireşte, pentru majoritate, aşacă sunt deja blocat deja printretermenii tehnici („cu fulopompă,cu senzori de prezenţă a mus-tuielii“) încât stau şi mă uit ne-dumerit în toate direcţiile, fiind -că chiar nu-mi vine să credceea ce văd („nu are capaculetanş ca să poţi face o maceraţieprefermenativă, alea-s mult maiscumpe, poate mai târziu“). Cenaiba, ştiu că-i mai simplu săte duci la conferinţe de presă,sau să iei de pe comunicatelepoliţiei un viol-două („pneuma-tic tot, se închide automat“),dar crama asta e doar la vreo10-15 minute în afara oraşului,de ce aflu abia acum de exis-tenţa ei („80% din mustul pecare-l obţii se scurge ravac“),păi nu-i normal aşa ceva, („doie primul, Aligoté, da?“). Stop,că a venit momentul să vedemce a reuşit Cătălin să facă, doarn-am să scriu acuma un eseudespre menirea presei în lumeşi viaţă.

Nu mă dau în vânt după vi-nurile nefiltrate, dar tac dingură, profesorul Cotea e foarte

Minunea din Dealul Vişanilor

mulţumit că poate gusta vinuldirect („vreau aşa să-l văd unpic, pe drojdie“), cum să măapuc să fac mofturi? Aşa căgust, înghit şi rămân cu guracăscată, vinul ăsta, aşa brut şineterminat cum cică este, eabsolut minunat („Aligoté 13,29,aproape 8 aciditate, zahăr pâ -nă-n 8“). Şi sigur toată lumeaşi-a dat seama de încântareamea, fiindcă-s atacat direct:„dacă-ţi spunea cineva că dinsoiul ăsta poţi să faci vinuriaşa bune nu credeai, nu? Deşitu fiind de-acolo ar trebui săle ştii...“. Dl. Cotea ştie cămama era din Măcin şi că amo veche pasiune pentru variantade Niculiţel a acestui vin, numaică trecutul a rămas la locul lui,iar prezentul din paharul meuîmi întrece cu mult aşteptările.Aşa că încerc o teorie de doilei ca să ies de la colţ, dar ni-meni nu stă să mă asculte, po-veştile mele n-au nici o valoareatâta vreme cât deja am trecutla cea de-a doua variantă a Ali-goté-ului, cea cu ananas în bu-chet...

În loc de concluzii

Mai bine mă opresc aici,n-are rost să vă povestesc preamulte înainte de îmbuteliereaproduselor finale. Fiindcă abiaacelea vor fi interesante pentrudumneavoastră. Rândurile demai sus nu reprezintă, de fapt,decât o rugăminte. Aceea de avă gândi şi la eforturile princare familia Olteanu, Cătălinşi întreaga echipă au reuşitsă ajungă până la minunile pecare, n-am nici o umbră de în-doială, le veţi găsi în pahare.Oricum, în acel moment, va firândul degustătorilor profesionioşti să vă comunice părerealor, n-are nici un rost să le iaueu paharul de la gura.

Cele mai bune vinuri albedin România zici, Cătălin? S-arprea putea, nu zic nu, toateşansele sunt de partea ta. Darla ce minune aţi realizat dejacu toţii acolo, să ştii că n-ar fidecât o consecinţă logică. Ceeace nu înseamnă, fireşte, că n-am să ţin pumnii cât se poatede strânşi

Oricum, mai presus de toate,aţi reuşit deja să oferiţi o su-perbă dovadă că, da, se poate.

Near Iaşi, on Vişani Hill, has de-veloped a new cellar, by the ef-

forts of Olteanu family. Tthe firstwines are already done and their

quality is a particular concern.

www.artevino.ro

Cătălin Zamfir, făcând necesara introducere înainte de a ne prezenta vinurile

Sus: ing. drd. Otilia Chiriţă şi prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea. Jos, părintele Olteanu, înmijlocul grupului de degustători (între Valeriu Cotea şi autorul acestor rânduri)

Ace

ste

prod

use

pot

fi ac

hizi

ţion

ate

de la

Salo

nul d

e V

inur

i „A

rte&

Vin

o“

În numărul viitor alrevistei veţi putea citi

pe larg impresiilenoastre după

degustarea vinurilorproduse de Domeniile

Coroanei segarcea

lut pentru a putea fi consumaţişi în extrasezon. Într-o toamnăstrugurii din unul din vaselede păstrare au început să fer-menteze şi vasul a fost înlăturatdeoarece sucul de struguri îşipierduse din dulceaţă şi au fostconsideraţi a fi otrăvitori. Unadin domnişoarele din haremulregelui, suferind de o migrenăîngrozitoare, a hotărât să îşi iaviaţa cu aşa numita otravă.Dupa ce a băut a adormit şicând s-a trezit şi-a dat seamanu doar ca scăpase de durerilede cap ba chiar se simţea multmai energică şi cu chef deviaţă. A povestit tuturor celeîntâmplate şi se spune că, laauzul acestei povestiri, însuşiregele a fost tentat să testezenoua băutură. Efectele sale to-nice şi revigorante i-au plăcutatât de mult încât a numit-o « medicament regal ». Deatunci la curtea regelui persicJamsheed a început producereade vin, curtenii delectându-secu noua descoperire. (Povesteavinului, Johnson J, 1989.)

Egiptul

Egiptul antic aduce noi re-latări despre utilizarea vinuluica medicament într-un papirusdatând de mai bine 4000 deani (2000 î.H.). Ei păstrau vinulîn vase bine închise pe care leincripţionau cu numele pro-

prietarului, al podgoriei de pro-venienţă, tipul de vin şi anulde recoltă - exact datele pecare le regăsim incripţionateşi astăzi pe eticheta unei sticlede vin. Din informaţiile furnizatede acest papirus aflăm că vinulera folosit în pregătirea altormedicamente fiind un foartebun solvent. Sunt redate sutede reţete şi combinaţii de me-dicamente, inventate de egip-teni sau preluate la rândul lorde la alte culturi, toate împreu-nă, alcătuind un document cucele mai vechi reţete cu vin(Istoria vinului ca terapie, LuciaS., 1963). Reţetele lui Eber vor-besc despre capacitatea vinuluide a extrage din plante alcaloiziiutilizaţi în producerea medica-mentelor, considerându-l celmai bun mod de „dizolvare amateriei medicale“. Tot aicigăsim trimiteri la utilizarea vi-nului în tratatea tusei, a ano-rexiei, la efectuarea clismei te-rapeutice, la bandajarea rănilorşi pentru stimularea apetitului.Boştina de asemeni era folosită,pe cale externă, în reducereapuroiului din infecţii şi pentruscăderea febrei (Originea si is-toria antica a vinului, McGovernet al., 2000).

India

Medicina indiană s-a dez-voltat independent de cea me-sopotamiană, egipteană şi grea-că. Istoria perioadei vedice (din2500 î.H până în 200 d.H) vor-beşte despre vin ca fiind licoa-rea zeilor (Soma) datorită în-trebuinţărilor medicinale. Celemai vechi texte hindu, Vedele,vorbesc despre puterea vinuluide a vindeca orbii şi ologii (Artade a vindeca. Analele Rigvedadespre istoria medicinei, SarmaP.J., 1939). Ayur-Veda, sistemulde cunoştinţe medicale indienecare provine din textele sacre

www.artevino.ro

vinul şi sănătatea

Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ

În articolele anterioareale acestei rubrici am

vorbit despre cura uvală,făcând un scurt istoric şi

prezentând câtevarecomandări medicale.

Este momentul să facemtrecerea către istoria

vinului ca medicament.

Dacă istoria umanităţii spunecă primele indicii ale consu-mului de vin datează din ne-olitic, referiri legate de utilizareavinului ca medicament apar înperioada 2200- 2100 î.H. Încea mai veche scriere medicală,o farmacopee sumeriană des-coperită în Nipur, în 1910, gă-sim recomandări de utilizare avinului în tratarea diferitelorboli. Este menţionată băutura„tabatu“, o băutură medicalăbabiloniană pe bază de vinamestecat cu apă. Primele apli-caţii medicale ale vinului aufost legate de capacitatea saantiseptică şi antiinflama-toare fiind indicat în tratarearănilor şi a infecţiilor.

Apariţia vinului

În perioada neoliticului,omul descoperă natura şi în-cepe să înteleagă că poate uzade rezervele acesteia pentru aduce un trai mai uşor şi pentrua se deosebi de animale. Prac-tică agricultura, domesticeşteanimale şi descoperă băuturace va însoţi umanitatea pânăîn zilele noastre – vinul. Poveştidespre cum a fost descoperitvinul sunt numeroase, însă unadin cele mai hazlii este cea le-gată de o întâmplare din pe-rioada regelui persan Jam -sheed. La curtea regelui stru-gurii erau păstraţi în vase de

Vinul - medicament al antichităţiiAduceţi-mi

repede o cupă cuvin ca să îmi irigcreierul şi să pot

spune cevadeştept!

Aristofan(448 – 385 î.H.)


avea virtuţi speciale. Opiumera, în mod frecvent, amestecatcu vinul. Un astfel de cupajmai inedit (ficat de şopârlă şicrustă de greier îmbibate învin) era utilizat în tratarea apo-plexiei, ulceraţiilor, durerilorde stomac, de inimă, colici, he-moroizi, viermi şi hemoragiiintestinale. Alcoolismul era tra-tat cu un amestec de placentăde măgar amestecată cu vin;pentru malaria se folosea ficatde pisică cu vin, iar pentru tra-tarea răcelilor cronice se reco-mandau oase carbonizate debufniţă fiartă amestecate cu vin(Istoria naturala a Pekingului,1931, Read B.E.).

Parcă intrăm în domeniulfantasticului cu astfel de reţete,pe care personal nu le reco-mand, aşa ca vom reveni la ci-vilizaţii mai cunoscute nouă şivom vorbi despre Grecia şiRoma antică.

Grecia

Anii 2000 î.H sunt conside-raţi a fi momentul apariţiei zeu-lui Dionysos în cultura Grecieiantice. Vinul era în mod frec-

ale Vedelor (3900 - 1500 î.Hr.),menţionează folosirea vinuluica medicament datorită „efec-telor revigorante asupra minţiişi a corpului, antidot pentruinsomnii, stări de oboseală şiamărăciune“. El conţine şi oodă a vinului în care se vorbeştedespre vin ca despre un „des-trugător al tristeţilor, al friciişi anxietăţii care aduce plăce-re, fericire şi nutrire bărbaţi-lor“.

Vinul era un element indis-pensabil în ceremoniile Tantriceşi, odată cu ridicarea Budis-mului şi a ritualurilor tantrice,devine parte a practicilor me-dicale în Bengal, Nepal şi Kas-hmir. Cucerirea Indiei de cătremusulmani, în secolul 7-8 î.H,a dus la decăderea medicineiindiene şi a utilizării vinului înmedicină şi religie.

China

Medicina chineză foloseştebăuturile alcoolice de mai binede 5000 de ani. Vinul (chiu)era obţinut din struguri în com-binaţie cu alte plante şi chiarorgane animale considerate a

vent băut de toate categoriilesociale. Un dejun tipic atenianconsta în pâine înmuiată în vin.Grecii obişnuiau să bea vin atâtdin plăcere, dar şi pentru că îlconsiderau un protector al să-nătăţii organismului. Conformmitologiei greceşti vinul esteun dar al zeilor pe care zeulDionysos l-a răspândit printremuritori în timpul călătoriilorsale. În operele lui Homer,Odissea şi Iliada, vinul este celmai des menţionat medicament.Ahile şi Ulise îi recunosc ca-pacitatea de a întări organismul.

În mod normal vinul reco-mandat în tratamente sau dieteera diluat de trei sau chiar cinciori cu apă, însă grecii îl beaunediluat, considerându-l prin-cipalul lor medicament. Hipo-crates, părintele medicinei, esteprimul medic al umanităţii careafirmă că bolile nu sunt datede la zei ci sunt o consecinţă aunui dezechilibru alimentar. Elîndrumă spre dietă şi exerciţiifizice. Kykeon este o supă pro-pusă de el în diete, care are încompoziţie vin, orz şi lapte.Referirile sale la utilizările vi-nului sunt legate îndeosebi deefectele dezinfectante şi anti-

inflamatorii ale acestuia. Deasemeni vorbeşte şi despre ca-zurile în care nu se recomandăconsumul de vin: dureri acutede cap şi stări de delir.

Filosofii greci Socrate, Pla-ton şi Aristotel, contemporanicu Hipocrat, erau cu toţii oe-nofili. Aristotel, adept al dietelorcu vin îşi trata stările de me-lancolie cu vin, afrodisiace şimuzică. Adepţii lui Hipocrat auextins arta şi ştiinţa terapeuticăfiind principalii adepţi ai utili-zării vinului ca medicament.Au iniţiat epoca medicinei gre-co-romane în care vinul era celmai important agent terapeutical vremii.

Imperiul roman

Cucerirea Greciei de cătreromani a dus la mutarea medi-cinei greceşti la Roma. Supre-maţia romană trebuia impusăprin toate modalităţile astfelîncât şi-au creat propriul zeual vinului - Bachus. La începutreticenţi faţă de învăţăturilegreceşti, romanii au descoperitbeneficiile vinului prin filosofulşi medicul grec Asclepiadedin Bitinia care, în lucrareasa Despre dozarea vinului, în-druma la dietă, exerciţii fiziceîn aer liber şi consum de vin.Aurelius Cornelius Celsus,în De Re Medicina, ce cuprinde8 cărţi, face un studiu asupravalorilor medicale ale vinurilordin diferite zone ale Italiei, Si-ciliei şi Greciei şi asupra efi-cienţei fiecăruia în parte în tra-tarea diverselor boli. Pliniu celBătrân, în enciclopedia Natu-ralis Historia, enumeră 60 defeluri de „vinuri artificiale fo-losite în scop medicinal“, caantidot pentru muscatura deşarpe, al intoxicaţiilor cu ciu-perci, etc. (In vino veritas, 1990,Skovengorg). De asemeni Pliniueste printre primii care dă sfa-turi legate de momentul optimal consumului de vin, şi anumeîn timpul mesei, iar nu înainte.

Iată, pe scurt, care au fostprimele recomandări ale con-sumului moderat de vin în scopmedicinal. Cum au evoluat aces-tea în funcţie de descoperirileştiintifice ale epocilor vom ve-dea în articolele următoare.

The first traces of wine consum-ption dates back to Neolithic;

these references related to useof wine as a medicine occur du-ring 2200 - 2100 BC. From the

ancient Egypt to the Roman Em-pire, the doctors realized the be-

nefits on health of this drink.

Michelangelo Merisi da Caravaggio - Bacchus (c. 1595)

vinul şi sănătatea


gastronomie

Răzvan CRUCEANU

10 persoaneDurata de pregătire: 10 minuteDurata de preparare: 30 minuteMetoda de preparare: plităGramajul final pentru o porţie:200 g

Ustensile necesare:Tel TigaieBol Tocător Cuţit ceramic KyoceraLingură Furculiţă

Ingrediente pentru creveţi:30 creveţi decorticaţiUlei de măslineSare, piper albUsturoi

Ingrediente pentru vinegretă:Ulei de măslineZeamă de lămâie verdeSare, piper alb

Ingrediente pentru cuibul deparmezan:Parmezan

Ingrediente pentru salată:Rucola RadicchioGrapefruit

Preparare:Vinegreta:Se amestecă toate ingredientelecu un tel.Creveţii:Se sotează rapid împreună cuusturoiul.Cuibul de parmezan:Se rade parmezanul, se aranjea-ză în formă de cercuri pe hârtiede copt şi se dă câteva minute lacuptor. Se scot şi se întorc pe oformă.

Montarea preparatului:Se monteaza pe felie de grape-fruit, cu decor din cruton de pâi-ne şi sos de muştar Dijon şi oţetbalsamic.

Vin recomandat:Crampoşie Selecţionată 2007 –Prince Stirbey, Drăgăşani

Cuib de parmezan cu creveţişi salată de grapefruit


10 persoaneDurata de pregatire: 15 minuteDurata de preparare: 35 minuteMetoda de preparare: frigereGramajul final pentru o portie: 180 g

Ustensile necesare:TigaieTocătorGrătarCuţit ceramic KyoceraFurculiţăLingurăSoteuză

Ingrediente pentru muşchi:10 bucăţi a câte 120 g muşchi de vită100 g untFleur de selPiper alb

Ingrediente pentru sos:Ulei de susanHaşmă: 100 gUsturoi: 4 cateiGhimbir: 50 gCabernet sauvignon: 100 ml

Sos de soia: 45 mlMustar englezesc: 10 gOţet balsamic: 20 mlTabasco: 4 mlSos Worcestershire: 20 mlZahăr brun: 35 gWhiskey Jack Daniels: 20 mlUnt: 25 gSarePiper

Ingrediente pentru garnitură:Ciuperci (numai pălările): 10 bucăţiRoquefort: 100 gMorcov: 20 gArpagic verde: 20 gCoacăze: 50 gUnt: 25 gSare Piper

Preparare:Muşchiul:Se scot cele mai frumoase felii din muş-chiul de vită, se condimentează şi se tragfoarte puţin în unt la foc iute.

Se frige muşchiul pe grătar astfel încâtsă fie mediu făcut şi apoi se împachetea-ză în folie de aluminiu. Se lasă astfelaproximativ 10 minute.Sosul:Se căleşte puţin haşma cu usturoiul şighimbirul, se adaugă vinul şi celelalte in-grediente şi se lasă să scadă aproximativ2/3. Se strecoară. În tigaia în care s-atras muşchiul se caramelizează zahărulbrun şi se flambează cu whiskey, seadaugă sosul strecurat şi se mai lasă pu-ţin să se îngroaşe. La sfârşit se adaugăuntul şi se amestecă bine.Garnitura:Se frig ciupercile pe grătar, se condi-mentează, se ornează cu brânză Roque-fort, cu morcovul şi arpagicul verde.

Montarea preparatului pe farfurie:Muşchiul se napează cu sos, ciupercilese asează în jurul muşchiului. Se deco-rează farfuria cu coacăze roşii.

Vin recomandat:Cabernet Sauvignon - Castel Bolovanu2005

Filet mignon cu sos dulce-picant de Cabernetşi garnitură de ciuperci cu Roquefort


gastronomie

10 persoaneDurata de pregatire: 10 minuteDurata de preparare: 30 minuteMetoda de preparare: plităGramajul final pentru o porţie:200 g

Ustensile necesare:CratiţăBol Soteuză Tigaie Peeler ceramic KyoceraLingură

Ingrediente pentru pere:10 pereVin alb dulce şi aromat: 1,5 lScortişoară: 2 batoane Zahar brun: 100 g

Ingrediente pentru frişcă:Smântână dulce: 500 mlEsenţă de rom: 5 mlZahăr: 150 g

Ingrediente pentru sosul deciocolată:Ciocolata neagră cu 70% cacao:200 gSmântână dulce: 200 ml

Preparare:Perele:Se fierb perele cu vinul, scorţi-şoara şi zahărul.Frişca:Se bate smântâna cu zahărul, seadaugă esenţa de rom.Sosul:Se topeşte ciocolata şi se adaugăsmântâna.

Montarea preparatului:Se formeaza o avelină de frişcă,se aşează para şi se napează cusosul de ciocolată. Se decoreazăcu batoane de zahăr ars, nuci ca-ramelizate şi frunze de mentaproaspata.

Vin recomandat:Tamâioasă Românească - Praho-va Valley 2003

Pară fiartă în vin cu frişcă, nucicaramelizate şi sos de ciocolată


recomandările somelierului

Produs în Montalcino-Siena ItaliaVin roşu, produs cu struguriMerlot 50%, CabernetSauvignon 30% şi Shiraz20%, toţi din clone de prove-nienţă franceză.Culesul are loc manual, cu oatentă selecţie a strugurilor,selecţie care se efectueazăîncă o dată pe banda de se-lecţie din beci.Fermentarea separată a ce-lor trei varietăţi de struguri,cu efectuarea de „batonage“zilnic şi efectuarea a 2 „deles-tage“ în ziua a 3 şi a 5 a fer-mentării.Trecerea în baricuri pentru 18luni de zile, dar după 12 luni

de maturare separată esteefectuat asamblajul sau cupa-jarea vinului, din cele trei va-rietăţi, după care urmează operioadă de alte 6 luni de zilede maturare în baric şi o ulti-mă maturare fină la sticlă, depeste un an de zile.Culoarea: densă, aproape denepătruns dar cu stralucitoarereflexe violet.Parfumul: fascinează princomplexitatea parfumurilordatorate celor 3 varietăţi destruguri. Căutând se pot re-găsi toate parfumurile celortrei varietăţi, dar frumuseţeaasamblării constă în faptul cănici una dintre varietăţi nu-şigaseşte întâietatea, neluând-o

înaintea altora, totul derulân-du-se într-o împletire perfectăa aromelor Acest frumos jocde echilibru al parfumurilorarată măiestria oenologuluiajuns la rang de artist. Gustul: Structura taninică aCabernetului este învăluită defructele Merlot-ului şi ale Shi-raz-ului, ale căror condimentese confundă cu cele ale baricu-rilor, într-o creştere continuăde senzaţii care duce la unpost-gust elegant şi de neuitat.Alcool: 13,5%Aciditate totală: 5,6g/lTemperatura de servire:18°CSe recomandă decantarea laservirea vinului.

NEARCO Sant’Antimo D.O.C, ToscanaI.G.T. Col d’Orcia

Produs la Montalcino –Siena Italia, la o altitudinede circa 350m deasupra nive-lului mării.Vin roşu, Cabernet 100%Culesul: o rărire a strugurilordin iunie până la cules, a fă-cut posibilă o recoltă redusăcantitativ, dar de o calitate ex-celentă. Este produs din stru-guri Cabernet Sauvignon, clo-ne aduseşi din Bordeaux, custruguri de dimensiuni reduseca mărime. Producţia este de4,9 t/ha. Culesul are loc ma-nual, efectuându-se o ultimă

selecţie a strugurilor pe ban-da dinaintea dezciorchinării.Fermentarea în butoaie deinox, cu o macerare care du-reaza circa 20 de zile, la o tem-peratură controlată inferioară a30°C. O maturare de 18 luni înbaricuri noi din stejar de Allier,Tronçais, Blois, urmat de omaturare fină (afinament) însticlă de un an de zile.Culoarea: intensă, închisă cureflexe violetParfumul: un parfum varie-tal, învecinat cu ardeiul grasşi balsamicul eucaliptic, care

erup dintr-un fond de stejarfoarte bine integrat.Gustul: taninii fini şi maturisunt bine integraţi în corpulsuculent al vinului. Condi-mentele din lemnul de stejar,cele varietale, se evidenţiazăcontinuu. Un postgust foarte lung, com-plex şi captivantAlcool: 13,5%Aciditate: 5,6 g/l,Temperatura de servire:18°C. Se recomanda decantarea în-aintea servirii.

OLMAIA Sant’Antimo D.O.C,Cabernet - Toscana I.G.T. Col d’Orcia


sare şi piper

Dan MIHĂESCUfan fanatic al actorilor noştri

Vă rog să-mi daţi voie, ca în-ainte s-o luăm ca deobicei pefirul unei poveşti desfăcute laumbra vinului bătrân, cu oamenide seamă alături, să spun tuturor,că aici în ţară, acasa noastră,cum ar zice Nichita, n-am văzutun salon de vinuri mai frumos,mai nobil şi mai gustos decâtcel de la Parcul Carol, al luiVictor Surdu şi Marian Timo-fti, somelier şcolit mulţi ani, înItalia. Nu mi s-a făcut de cultulpersonalităţii, dar prea ne ferimsă ne lăudăm atunci când cevaiese bine şi peste bine. Să nu fiubănuit de avantaje vinicole, în-trucât nu mai consum, ştiindu-se că vinul este un afrodiziacputernic. Or, se cunoaşte că după60 de ani, dacă vezi o femeiegoală, ţi-e frică să nu răcească.În plus, mă tem şi că praful acelaalb, care se punea dimineaţa, încafea, la armată, bromură îi zicea,la mine abia acum îşi face efec-tul.

O.K. Să revenim la paharelenoastre. Am ales pentru taifasulde astăzi un actor vestit, omîntre oameni, venind şi el dingeneraţia de aur, aceea cu SilviaPopovici, Amza Pellea, Al-bulescu, Draga, Sanda Tomaşi încă. Numele lui de pămân-tean: Dumitru Rucă reanu,Titică! Iubitor de vinuri priete-noase, artist cu aur în gât, ca şiDinică, cel care i-a fost prietenbun, de la tinereţe şi până când,Gheorghe (despre care am scrisîn această revistă) s-a dus lângăai lui, luceferii de pe cerul tea-trului românesc.

Ani mulţi, lunea, zi de odihnăpentru actori, ne întâlneam pe

Polonă, acasă la Titi, pentru mu-zică frumoasă şi vorbe cu sclipici,de ţinut minte, nu bârfe. Deexemplu a rămas de pomină zi-cerea lui Titi, către o fată carezăngănea cuburile de ghiaţă, în-vârtind un pahar de whisky. Miş-care numai de la dreapta la stân-ga şi Titi a intervenit prompt:„Păpuşă, invers că se taie!“ Caşi cum fata amesteca maioneză.

Dinică era nelipsit de la acesteseri. Venea şi Ilarion, şi Spiess,şi Stela Popescu, şi VasilicaTastaman, Tapa lagă, MişulicăFotino, regizori, scriitori, te-leaşti.

Trebuie să vă spun că Rucă-reanu are un suflet mai încăpătorca Sala Palatului şi este oricândgata cu un sfat, cu o mână deajutor pentru prieteni. Mereuoptimist, crezând în binele zileide mâine, chiar şi atunci cândbinele sperat se încăpăţâneazăsă absenteze.

Actor de proză cu un talentremarcabil, s-a dedicat şi cânte-cului, ajutat de o voce plăcută.Făcea duet cu Dinică şi multeseri de la „Şarpele roşu“ aupurtat numele lor. Întrebându-lde ce s-a dedicat şi muzicii, mil-a citat pe Beethoven, care aspus: „Muzica este o revelaţiemai mare decât toată înţelep-ciunea şi filozofia, ea e vinulce trezeşte forţele creatoare,iar eu sunt Bachus, care îm-parte acest vin nepreţuitomenirii, îmbătându-i spirit-ul“. Tot de la Titi ştiu că, înaintesă moară, Beethoven a cerut unpahar mare cu vin de Rin. L-abăut din două sorbituri şi ultimelelui cuvinte a fost că vinul a fostgrozav. „Ja, das ist schön!“

Cu ani în urmă, am fost lalansarea unui disc al actorului,la magazinul „Muzica“ şi atunciam spus prima oară, că nu aexistat om să-i fie foame şi sănu-i dea Titi un pahar cu vin.

Cântecele de pe acest disc,oîncântare: Citez:„Când se crăpa de ziuă, altă

dată,Erai cu lăutarii la Şosea.Te costa un chef de-o noapte,

un polŞi-ţi rămânea un ban şi de

tramvai...“Sau:

„Vine vreme în viaţă, vremede soroc,

Nimeni nu te-nvaţă cum să ainoroc...“Sau:

„Bucureştii de altădată, îliubeau pe Cupidon

Se striga iubirea toată, îngrădina Iunion!...“Sau:

„Viaţa mea, o viaţă simplăde actor,

Mi-a cerut să fac adeseaplacul tuturor...“Sau:

„Mai toarnă vin, mi-e inimaalbastră şi amară,

Am crezut într-o muiere şiacum sufletu-mi piere...“Ce frumos cântă el şi „Stu-

denţie, studenţie“, „Orice om eactor câteodată“ sau „Sunt va-gabondul vieţii mele“, cântecpe care i l-a dat şi lui Dinică să-linterpreteze. Pe discul desprecare vorbim, lansat după cutre-murul din 1977, Titi mi-a scris:„Dacă am scăpat de cutremur,vom dăinui. Cu adâncă pri-etenie, vagabondul prin viaţă,Titi!“

Cu acest boier, mereu tânăr,desprins parcă din „Craii de Cur-tea Veche“ am o mie şi una depoveşti. Merita să fac mult maimulte pentru el, la TVR şi poatecă nu întotdeauna am fost la felde generos ca el.

La vila din Poiană

Dar să povestim ceva vesel,de-ale Rucăreanului. Într-o vară,mă sună Titică, să mă întrebeunde îmi fac concediul.

- În Deltă, cu Alexandru Lu-lescu, la pescuit...

- Păi, tu n-aveai partea cupescuitul. Ce-ţi trebuie Deltă, săte lucreze ţânţarii, ca maşina decusut. Domne’, fii atent. Ştii căeu sunt braşovean şi un bunprieten, doctor pricopsit, are ovilă în Poiană, care stă goală.Cheia e la mine. Ceva de vis.Numai noi doi, fiecare cu etajullui. Duceam doar mâncare, bău-tură am eu, o damigenuţă cuCrâmpoşie şi suntem castelani.Pe mine mă ştiu toţi braşoveniişi, la uşa vilei noastre, vor stagagicuţele la coadă, ca la cizmeitalieneşti şi sutiene Triumpf!

Mă las ispitit, încărcăm „Sko-diţa“ mea ca pe un mini-TIR şihai spre Poiană. Când am ajuns

De toate pentru toţi ai noştri (9)

O vacanţă de milioane cu Titică Rucăreanu

la locul faptei, nu am văzut decâto baracă părăsită de niscaivaconstructori, dărăpănată, gatasă se prăvale de pe munte, cugeamurile sparte şi acoperişulpregătit pentru decolare. Titicăa scos din buzunar un şperacluţigănesc şi s-a apucat să deschidăo uşă strâmbă.

- Ce-i aici? am gemut eu.- Vila doctorului, mi-a răspuns

Titi fericit, ca la luarea în posesiea Castelului Bran. A sărit imediatpervazul unei ferestre, fiindcăuşa nu s-a lăsat descuiată, mi-adeschis din interior şi m-a poftitceremonios. Am dat cu ochii denişte scânduri putrede, acoperitecu o pătură mucegăită. Mai eraacolo un godin şchiop şi unscaun fără şezut. Titică exulta şise mira de ce nu cad pe spatede fericire, mai ales când mi-aarătat, ca pe o culme a confor-tului, o ţeavă ruginită din carese prelingea un firicel de apăcenuşie.

S-a auzit un schelălăit de câi-ne în agonie şi am alergat amân-doi în spatele barăcii. Un amărâtde câine, subţire ca o riglă, segudura, cu încetinitorul, la ca-pătul unui lanţ. L-am sponsorizatpe loc cu nişte parizer, o stra-chină cu apă şi de surpriză bietulcăţel era să facă o congestie ce-rebrală.

Titică s-a apucat de curăţeniecu o lopată, asigurându-mă ri-tos:

- Băiatu’, dormim aici, aercurat, brazi, punem crengi pejos, tragem o linie cu creta pepodea, să aibă fiecare cameralui şi dăm bairamuri peste bai-ramuri. Sunt şi studentele în va-canţă, să vezi îmbulzeală.

Eu ezitam între râs şi plâns.A învins râsul. Am pus mâna lacurăţenie şi până spre seară amamenajat ceva în genul unuilagăr vietnamez de prizonieri.Titi a dat cep la damigeana um-plută cu ceva dubios, din pod-goriile Bucureşti-Obor. Am ador-mit admirând luna, care luminafrumos prin găurile acoperişu-lui.

În zilele următoare nu a venitnimeni să ne viziteze (nici măcarursul gunoier), în schimb auapărut nişte muncitori cu salo-pete albastre, care ne-au datafară, având misiunea să demo-leze „vila“ în regim de urgenţă.Pe drumul de întoarcere, Titicăs-a manifestat în extaz:

- Bătrâne, recunoaşte că afost o vacanţă de milioane!...

The author tells a hilarious story,spent many years ago when he

tried to spend the holiday in Poia-na Brasov, together with Dumitru

Rucăreanu, the actor.

Mae

stru

l Du

mitr

u R

ucă

rean

u, î

n v

iziu

nea

gra

ficia

nu

lui C

ătal

in Z

ahar

ia


oameni care au fost

Dr. ing. Viorel RALEA

Am avut privilegiul să lucrezdirect cu câţiva dintre specia-liştii de excepţie ai viticulturiişi oenologiei româneşti, careau absolvit Facultatea de Hor-ticultură din laşi în vara anului1957: dr. ing. Ioan Neamţu(IAS Huşi), dr. ing. ValentinMuraru (IAS Cotnari), dr. ing.Gheorghe Anghel (IAS Bu-cium-laşi). Ei nu mai sunt.Ne-au părăsit unul câte unul,lăsând în urma lor nu doar du-rerea şi regretele pe care lestârneşte plecarea dintre noi aunei fiinţe dragi, ci şi trainicaamintire a minunatelor lucruripe care le-a făptuit fiecare acolounde soarta le-a hărăzit să-şirostuiască viaţa. Ultimul careşi-a luat tristul rămas bun dela aceasta strălucită promoţie- din care mai fac parte, printrealţii, prof. dr. ConstantinŢârdea (UASMV laşi) şi dr.ingGabriela Sandu-Ville (SCDVVlasi) - a fost dr. ing. GheorgheAnghel. Şi merită amintit faptulcă, din aceeaşi promoţie, aumai făcut parte dr.ing.GorunSandu-Ville (SCDVV laşi),dr.ing Simion Babeş (SCDVVBlaj), dr.ing. Gheorghe Bută-nescu (SCDVV Drăgăşani) şidr.ing. Pârvan Parnia (ICDPMărăcineni), care ne-au părăsit,şi ei, în perioada 1995-2008.

Sufletul celui care vedea lu-mina zilei în Ceptura Prahovei,în februarie 1933, s-a înălţatspre Ceruri în luna noiembriea anului trecut. Dacă este ade-vărat că în ultimele noastreclipe pământene ni se îngăduieşi o fulgerătoare trecere în re-vista a momentelor şi locurilorce ne-au marcat viaţa, atunciîn mod sigur domnul Anghelşi-a revăzut Cotnariul, unde ve-nea în 1957, ca proaspăt ingi-ner, să muncească 5 ani, caşef de secţie, apoi inginer şefla IVV laşi, căruia i-a dăruitopt ani din nemăsurata sa pri-cepere, pentru ca apoi să seoprească, oarecum definitiv, laBucium. Din 1971 şi până în1996 a lucrat la IAS Bucium,actualmente SC AgroindustrialaBucium SA laşi, mai întâi caşef al Complexului de vinificaţie,iar apoi îndeplinind funcţia dedirector al întregii întreprinderipână în anul 1996, când s-apensionat. Odată cu privatizareaSC Agroindustriala Bucium SAlaşi a revenit ca şef de Complex

vinificaţie şi director de pro-ducţie până în anul 2007, cândavea să cada prizonierul uneiboli neiertătoare.

Aici, la Bucium Iaşi, am avutşansa să-l cunosc şi să-l admirpe marele oenolog GheorgheAnghel. După pensionarea ing.Vintilă Gagiulescu, tehnologîn cadrul Complexului de vini-ficaţie, mă transferam, în 1991,pe acest post, pe care l-amocupat până în 1996, după caream preluat funcţia de şef alComplexului de vinificaţie pânăîn anul 2002. Nu am nici o în-doială că în 1991, când mătransferam la Bucium, am găsitaici cel mai performant Com-plex din punctul de vedere altehnologiei de vinificaţie şi alobţinerii distilatelor de vin,drojdie şi fructe. Mai mult decâtatât, la Bucium exista o secţiede producere a vinurilor spu-mante la acratofoare (cisterne)din soiul Muscat Ottonel, dupămetoda Asti spumante. De ase-menea, în cadrul Complexuluide vinificaţie funcţiona o disti-lerie foarte modernă cu optcharant-uri şi o instalaţie deproducere a spirtului din po-

pentru artă, pentru cultură, îngeneral, pentru sculptură şipictură în special, dar şi cuscrisul şi, dacă vreţi, cu binefiltratele clipe de nostalgie şichiar de duioşie. L-am auzit,cândva, povestind că, fiind co-pil, îi plăcea să lucreze în vie,sau că viţa de vie presimte se-ceta sau chiar propriul sfârşit,ştiri pe care le înnobilează cuun rod neobişnuit...

La aceasta schiţă de portret,obligatoriu este de adăugat cădomnului Anghel nu i-au lipsitnici causticitatea şi nici umorul- obişnuia să scrie şi epigrame!-, nici generozitatea sau cama-raderia, combinate într-unagreabil şi constructiv „cupaj“,ce-au nuanţat şi întărit perso-nalitatea unui admirabil oeno-log. Nu vom putea evoca înaceste puţine rânduri frumoa-sele şi numeroasele însuşiri in-telectuale pe care le-a deţinutşi le-a exersat, fie şi numai înanii cât i-am fost în preajma,la Bucium. Toţi cei care l-amcunoscut şi preţuit am vrea sănu uităm că este coautorul te-meinicei lucrări „Cronica Cot-narilor“, apărută în 1971, şiautorul mai multor inovaţii, în-tre care, cea din 1978, „Proce-deul tehnologic şi instalaţiapentru prepararea vinului spu-mant-aromat“, rămâne una din-tre marile sale împliniri din do-meniul nostru, al vinificaţiei şinu numai. A făcut specializărişi a călătorit în multe tari -Franţa, Italia, Belgia, Germania,dar şi în China sau Africa deSud -, a fost laureat al Pre-miului Oficiului Internationalal Vinului sau a împărtăşit dinprea plinul ştiinţei sale şi tine-rilor doritori să pătrundă în tai-nele imperiului lui Bachus, fi-ind, în perioada 1994-1996,profesor asociat la Facultateade Mecanică Agricolă din ca-drul Universităţii PolitehniceGheorghe Asachi din laşi.

Doi copii - George, inginermecanic, şi Georgiana, eco-nomistă - îi poartă mai departenumele şi bucuria de a trăi, iarnoi, cei de un ideal profesional,păstrăm amintirea unui desă -vârşit specialist...

A remembrance of life and workof winemaking Gheorghe An-ghel, signed bt one of his for-

mer collaborators. It is presen-ted his great personality to outli-

ne a portrait of a great specia-list.

Gheorghe Anghel - un mare oenolog

rumb. Sub conducerea dr. ing.Gheorghe Anghel la SC Agroin-dustriala Bucium s-a amenajatun depozit pe două nivele pen-tru învechirea distilatelor dinvin şi fructe în butoaie de stejar(1.200 bucăţi), cu o capacitatecuprinsă între 250-500 l. Totacest împătimit specialist a pusla punct şi o vinotecă de peste500.000 butelii, cu vinuri dincele mai bune recolte şi celemai bune soiuri, începând cuanul 1962 şi până în 2007. Cuprobe din aceste vinuri Buciu-mul a obţinut multe medalii laconcursurile naţionale şi inter-naţionale de profil. Toate aces-tea - înşirate atât de sumar -purtau amprenta competenţeişi inventivităţii domnului An-ghel.

A avut o remarcabilă vocaţiepentru universul plantei lui Ba-chus, împletind armonios fireasa iscoditoare, pusă mereu pegăsirea ineditului, a soluţiilornoi, menite să ridice ştachetaperformanţei, cu contemplaţiaprofundă, în creuzetul căreiase distilau, laolaltă, virtuţileunui adevărat har pentru pro-fesie cu pasiunea pentru istorie,


viaţa spirituală

Raul SOREANUînv. Ana LUPAŞCU

Vine decembrie… Din cerulcurat încep să cadă zăpezile,acoperind toate urmele nevred-nice ale gropilor satului şi îm-podobind crengile arborilor.

Parcă suntem chemaţi deStăpânul - Unul Dumnezeu - la„ Cina cea mare“ a sărbătorilorde iarnă, care nicăieri nu suntmai curate decât în Biserică!Chiar dacă ne aflăm în PostulCrăciunului, în ziua de 6 De-cembrie, de Sfântul Nicolae,ne bucurăm împreună cu copiiinoştri şi ne facem daruri, încăde cu seară. Ascultăm în Bise-rică povestea Sfântului Nicolae,cum ne-o spune părintele. Şisperăm că şi noi vom birui înviaţa aceasta, tot aşa cum Sfân-tul a biruit o furtună pe mare,a tămăduit pe cei bolnavi, arăbdat biciuire, tortură, pe vre-mea cruzilor împăraţi Dio-cleţian şi Maximilian – pri-gonitori ai creştinismului.Înaceastă sărbătoare, ne bucurămcreştineşte, îi pomenim pe ceimorţi, ducem la biserică fru-moase prinoase, colive. Acasăpreparăm mâncare de post, daravem dezlegare la peşte.

Bătrânii satului ne spun căsărbătorile vin întotdeauna pen-tru oamenii cei buni, căci „Cunoi este Dumnezeu“ (Isaia;VII; 14). De aceea, oamenii în-tâmpină sărbătorile cu bucurieşi recunoştinţă, făcând pregătiritradiţionale.

Sărbătorile Crăciunului ţintrei zile, din 25 Decembrie.Gospodăriile trebuie să fie îm-belşugate, de aceea se taie por-cul de Ignat, în 20 decembrie;femeile pregătesc însă, în vre-mea aceasta bucate de post.Pentru ajunul Crăciunului facun aluat dulce şi cu foi foartesubţiri – numit ,, pelincile MaiciiDomnului“ – umplând ,,turtele“cu nucă sau cu sămânţă fiartăşi îndulcită de cânepă (julfă).Apoi, pentru Crăciun, gospo-dina face bucate tradiţionale:sarmale, tobă, caltaboşi, cârnaţi,răcituri, cozonac.

Se împodobeşte un pom debrad, pentru ca să se bucurecei mici de venirea lui MoşCrăciun… Fiecare om al satuluiştie că de Crăciun sărbătorimNaşterea Mântuitorului IisusHristos, care este un prilej debucurie ,,de la tinereţe, pân’la bătrâneţe“. Căci în Iisuscel născut în Bethleemul Iudeii

s-a întrupat chiar Fiul Unic allui Dumnezeu, pentru ca învă-ţătura Sa să fie absolută, pentruca mântuirea Sa să fie deplinăacestei omeniri, ce fusese pră-buşită de Adam şi Eva în păcat.Întrupat de la Duhul Sfânt şidin Fecioara Maria, dăruit cudragostea Tatălui Ceresc, Iisuss-a născut într-un loc umil,într-o iesle de păstor, învăţân-du-ne că nobleţea credinţei şiharul divin nu au nevoie defală.

Primul colind al acestei ome-niri este sfânt. Căci îngerulDomnului i-a vestit întâi pepăstorii din Bethleem, că s-anăscut Hristos; iar mulţime deoaste îngerească se auzea:,,Slavă întru cei de sus luiDumnezeu şi pe pământ pa -ce, între oameni bunăvoire“.Noi îl primim în case pe preotulsatului care ne aduce IcoanaNaşterii lui Hristos şi cântă fru-mos Troparul: ,,Naşterea TaHristoase, Dumnezeul nos-tru, răsărit-a lumii, Luminacunoştinţei; căci întru dânsacei ce slujeau stelelor, de lastea s-au învăţat să se în-chine Ţie Răsăritul cel desus, Doamne, mărire Ţie!“.Acesta este de fapt Colindul

Bisericii. După acest modelsfânt, colindăm şi noi pentruMesia – chip luminos, ce S-anăscut din Fecioară dar S-asmerit ca omul, S-a înfăşat înbumbăcel, S-a legănat pe braţeşi S-a cântat în Colindele acesteiomeniri, dornice de mântuireşi adevăr.

Colindăm şi noi cu copiii dela şcoală, în prima zi de Crăciun,în Biserică, la sfârşitul SfinteiLiturghii. Colindăm şi la şcoală,într-un cadru organizat, în ul-tima zi de şcoală dinaintea va-canţei de Crăciun. În ziua deCrăciun copiii intră în caselecreştinilor cu steaua, vestindNaşterea Pruncului Iisus, dupăce, în Ajunul Crăciunului, seara,au fost cu colinda.

,,Steaua sus răsare / Ca otaină mare / Steauastrăluceşte / Magilorvesteşte / Că astăzi Curata /Preanevinovata / FecioaraMaria / Naşte pe Mesia. /Magii cum zăriră / Steaua şiporniră / Mergând după rază/ Pe Hristos să-l vază. /Şidacă porniră / Îndată-Lgăsiră / La Dânsul intrară /Şi se închinară. / Cu darurigătite / Lui Hristos menite /Luând fiecare / Bucurie

mare. / Care bucurie / Şi lanoi să fie / De la tinereţe /Pân-la bătrâ neţe.“ (Steauasus răsare)

,,O, ce veste minunată /În Bethleem ni s-arată / Căa născut prunc/ Prunc dinDuhul Sfânt / Fecioara Cu-rată. / Că la Bethleem Maria/ Săvârşind călătoria / Însărac locaş / Lâng- acel oraş/ A născut pe Mesia. / Pefiul Cel din vecie / Ce L-atrimis Tatăl mie / Să se nască/ Şi să crească / Să ne mân-tuiască.“ (O, ce veste mi nu -nată).

,, Astăzi S-a născut Hris-tos / Mesia chip luminos /Lăudaţi şi cântaţi / Şi vă bu-curaţi. / Neaua ninge / Nu-latinge / Vântul bate / Nu-lrăzbate / Lăudaţi şi cântaţi /Şi vă bucuraţi. / Şi de-acumpână-n vecie / Mila Domnuluisă fie / Lăudaţi şi cântaţi / Şivă bucuraţi.“ (Astăzi s-a năs-cut Hristos)

Apoi, în sunete de clopoţeişi în chiote de bucurie vineAnul Nou. De fapt, între Cră-ciun şi Sfântul Ioan sunt 12zile rituale, când îndeplinimdatina din strămoşi, colindând,mergând cu urăturile cu plu-guşorul, cu semănatul, cu sor-covitul, cu mascaţii, cu dansul,cu ,,ursul“ şi ,,capra“ , cu ,,că-luţii“… Sunt obiceiuri vechi că-rora religia noastră creştinăle-a dat un plus de frumuseţeşi cuviinţă.

Copiii, participanţi activi îndiferite formaţii tradiţionale,sunt primiţi cu dragoste în cur-ţile sătenilor şi, după ce-şi joacărolurile, sunt răsplătiţi cu multdoriţii bănuţi. Căci oamenii îşiarată bucuria de viaţă, dărniciaşi recunoştinţa pentru bineleprimit de la Dumnezeu. Casagospodarului devine astfel bi-necuvântată de forţele TatăluiCeresc, ce l-a creat pe om dupăchipul şi asemănarea Sa, dân-du-i credinţa.

Mergem la Biserică de Sfân-tul Vasile, ca şi cum am trece,,pragul“ de la Anul Vechi laAnul Nou. Sfântul Vasile re-prezintă o pildă de viaţă curatăşi înaltă pentru toţi oamenii.Se face şi un «TE – DEUM»pentru un bun început al anu-lui.

Apoi, de Bobotează, iaravem o mare sărbătoare. Deajunul Bobotezei se posteşteşi se primeşte preotul. SărutămCrucea, primim într-un vasAghiazmă Mare şi ascultăm

Spiritul sărbătorilor pentru toţi românii!


«Troparul Bobotezei»: ,,În Ior-dan botezându-Te TuDoamne, închinarea Treimiis-a arătat. Glasul Părinteluia mărturisit Ţie, Fiu iubitpe Tine numindu-Te. ŞiDuhul în chip de porumbela adeverit, întărirea Cuvân-tului. Cel ce Te-ai arătat,Hristoase Dumnezeule şilumea ai luminat, mărireŢie!“

Părintele este însoţit de das-căl şi de băieţi, care strigă „ki-ralesa“ - aceasta însemnând„Domnul fie lăudat!“. În ve-chime, oamenii dădeau preo-tului fuior de cânepă, căci eicredeau că la Judecata de Apoi,

sufletele se vor agăţa de fiecarefir…

La Biserică părintele ne ci-teşte din Sfânta Evangheliecum a venit Iisus la apa Iorda-nului, ca să-L boteze ultimulprooroc al Vechiului Testament.Cerurile erau deschise şi Duhullui Dumnezeu s-a văzut pogo-rându-se ca un porumbel. Şiglas din cer zicea: „Acestaeste Fiul Meu cel iubit întruCare am binevoit“. (Matei,III, 16)

Domnul deci îşi pregăteaFiul, ca să-şi îndeplinească me-nirea de Mântuitor, Botezul săula vârsta de 30 de ani întărin-du-L pentru ispitirea de 40 dezile din pustie, învăluindu-L în

pace şi smerenie. De aceea, la6 ianuarie se face la Bisericăslujba de „Sfinţire a apei“ –ca să fie de folos tuturor cre-dincioşilor.

În ziua de 7 ianuarie, laSfântul Ioan, iarăşi mergem laBiserică. Oamenii îi pomenescacum pe cei morţi şi îi ureazăcu „La mulţi ani!“ pe cei vii.Sfântul Ioan Botezătorul pro-povăduise pocăinţa, în vremealui Irod. Şi a fost decapitat, lacererea femeii desfrânate aacestuia. Dar fapta sa minunată,de a-L boteza pe Hristos, aadus acestei omeniri Botezul,ca o curăţire de păcatul origi-nar, mântuind lumea şi sfinţindapele şi viaţa.

Astfel se încheie o lună desărbători tradiţionale româneşti,prilejuri de odihnă după mun-cile intense de până acum, darşi prilejuri de bucurie creştină,de afirmare a credinţelor şi da-tinilor strămoşeşti. Aşa că ,dragiromâni creştini, indiferent pece meleaguri ne-au fost purtaţipaşii ,nu trebuie să uităm ni-ciodată care ne este obârşia şicare ne este credinţa în Dum-nezeu.

The authors present the Roma-nian winter traditions, from St.Nicholas to St. John, both reli-


tinere talente

Uşa masivă de stejar se des-chise parcă de o mână nevă-zută. Aghiotantul făcu câţivapaşi în cabinet încremenind cuhârtiile sub braţ. Lângă el seopri, abia stapânindu-şi emoţia,un tânăr de doar 21 de ani,„încheiat franţuzeşte“, în faţalor, la un birou sculptat, se aflaînsuşi domnitorul Moldovei,Mihail Sturdza. Era atâta linişteîncât se auzea scârţâind panade gâscă pe hârtie. Deodatăacesta îşi ridica privirea:

- A, da, scuzaţi-mă. Staţi,hârtiile astea mă omoară…

- Măria Ta, este domnul IonIonescu!

- Luaţi loc, domnule Ionescu!spuse domnitorul, făcând ungest domol cu mâna. DomnuleIonescu, am auzit de perfor-manţele dumitale. De aceea îţicer, dacă n-o fi imposibil, să-mi faci ce n-a făcut nimenipână acum la noi! Ca agro-nom.

- Poruncă, Măria Ta!- Ei, vezi, aici e aici. Treaba

care ţi-o cer nu se face cu po-runcă. Vrem… şampanie!

Tânărul agronom făcu ochiicât farfuriile. Privi la ţesăturagrea de aur a epoleţilor, la chi-pul unui sultan din decoraţiade pe piept şi îngăimă:

- O voi face, Măria Ta!- Dragul meu, Napoleon Bo-

naparte, spunea că: „Beau şam-panie când sunt învingător,pentru a sărbători, dar beau şicând pierd pentru a mă conso-la“. Turnată în paharul de cristale o adevărată licoare vulcanică.Te fascinează, îţi încântă gustul,ba chiar şi auzul. Ei, ce zici,faci prinsoarea?

-Da, Măria Ta!Şampanie în Moldova? Grea

sarcină, aproape de nerealizat.Şi totuşi, Ion Ionescu nu dis-peră. Ajuns la moşia din Brad,

se apucă să studieze metodade producere a şampaniei. Aflăcă ea era realizată doar dinsoiul de struguri negri PinotNoir, Pinot Meunnier şi strugurialbi Chardonnay. Primul omcare obţinuse şampanie fusesecălugărul benedictin Dom Pe-rignon prin 1670, în regiuneaviticolă „Champagne“. Aceastăzonă, unică în lume, „întruneştecombinaţia perfectă între con-diţiile climatice şi cele geolo-gice“. Aşadar, ce avea să sefacă în alte părţi ale lumii, „pebaza aceloraşi soiuri de strugurişi aceloraşi tehnologii de fa-bricaţie sunt doar preparatedupă metoda Champanoise“.

După buni ani de zile deexperimentări, Ion Ionescu dela Brad reuşeşte în hrubele de

Şampania românească şi neobişnuita ei istorie

Denis ŞTEFĂNEŢ

la Iaşi să producă, pentru primadată pe târâm românesc, şam-panie. Nu avem relatări istorice,dar ne închipuim când în 1841,acesta a desfăcut în faţa dom-nitorului Sturdza o sticlă cudeliciosul conţinut. Prima şam-panie să se fi chemat Sturdza,după numele domnitorului?

Mult mai aproape de zilelenoastre, vă mai amintiţi de ce-lebra şampanie românească„Zarea“? A fost degustată, bău-tă, chiar îndrăgită, până cândfrancezii ne-au cerut s-o retra-gem de pe piaţă. Şampania seface doar în Champagne! Noiînsă nu ne-am lăsat! În 1970,dr. Ion Puşcă brevetează in-troducerea tehnologiei de şam-panizare a vinului în podgoriaPanciu după ce la 1 ianuarie

1969, băuse prima cupă de„Şampanie de Panciu“, produsăde el. Astăzi, nu există eveni-ment marcant în care să nu fo-losim parfumata şi aromataşampanie.

Ştiţi care cupă păstreazăaroma acestei băuturi mai bine?Cea în formă de „lalea“.

(Adaptare după istoriculbăcăuan Eugen Şendrea)

A brief remembrance of the mo-ment when the Prince Mihail

Sturdza asked the great agrono-mist Ion Ionescu de la Brad to

conduct the first Romanianchampagne; review of some

more recent events, designed toshape the evolution of the Ro-

manian sparklings.

S.C. ROViT S.A.Adresa:

Sos. Naţională 210, 107620, ValeaCălugărească, Jud. Prahova, RomâniaTel: 0244 236 385; Fax: 0244 235 822

Persoana de contact:Director general, ing. MIHAI GAVRIL

Tipul de activitate:Producător - în special exportator

Zona viticolă:Viile Dealu Mare, judeţ Prahova

Oferta la export:Vinuri albe: Sauvignon Blanc,Riesling Italian, Fetească Albă,Fetească RegalăVinuri roşii: Cabernet Sauvignon,Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră,Burgund, Sangiovese

Fetească Albă 2004 Fetească Regală 2006

Merlot 2006

Riesling 2006

Cabernet Sauvignon 2006

Pinot Noir 2006

Sauvignon Blanc 2006

Fetească Neagră 2006

De fiecare dată când se vorbeştedespre vin, în Statele Unite, gândulzboară cu repeziciune la California,urmată de Oregon, de WashingtonState şi Virginia. Toată lumea uităcă există şi Texas.

Ne aduce aminte de această evi-denţă Joe Pollack, blogger de vin,care a făcut o clasificare din carereiese că Statul Texas este al cincileaîn SUA ca producător de vinuri şi alşaptelea ca producător de struguri.

Dar nu acest lucru este cel maiimportant. Ceea ce doream să spe-cific este faptul că guvernul local aalocat în anul 2009:l 4.590.000 $ industriei vinului l 2.616.000 $ cercetării şi

educaţiei oenologicel 1.724.000 $ pentru

dezvoltarea marketingului devin

l 250.000 $ pentru dezvoltareaeconomică vitivinicolă rurală.Iată cum autorităţile alocă, doar

într-un an, peste nouă milioane dedolari dezvoltării unei ramuri dinagricultură, sector care este oricumfoarte dezvoltat şi subvenţionat decătre guvern.

Nu putem să facem o comparaţie,deoarece nu există termeni întreceea ce se întâmplă în alte părţi alelumii şi ceea ce se întâmplă în Ro-mânia. Nu numai că fondurile alocatenu satisfac nici măcar 10% din ne-cesităţi şi nu sunt acordate la timp;culmea este că aceste fonduri vinde la uniunea europeană pentruagricultori, însă bariera birocraticăromână nu numai că le întârziefoarte mult, deseori le mai schimbăşi „macazul“, trimiţând acele fondurispre cu totul alte destinaţii.

Agricultorii nu sunt ajutaţi să-şiîntocmească dosarele de accesareale acelor fonduri şi, an de an, sumeenorme de bani sunt retrase decătre cei din uniune şi redistribuităcelor (a se citi ţărilor) care au com-pletat corect cererile, dosarele, le-au depus la timp şi mai au încă ne-voie de bani. Iar nouă prin redistri-buire ne revin doar câteva procentedin fondurile pe care nu am ştiut,nu am reuşit sau nu am vrut să leaducem în ţară.

Deci, pe undeva, situaţia se „echi-librează“. America are subvenţiile,Europa se ocupă cu redistribuireaşi România cu pierderile. Sigur, înorice competiţie cineva trebuie săşi piardă. Dar de ce numai noi?(M.T.)

If Americans are investing heavily inthe wine industry, not same as here,where besides the fact that subsidiesare much lower, there are diverted topurposes other than those which had

been originally intended.

Subvenţii texane şi deturnări autohtonepunte de vedere

rwa decembrie

Documents