Structură Curs :

I. Fonetică şi morfosintaxă

1. 05.08-Alfabetul german. Diftongii. Consoanele.

2. 12.08-Accentul. Intonaţia. Ordinea cuvintelor în propoziţie.

II. Părţi de vorbire: Verbul

3. 19.08-Verbele haben, sein, werden. Verbele können, dürfen, müssen, wollen, sollen,

mögen. Verbe reflexive. Verbe cu particulă separabilă.

4. 26.08-Indicativul (prezent,imperfect,perfect,viitor). Imperativul. Infinitivul. Pasivul.

III. Părţi de vorbire: Substantivul

5. 02.09-Determinarea genului unui substantiv. Pronume relativ. Articol nehotărât.

6. 09.09-Substantive compuse. Substantive cu prefix si sufix. Declinarea substantivelor.

IV. Părţi de vorbire : Pronumele

7. 16.09-Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Pronumele reciproc. Pronumele

posesiv.

8. 23.09-Pronumele demonstrativ. Pronumele interogativ. Pronumele nehotărât.

Pronumele de politeţe.

V. Părţi de vorbire : Adjectivul. Numeralul. Prepoziţiile.

9. 30.09-Adjectivul: Declinarea adjectivelor şi comparaţia adjectivelor.

Numeralul: ordinal, fracţionar, adverbial, distributiv, de repetiţie, multiplicativ.

10. 07.10-Prepoziţii: în Acuzativ, în Dativ,în Genitiv, în Dativ+Acuzativ.

I. Fonetică şi morfosintaxă

Alfabetul german.Diftongii.Consoanele

Pronunţia cuvintelor se regăseşte în paranteze drepte [].Cuvintele care nu sunt

urmate de aceste paranteze, se pronunţă exact cum sunt scrise.Vocalele ce se

pronunţă lung sunt urmate de două puncte, de ex: e lung [e:], i lung [i:], o lung [o:]

sau a lung [a:].

ALFABETUL GERMAN

Das Deutsche Alphabet

* Litera ß(es ţet) există numai ca literă mică. Poţi face referire la această literă

spunând es zett sau scharfes S.

A a (a) J J (iot) S s (es)

B b (be) K k (ca) ß * (es ţet)

C c (ţe) L 1 (el) T t (te)

D d (de) M m (em) U u (u)

E e (e) N n (en) V v (fau)

F f (ef) 0 o (o) W w (ve)

G g (ghe) P p (pe) X x (ics)

H h (ha) Q q (cu) Y y (iepsilon)

I i (i) R r (er)

Z z (ţet)

Vocale cu Umlaut

Ä ä (e) Ö ö (o lung) Ü ü (iu)

VOCALELE

(die Vokale — die Selbstlaute)

VOCALELE:

a, e, i, o, u

Vocale cu Umlaut:

ä, ö, ü

In limba germană,vocalele se pronunţă fie mai lung, fie mai scurt decât în limba romănă.

IMPĂRŢIREA VOCALELOR

1.După durată(cantitate) :

-vocale lungi

-vocale scurte

2.După gradul de deschidere a buzelor (la pronunţie):

-vocale închise

-vocale deschise

Vocala initială a unui cuvânt sau a unei silabe nu se leagă în vorbire de sunetul

precedent (consoană sau vocală): Wo/ist/er? (Unde/este/el?);

Vocalele Exemplu [Pronunţia]

[a:] – a lung (posterior) Bahn [ba:n] = drum,cale

[a] – a scurt (anterior) Gast [gast] = oaspete

[e] – e scurt – se pronunţă ca e din limba română kennen [chenăn] = a cunoaşte

[e:] – e lung zehn [ţe:n] = zece

[ä] – e deschis – se notează în scris prin litera „ä” Mädchen [methiăn] = fetiţă

[i] – i scurt links [lincs = la stânga

[i:] – i lung – nepronunţarea lui h produce Ihnen [i:năn] = dumneavoastră

lungirea vocalei

[o] – o scurt – are corespondent similar în limba română Hotel [Hotel]

In general : Vocalele lungi sunt închise.

Vocalele scurte sunt deschise.

[o:] – o deschis lung oben [o:băn] = deasupra

[ö:] – ö se pronunţă ca un o lung, însă sunetul se schön [şo:n] = frumos

formează în cavitatea bucală

[Ö] – aceeaşi vocală ö este scurtă când se afl ă la începutul cuvântului örtlich [ortlih]= local

[u] – u scurt – din limba română und [unt] = şi

[u:] – u lung gut [gu:t] = bine

[ü:] – ü german este un sunet care nu există în limba drüben [dru:băn] = dincolo

română. Se pronunţă cu buzele rotunjite ca pentru u, dar se

articulează în gât şi nu în cavitatea bucală.

[ü] – varianta scurtă a lui ü Büro [biuro:] = birou

CANTITATEA VOCALELOR

Vocale lungi :

a. Inaintea unei consoane simple(de obicei) şi la sfârsitul cuvântului,în silabă

accentuată:

haben [habăn] = a avea

geben [ghebăn] = a da

wir [vir] = noi

vor [for] = înainte

gut [gut] = bine

ja [ia] = da

wo [vo] = unde

zu [ţu] = la

Excepţii (se pronunţă scurt ! ) : am, an, das, was [vas], es, des, bis, im, in, vom

[fom], von [fon], zum [ţum]. Numai fiind neaccentuate : es, der, dem, den.

b. Inaintea unui h ortografic (nepronunţat) :

Bahnhof [ba:nhof] = gară,

Lehrer [le:răr] = profesor

sehen [ze:ăn] = a vedea

gehen [ge:ăn] = a merge

ihm [i:m] = lui, îi

ihr [i:r] = ei, îi

Sohn [zo:n] = fiu

Bühne [biu:ne] = scenă

c. i urmat de e ortografic(nepronunţat):

sie [zi:] = ea, ei/ele

vier [fi:r] = patru

vierte [fi:rte] = a patra, al patrulea

lieb [li:b] = drag, scump, amabil

Excepţii: ie pronunţat i scurt :

die(articol)

vielleicht [fi:laiht] = poate,eventual

vierzehn [fi:rţe:n] = paisprezece

vierzig [ fi:rţih] = patruzeci

Viertel [fi:rtăl] = sfert

d. Vocalele duble :

Saal [za:l] = sală,salon

See [ze:] = mare, ocean

Moor [mo:r] = mlaştină

( Vocalele i şi u, precum şi vocalele cu Umlaut nu se dublează niciodată ! )

e. Inaintea lui ß : grüßen [griu:săn] = a saluta

Fuß [fus] = picior

Vocale scurte :

a. In general,dacă urmează două sau mai multe consoane diferite :

hast = grabă

bald [balt] = curând

fertig [fertih] = gata

rechts [rehts] = la dreapta

sind [zint] = a fi

dort = acolo

Wort [vort] = cuvânt

und [unt] = şi

rund [runt] = rotund

Excepţii (se pronunţă lung ! ) :

Mädchen [me:thiăn] = fetiţă

Städte [şte:te] = oraş

Februar [fe:bruar] = februarie

Erdgeschoß [e:rdgheşeos] = parter

werden [ve:rdăn] = a deveni, a se face

erste [e:rste] = primul, prima

größte [greo:ste] = mai mare

b. Intotdeauna înaintea unei consoane duble :

Halle = hală, magazie

Bett = pat

besser [besăr] = mai bun, mai bine

bitte = te rog

kommen [comăn] = a veni

Mutter [mutăr] = mamă

c. Intotdeauna înainte de ck ( ţe ka) :

Decke [deche] = pătură

Ecke [eche] = colţ, unghi

Rock [roc] = rochie, fustă

Socke [zoche] = şosetă

d. Intotdeauna înainte de tz ( te ţet) :

jetzt [ieţt] = acum

setzen [zeţăn] = a aşeza, a pune

sitzen [ziţăn] = a sta, a se aşeza

e. i neaccentuat urmat de e slab (derivat din limba latină): Familie [famili:]

CALITATEA VOCALELOR

[e]

1.Inchis –lung : Erde = pământ

Erst = numai, abia

wer [ver] = cine

wem [vem] = cui

wen [ven] = pe cine

-scurt : es, der, dem, den

2.Deschis –lung : Mädchen [medhiăn], Städte [ştete], Väter [fe:tăr] = tată,

Sekretär [secrete:r] = secretară

Sunetul [e] deschis –lung se redă intotdeauna prin ä; sunetul [e] deschis –scurt se

redă prin e sau ä.

[i]

1.Inchis

– lung:

wir [vir] = noi

Musik [muzi:c] = muzică

Republik [republi:c] = republică

Mathematik [mathemati:c] = matematică

wie [vi:] = cum

vier [fi:r] = patru

viel [fi:l] = mult

- scurt:

die(articol)

vielleicht [filaiht] = poate, eventual

2.Deschis – scurt:

ich [ih] = eu

bin, bist, ist, sind [zind] = a fi (conjugat)

bis = până la

Hilfe = ajutor

vierzehn [firţe:n] = paisprezece

vierzig [firţih] = patruzeci

Viertel [firtăl] = sfert

[o]

1.Inchis- lung:

wo [vo:] = unde

so [zo:] = aşa

groß [gro:s] = mare

schon [şo:n] = deja

froh [fro:] = vesel, voios

Sohn [zo:n] = fiu

vor [fo:r] = înaintea, în faţa

Montag [mo:ntag] = Luni

2.Deschis- scurt:

von [fon], vom [fom] = de la, din

dort = acolo

oft = des

noch [noh] = încă

Sonne [zone] = soare

Genosse [ghenose] = coleg, tovarăş

kommen [comăn] = a veni, a ajunge

[ö]

1.Inchis- lung:

Höfe [heo:fe] = curţi

schön [şeo:n] = frumos

hören [heo:răn] = a auzi, a asculta

Söhne [zo:ne] = fii

Hörer [heo:răr] = receptor, auditor

2.Deschis- scurt:

Dörfer [deorfăr] = sătean

können [cheonăn] = a şti, a cunoaşte

möchte [meoşte] = a dori

Wörter [veortăr] = vocabular de cuvinte

[u]

1.Inchis- lung:

du [du:] = tu

zu [ţu:] = la

Buch [bu:h] = carte

nur [nu:r] = numai

Blume [blu:me] = floare

Fuß [fu:s] = picior

Gruß [gru:s] = salut

2.Deschis- scurt:

und [unt] = şi

Stunde [ştunde] = oră, ceas

durch [durhi] = prin, printre

rund [runt] = rotund

[ü]

1.Inchis- lung:

Schüler [şu:lăr] = elev

Bücher [beu:şăr] = cărţi

über [(e)u:băr] = deasupra, pe

grüßen [gru:săn] = a saluta

führen [fu:răn] = a conduce, a călăuzi

2.Deschis- scurt:

Mütter [mutăr] = mamă

Füller [f(e)ulăr] = stilou

DIFTONGII

(Die Diphthonge – Die Zwielaute)

1. au = se pronunţă ,,au'' spre ,,ao''.

Ex. : Haus = casă

auch [aoh] ( ca în română ,,flaut') = şi, de asemenea

2. äu = se pronunţă - ,,oi''.

Ex. : äußern [oisărn] = a arăta, a exprima

Fräulein [froilein] = domnişoară

3. ei = se pronunţă - ,,ai''-ca în : ,,tu ai ''.

Ex. : leise [laize] = uşor, încet

mein [main] = al meu/ a mea

klein [clain] = mic

4. ai = ,,ai''- a scurt urmat de e închis, foarte scurt.

Ex.: Mai = luna mai

5. eu = se pronunţă ,,oi'' ca în ,,ploi'' .

Ex.: heute [hoite] = azi

Deutsch [doici] = germană

neu [noi] = nou

CONSOANELE

(die Konsonanten — die Mitlaute)

- b, d, g : la sfârşitul cuvântului şi înaintea unei consoane surde se pronunţă p,

t , k :

schreib [şraip] = a scrie (conjugat)

sind [zint] = a fi (conjugat)

seid [zait] = a fi (conjugat)

und [unt] = şi

Tag [ta:c] = zi

liegt [li:ct] = situat/ culcat

- ch : se pronunţă ca în şah dacă este precedat de a, o, u, au:

lachen [lahăn] = a râde

macht [maht] = a face (conjugat)

noch [no:h] = încă, mai

Buch [buh] = carte

auch [auh] = de asemenea

- ch : se pronunţă ca în Mihnea dacă este precedat de ä, äu, eu, ei, i, ö, ü, o

consoană şi în sufixul –chen :

lächeln [lehiăln] = a zâmbi, a surâde

leicht [laiht] = uşor, facil

euch [oih] = vouă, pe voi, vă

ich [ih] = eu

Bücher [beu:hiăr] = cărţi

welcher [velhiăr] = care? ce?

durch [durhi] = prin, printre

Mädchen [methiăn] = fetiţă

- chs : se pronunţă cs: sechs [zecs] = şase

- ig : final sau înaintea unei consoane se pronunţă –ich :

zwanzig [ţvanţih] = douăzeci

fertig [fertih] = gata

richtig [rihtih] = corect

- g + e/i : se pronunţă ca g în gară,gură:

gern [ghern] = bucuros, cu plăcere

geben [ghebăn] = a da

gibt [ghibt] = a da (conjugat)

- h : la începutul cuvantului şi în cuvintele compuse în a căror compunere

intră un cuvânt cu h iniţial se pronunţă ca în ham :

haben [habăn] = a avea

hundert [hundărt] = sută

wohin [vohin] = unde, încotro

- h : între vocale, precum şi între vocală şi consoană este un semn ortografic

(h ortografic) care nu se pronunţă , dar arată lungimea vocalei precedente:

Lehrer [le:răr] = profesor

sehen [ze:ăn] = a vedea

gehen [ge:ăn] = a merge, a se duce

stehen [şte:ăn] = a sta, a fi plasat

fahren [fa:răn] = a merge cu maşina

- j (iot) : se pronunţă ca i în iarbă :

ja [ia] = da

Jahr [ia:r] = an

jetzt [ieţt] = acum

In cuvintele de origine negermană, se pronunţă ca j în jurnal : Journalist

- k : se pronunţă c :

kalt [calt] = rece

Kind [chint] = copil

Park [parc] = parc

- ck (ţe ca) : se scrie în loc de kk ; vocala precedentă este întotdeauna scurtă :

Ecke [eche] = colţ

stecken [ştecăn] = a băga, a înfinge

- p, t, k : se rostesc în general aspirat, auzindu-se după ele un uşor h :

Peter [phe:tăr] = Petre

Tor [tho:r] = poartă/ nebun

kein [kain] = nici un, nici o

- ph : se pronunţă f : Physik [fizi:c] = fizică

- s : înainte de vocală şi intre vocale se pronunţă z :

sechs [zecs] = şase

sieben [zi:băn] = şapte

sagen [zagăn] = a spune

sehen [ze:ăn] = a vedea

- s : final sau înainte de consoană surdă se pronunţă surd ( ca în casă, masă) :

das = articol

was [vas] = ce

aus = pe

des = articol

Haus = casa

bist, ist = a fi (conjugat)

- r : se pronunță foarte voalat şi uneori nici nu se distinge acustic

- v : în cuvintele germane şi în cele asimilate se pronunţă f:

vier [fi:r] = patru

Vater [fatăr] = tată

viel [fi:l] = mult

von [fon] = de, de la

vor [for] = înaintea, în faţa

In cuvintele de origine negermană , v se pronunţă ca în limba română :

November [novembăr] = noiembrie

Universität [universite:t] = universitate

- w : se pronunţă ca v :

was = ce

zwanzig = douăzeci

- z : se pronunţă ca ţ :

zwei = doi

zehn = zece

dreizehn = treizeci

zwanzig = douăzeci

zählen = a număra, a socoti

Consoanele duble se pronunţă ca şi cum ar fi simple, rostul lor este de a

marca scurtimea vocalei premergătoare.

ex : statt [ştat] = în locul, în loc de

Bett [bet] = pat

Bitte [bite] = rugăminte

Butter [butăr] = unt

Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând faptul că

vocala premergătoare se pronunţă scurt.

ex : Sack [zac] = sac

Deck [dec] = punte

Bock [boc] = berbec, ţap

Litera h precedată de o vocală nu se pronunţă, funcţia ei fiind aceea de a

semnala că este vorba de o vocală lungă

ex : Bahn [ba:n] = drum/ cale ferată

sehr [ze:r] = foarte, tare

Huhn [hu:n] = găină

La începutul cuvintelor de origine străină grupul ch se pronunţă [k]

ex : Chor [cor] = cor

Charakter [caracter] = caracter

Litera e în terminaţiile –el, -em, -en se pronunţă ca un ă românesc, atunci

când vorbim foarte clar. Când vorbim repede, acest ă se omite, ceea ce duce la

vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]

ex: Mittel [mităl] = mijloc

fragen [fragăn] = a întreba

Foarte mulţi vorbitori pronunţă terminaţia –er ca un fel de ă românesc,

schiţând doar un r foarte scurt

ex: Mutter [mutăr] = mamă

Kinder [chindăr] = copii

PARTICULARITATI FONETICE

( Phonetische Merkmale)

äu se pronunţă [oi]

ei se pronunţă [ai]

ein [ain] = un, o

nein [nain] = nu

weiß [vais] = alb

ie se pronunţă lung [i]

ch se pronunţă ca în ah românesc, dacă este precedat de a,o, u ,au:

Buch [buh] = carte

machen [mahăn] = a face

Sau ca ih în cuvantul odihnă dacă este precedat de e, i, ü,ö, consoană,

precum şi în silaba –chen :

rechnen [rehnăn] = a număra, a socoti

ich [ih] = eu

Mädchen [medhiăn] = fetiţă

sch se pronunţă [ș] : schön [şeo:n] = frumos

eu se pronunţă [oi]

chs se pronunţă [ks] : sechs [zecs] = şase

ig final se citeşte [ih] : zwanzig [ţvanţih] = douăzeci

sp se pronunţă [şp] ca în şpagă – la începutul unui cuvânt sau al unui

element component dintr-un cuvânt compus : Spitzel [şpiţăl] = spion, agent

st se pronunţă ca în cuvântul ştergar :

Bleistift [blaiştift] = creion

stimmt [ştimt] = a fi de acord, a se potrivi

ß ( es zet, scharfes es) şi ss se pronunţă [s] surd :

heißt [haist] = a (se) numi (conjugat)

weiß [vais] = alb

Klasse [clase] = clasă

Ss se scrie numai după o vocală scurtă, dacă urmează o vocală.După vocală

lungă, după diftong, inainte de consoană şi la sfârşitul cuvântului se scrie ß în loc

de ss :

Genosse [ghenose] = camarad

lassen [lasăn] = a lăsa

müssen [miu:săn] = a trebui

Straße [ştrase] = stradă

fleißig [flaisih] = harnic

ißt [i:st] = a mânca (conjugat)

tz (te ţet) : se scrie dupa vocale scurte în loc de zz :

Platz [plaţ] = loc

sitzen [ziţăn] = a sta

jetzt [ieţt] = acum

DIE WOCHE

(Săptămâna)

ein Tag = o zi

ein Woche [ ain vohe] = o săptămână

Die Woche hat sieben Tage : Montag , Dienstag, Mittwoch, Donnerstag ,

Freitag , Samstag und Sonntag. [ Di vohe hat zi:băn taghe: Montag, Di:nstag,

Mitvoh, Donărstag , Fraitag, Zamstag unt Zontag]

Săptămâna are 7 zile : luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă şi duminică.

Heute Morgen Übermorgen

- Was ist heute? [vas ist hoite]/ Ce este azi?

- Heute ist Mittwoch. [hoite ist mitvoh]/ Azi este miercuri.

- Was ist morgen? [vas ist morgăn]/ Ce este mâine?

- Morgen ist Donnerstag. [morgăn ist donărstag ]/ Mâine este joi.

- Was ist übermorgen?[vas ist u:bărmorgăn ]/ Ce este poimâine?

- Übermorgen ist Freitag. [u:bărmorgăn ist fraitag]/ Poimâine este vineri.

Kommen die Kinder alle sieben Tage in die Schule?[comăn di chindăr ale

zi:băn taghe in di şule]/ Merg copiii toate cele 7 zile la şcoală?

Nein, am Samstag und am Sonntag bleiben sie zu Hause.[Nain, am zamstag

unt am zontag blaibăn zi: ţu hauze]/ Nu, sâmbata şi duminica ei rămân acasă.

Am Samstag und am Sonntag haben die Schüler frei. [Am zamstag unt am

zontag habăn di şiu:lăr frai] /Sambăta şi duminica elevii au liber.

Aber am Montag, am Dienstag , am Mittwoch und am Donnerstag lernen sie

fleißig. [abăr am Montag, am di:nstag, am mitvoh unt am donărstag lernăn zi

flaisih] / Dar luni, marţi, miercuri şi joi ei învaţă sârguincios.

Gabi geht nach Hause. Gabi ist zu Hause.

[Gabi ghe:t nah hauze] [Gabi ist ţu hauze]

Gabi merge acasă. Gabi este acasă

DIE 12 MONATE

(Cele 12 luni)

1.Januar [ ianuar] 7.Juli [iuli]

2.Februar [februar] 8.August [august]

3.März [me:rţ] 9.September [zeptembăr]

4.April [april] 10.Oktober [octobăr]

5. Mai [mai] 11.November [novembăr]

6. Juni [iuni] 12.Dezember [deţembăr]

DIE JAHRESZEITEN [di iarăsţaităn]

(Anotimpurile)

Frühling [fru:ling]/ Primavara

Sommer [zomăr]/ Vara

Herbst [herbst]/ Toamna

Winter [vintăr]/ Iarna

1.Zum Frühling gehören die Monate März, April und Mai.[ ţum friu:ling

geheo:răn di monate me:rţ, apri:l unt mai] /Primăverii îi aparţin lunile

martie,aprilie şi mai.

2.Die Sommermonate heißen Juni, Juli und August.[di zomărmonate

haisăn iuni, iuli unt august]/ Lunile de vară se numesc iunie,iulie şi august.

3. Die Monate September, Oktober und November sind die

Herbstmonate.[di monate zeptembăr, octobăr unt novembăr zint di

herbstmonate]/ Lunile septembrie,octombrie şi noiembrie sunt lunile

toamnei.

4.Zum Winter gehören die Monate Dezember, Januar und Februar.[ţum

vintăr geheo:răn di monate deţembăr,ianuar unt februar]/ Iernii îi aparţin

lunile decembrie,ianuarie şi februarie.