I

I

SvEN HAssEL, pe [umele sau real Borge !(illy Redsted Pedersen, s-a

ndscut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, in Danemarca La vArsta de 14 ani

a intrat in marina comerciali, iar in 1937 Hassel s-a mutat in Germania

pentru a se inrola ca voluntar in armati. A luptat pe mai multe fronturi'

fiind ridt de mai multe ori. ln cele din urmi, a ajuns la gradul de locotenent

S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 9i qi-a petrecut anii urmitori

in mai multe lagdre de prizonieri. A inceput si scrie prima sa cart e, Legiunea

blestenalilor, \r timp ce era delinut. A fost eliberat in 1949, iar in 1951 s-a

cdsitorit cu DonheJensen, solia sa fiind cea care l-a incurajat si scrie despre

experienlele sale din r ezboi, Legiunea blestetudlilor ^

fosr p\tblicatdin 1953

qi ecranizati in 1987 sub titlul "Frontul rer ori. Qhe Mi:ft Brigade)' 1957.

Sven Hassel a rimas paralizat 9i timp de doi ani s-a luptat cu boala' Dupi

recuperare, $ia continuat activitatea de scriitor' in 1964 s-a mutat la

Barcelona, unde a treit parli b sfer$irul vietii. A murit la 21 septe mbtie 2072

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare

succes internalional, p titrte care: Legiunea blestemalilor' Blindatele morlii'

Camarazi dcfront, GestaPo,Imperial iddulri' Moatte ti oiscol, Dtum singetos

cdtle moatte, C&ttea Marpizk 9i Comisarul.

$Util ll[$$rr

ilc1ltilfiTr

PIRt$llt!Edilia a VI-a

Traducere deFr.oRrN lvlor.NAR

I

NEIYIIRA

face pe propria rispundere qi cu riscul vielii. Paza de la

Fresnes a fost miceleritd de prizonieri. Femeile suspec-

tate ci au avut legituri cu ocupanlii sunt rase tn cap. Li

se smulg vesmintele 5i li se picteaza svastici pe corp.

Americanii l-au arestat pe generalul von Choltitz'

intreg,rl otag urmeazi si fie iluminat ln timpul noplii.

Vive la France!'

tnchiserim radioul ;i rimaserim a9a, uitAndu-ne o

vreme unii la allii.

- Stii ce cred eu? zise Porta, in cele din urmi' BltrAnul

Choltitz n-a aurt destuh dinamiti sl miture tot locul 9i

acum pun pariu ci se chinuiegte si-i limureasci cum l-a

salvat el de la distrugere.

- N-o sil creade, zise Barcelona.

- Pe lAngi asta, obiecti Micu1ul, totul sti scris aici, tn

ordine gi in alte chestii de-astea.

Pona ridici din umeri.

- Aia de sus reu$esc intotdeauna sl iasi din toate

incurciturile.

- De data asta, nu, zise Barcelona.

- Pui pariu? ficu Porta.

Cuprins

Plutonul 91 nu cruli pe nimeni ............................

Ultima orl.........-..

Pe muntele Golgota............................

incartiruirea..........

in stilul lui Hemingway.....................

O mitralieri pierdutl..............'...........

Descoperirea unui depozit american........

Generalul von Chohitz il viziteazd. pe HtmmIer.................

Ar putea fi salvat Parisul)....................

Camera de gardi de la Hotel Meurice

Evadarea din inchisoarea de la Fresnes....,......,.......,..,..........

in Montmanre cu Haini Rosie.............

Plimbare nocturnl prin Paris ..............

Gestapoul capitule ati......,... '...... --.. -,

O noapte la Paris..

Refuz de a indeplini ordinul................

5

38

61

83

136

165

203

241

263

272

296

317

337

361

387

410

Coperta: Adnan VASILE

Descrierea CIP a Bibliotecil Nalionale a Romen e

HASSEL, SVEN

Lichidali Parisull / Sven Hassel; trad din Limba enqlez;: Florin Molnar

Ed. a 6-a. - Bucuretti: Nemira Publshing House, 2020

tsBN 978-606-43-0701 -9

Sven Hassel

LIQUIDATE PARIS: LIKVIDER PARIS

@ 1967 Sven Hassel/O2012 Sven HasselEstate

@ Nemlra, ]992, 1995, 1997,2O14,2016' 2O2O

Tehnoredactor: Magda BITAY

Lector: Oana loNA5cU

Tiparul executat de ARTPRINT 5RL'rel: 0723.13.05.02, e_mail: office@arlprint ro

orice repoducere. totalS sau pa4iale,

a acestei lucrSri 5r inchiierea acestei carti

fSre acordul scrs al editorului sunt nrict intezise

ti se pedepsesc conform Legiidreptuluide autor

sBN 978-606-43-0701-9

Plutnnul 0l ltu

nimeni

nrutl,

IE

- Md intreb dacd poli s,i ajungi tn Anglia inot,

spuse Micupul, ducind mina la ochi 9i uitindu-se

tn zare.

- Probabil c,i da, rtispunse Legionarul, cu o o.oce

plictisita.

- Dac-ai fi peste, addwga Batrhnul.

- $i ai aoea cu tine bran,i citd ipi trebuie...

- Oricurn, pi-ar lua o groazd de timp.

- Htn!

Micupul iSi apinti din nou privirea cdtre orizont,

incn+ntindu-se gi rcdrpini.ndu-se tn cregaul capwlui-

- Dar a fdcht-o careoa? Euse el tntr-un tirziu.

- Sigur, dar nu de-aici.

lichidali Parisul!

- llnde-ai aiunge dac-ai porni de-aici? insistd

Micupul, care nu ar fi fost el dacd nu s-ar fi' pinut

cu-ncdpdpinare de o i'dee, cind ti cdsana pe ed.

Legionarul ridicd din umeri.

- Al naibii s,i fi'u dacd stiu... Poate la Dover.

- Atunci, cam cit de dcparte zici c,i ar fi? in'

cercd iar MicuPul.

- Mm... treizeci fu kilometri. Optzeci d'e kilo-

metri. [Jn drum al dracului de greu, in orice caz.

- De ce nu Lam incerca?

B,itrhnul zirnbi:

- Pentru cd te'ai

jumdtd.te.

- Faci pariu?

ineca inainte sd ajungi la

- De ce nu? Sunt sigur de ceea ce iyi spun!

- Desigur, rnurrnurd Barcelona, existd lntot'

deauna ;i wn alt panct de aed'ere. Ddcd te'ai rdtdci,

ceea ce ar fi foarte probabil, fiindca fiecare pdrti'

cicd din mare aratd exact Ia fel ca oricare ahd pdr'

ticiai din rM.re, na ai cum sd ;tii unde'ai ajunge

pAnd la urmd. S-ar putea sd fi destul dc norocos sd

te trezerti pe coasta lrlandei, dar, dacd ai' trece pe

ling,i ea, ar trebui sd o pii dra tot tnainte, pAnd in

Groenlanda.

- A; fi. in stare sd risc, Euse Miculul. As prefera

sd tnot de acum tncolo de'a lungul si de'a latul

SVEN HASSEL

oceanului, pmtru tot restul oiepii, dccit sli mai Wttn rdzboiul dsta -rnizerabil.

Oricit ar p,irea de absurd, am inceput efectio

sd ne antrendm ?entru astd, in fi,ecare zi inoam

cu palin mai departe decit tn ziua precedentd, fd-cAnd mereu eforturi pdnd cind simpeam cd am

ajuns la capdtul puteilor, reguh fiind. ca acek mai

slab ,s,i pind pasul" cu cel mai puternic. in ce md

pioette, eu dm renunlat ld i.dcea de a ajunge inot

p,ind in Groenland.a in ziua in care eram gata sd

md inec din cauza unui cdrcel. Dacd n.ar fi. fostGregor, pentru mine rdzboiul s-ar fi. terminat dc-

finitio. Dar oreo doi d.in grup ;i-au continuat tncd

o l)retne progrdmul de antrenament. AmAndoi

s-au intors la miezul noppii, dup,i ubima lor excur-

sie pe apd, conxplet epuizali, dar d.eclarind plini de

mtuziasm cd au odzut la orizont pdrmul Angliei.

- incd q)reo doud *ptamdni, Si cred cd oom re-

uSi, i;i d,idu cu pdrerea Micupwl.

N-au atnt tnsd aceastd Sansd, Din anumite mo-

tive necunoscute noud, paza s-a dublat de-a lungul

tntregii coaste ;i, tnainte ca Micupul pi ecbipa luide cand.idapi la traoersarea in6t a Canalului

Mineci.i s,i fi. g,isit mijloacele de a trece neobseruayi,

istoria a pus capdt ambipiilor lor prin drbarcarea

din Normandia. Rdzboiul interuenise din nou.

lichidati Parisul!

Minele de aruncltor alungi din tine orice sentiment'

Cazemataln care ne aflam fusese loviti deja in plin qi

stltea tnclinati asemenea unui befv, cu un umlr adAnc

infipt tn nisip gi cu celelalt aratAnd sPre cer. Acoperiqul

se lisase in ios de la mijloc.

Pirerea mea este ci minele sunt gi mai diabolice decit

bombele. t1i toaca nervii cu gi mai mult d' crvime' ZgomocuJ

pe care il fac este infernal 9i au obiceiul si cadi unde sunt

mai pugin a;teptate. CAnd este vorba de"o bombtr, ai micar

gansa de a-i calcula punctul probabil de impact.

tncr o explozie. Cazemata 9i-a primit a doua lovituri

in plin. De data aceasta, acoperigul s-a pribuqit definitiv'

O ploaie de girAnn 9i nisip cizu cu zgomot pe lAngi ure-

chile noastre, bucili de beton se ficurd lnndlri de jur im-

prejur qi toate luminile se stinserl brusc. Aceia dintre noi

care au putut au iegit afari. Maiorul Hinka fu proiectat

violent, cu capul inainte, qi uteflza cD un zgomot surd pe

un morman de di'rimituri. Se ridicn de acolo incet, cu

multe grije. Avea singe pe fa1i, uniforma ii era zdrenluitd,

iar ciotul bralului drept ii iegea, in mod grotesc, printr-o

rupturi a mAnecii. iqi pierduse bralul cu doi ani tn urmi'

Ciotul nu apucase inci sI se vindece cum trebuie'

O hoardi de qobolani chiglind se revlrsi printre rui-

nele cazematei dirAmate. Unul, intrAnd in panici, se re-

pezi la mior,larg, dind la

de piept, cu botul hidos crscat

tir de dinti ascutiti $i galbeni.i se ag[1i

iveali un

SVEN HASSEL lichidali Parisul!

Micupl azvArli cu dosul palmei animalul, care zburi prin

aer gi, in clipa in care atinse pimintul, fu apucat de ca-

marazii din pluton gi sfAgiat in bucilele.

Din larg, *trleria marinei trtrgea asupra noastrl firioprire, demolAnd tncetul cu incetul zidurile de beton in

care ne puseserim speranlele de a ne proteja. Trupele de

infanterie recent debarcate tnaintau, iar noi le respin-

geam cum ne pricepeam mai bine, aruncAnd grenade.

Micupl legina neglijent ln minn o grenadl, in vreme ce

ajuta la scoaterea unui supravieluitor de sub drrAmiturile

cazematei. fl prirream inmdrmurit: cuiul de sigurangn al

grenadei era pe jumitate scos, iar el nu dadea niciun semn

ci ar fi observat. Miculul insl gtit ce fa'ce cind era vorba

de grenade. El si cu mine eram, ca sd zic asa, campionii

in domeniu. Micupl le arunca la o distanll de 118 metri,

eu la 110. Pdndla acea dati, nimeni nu fusese in stare sine depdseasci performan!ele.

intre timp, distraclia continua. Dura deja de cAteva cea-

suri bune qi incepuse si ne plictiseasci. Era ca .si cum ne-am

fi aflat tn interionrl unei tobe uriaqe, in care ar fi bitut un

milion de nebuni. Dupi un timp, simlurile 1i se toceau gi

percepeai totul ca pe un simplu zgomot de fond.

Pona propuse un joc de cd4i, dar cine se putea con-

centra asupra lui? Nervii ne erau incordali la maximum,

iar urechile ne pocneau la cea mai mici schimbare tn

calitatea zgomotului provocat de infernul ce fdcea ravagii

de iur impre.iurul nostru. Binuiam insl ci aceasta nu era

decAt o joacl de copii, in comparaqie cu ceea ce, cu sigu-

ranIl, ave^ sl urmeze. Mai curind sau mai tLrzht, vor

lansa un atac pe scari largi; un adevdtat micel' Deie

Domnul sl nu foloseasci aruncitoare de flectri' Daci ar

face-o, am fi pierduti. Stiam cI ei nici nu crulau si nici

nu a$teptau crulare. Al'usesern grijn si ne informeze cI

singura noastri posibilitate de a scipa era si ne predim,

cici intenqionau si lupte pAni cAnd l-ar fi gters de pe fala

pimAntului qi pe ultimul dintre noi. Propagandi' firegte'

Lansam Ei noi astfel de prostii. Cdnd ar fi sosit momen-

tul, fie cl s-ar fi folosit aruncrtoarele de fliciri, fie ci nu,

noi trebuia si luptim pina la ultimul, cu spatele la zid,

ILIL ca vretn gLnd de a ne preda sd ne treaci prin minlile

noastre bine instruite'

Bitrinul stitea in picioare, singur 9i pirisit, intr-un

colg, legnnAndu-se ugor dintr-o pane in alta, privindu-gi

cu o expresie inghelatl casca de oqel pe care o [inea cu

ambele mAini. Nu qtia ci-l privesc ai pe obrajii lui am

vizut doud ;iroaie curate de lacrimi rostogolindu-se prin

stratul de fum qi murdirie. Iati, mi-am zis, un om care

nu va mai putea indura prea mult dezgustitoarele ima-

gini gi zgomote gi mirqsuri ale rizboiului'

Bombardamentul continua. Absolut Pe nea$tePtate'

fdri niciun semn prevenitor, tavanul noului nostru adi-

post se pribugi. Pentru o clipi, dominarl panica 9i

10 SVEN HASSEL lichidali Parisul! 11

confuzia. Ca un telegraf batAnd in nestire, in minte mi

se intipiri gAndul: deci asta simli cnnd eqti ingropat de

viu... deci asta simli cAnd egti tngropat de viu... deci

asta... $i apoi, deodati, m-am trezit in picioare, lAngd

Micutul, amAndoi chinuindu-ne sI sprijinim o traverse

grea, pentru a preveni o noui alunecare de ptrmAnt.

Micupl nu spunea nimic: stitea neclintit, transpirAnd gi

strAngAnd din dinti. Aveam senzalia ci fiecare oscior din

trup mi se frnngea sub apisare. Aproape cI-mi doream

ca Micuqul sI renunte la aceastl lupti inegali pentru ca,

pe urma, gi eu, firi se mA fac de rls, si dau drumul pi4iinrele de povard qi si mi scufund in pace pentru a-mi da

sf:lrgitul sub dirimeturi. Dar Miculul rdmase cu incipl-

linare pe pozigie 9i, inainte ca eu si mi fac de ruqine,

aplru Gregor cu un ciocan gi ni;te proptele. Nu eram

ingropaqi de vii, dar fuseserim pe aproape.

Un capit al adepostului era, evident, expus inci peri-

t:olului, aga ci ne ingrimddeam in tlcere gi treceam, firirun cuvAnt, de la unul la altul lignri aprinse qi o sticli de

t'alvados. Singurul zgomot, in afara urletului bet;liei ce

str desfiqura aird, erar gemetele rnnililor, care te um-

pleau de mile. Un baietan de $aptesprezece-optsprezece

irni urla din toate puterile, in agonie, zicind intr-un col1

cu ambele picioare zdrobite pAni la mIduvl de greutatea

tunui tun. L-au scos in grabl 9i l-au imbibat cu morfini,

dar eu n-a9 fi pariat pe qansele lui. Oricum, sigur era cI

n-ar mai fi putut vreodatl si umble.

Pona se tlra printre picioarele oamenilor, ciutAndu-gi

pachetul de ci4i pe care-l impr59tiase explozia' Legionarul

desfiguri calm un mic Postav verde 9i incepu si joace

zaruri cu mina stAngi contra mAinii drepte. Noi, cei1a19i,

sttteam in picioare sau aqezafi, tnghesuili unul intr-altul'

intr-o atmosferl incordatl ca un arc. Atinseserim acea

limitn a spaimei gi tensiunii care te aduc in pragul nebu-

niei, cAnd orice remarci intAmplitoare sau incident ne-

insemnat ii poate duce pe oameni dincolo de limita

rationalului 9i ii poate transforma in animale silbatice

care sl se sfAsie si si se anrnce in lupti unul impotriva

celuilait. A fost o ugurare cAnd a apirut o a doua hoardl

de gobolani: ne-a dat un Preten legitim Pentru a acqiona

violent 9i, probabil, a prevenit un mic dezastru'

Orele treceaul incet, greoi, una dupi alta, intr-o pro-

cesiune ordonatd, tirXndu-se tnainte, spre o noui zi sau

o noue noapte. Nu mai eram siguri ce ori era sau de cAttr

vreme ne aflam acolo. Stiteam 9i agteptam, pur 9i simplu'

Nu puteam face nimic altceva' Unii dintre noi fumau,

alqii stiteau de vorbi, allii dormeau. Majoritatea qedeau

gi priveau. Legionarul igi strAnsese de mult postavul

verde, iar Miculul igi scosese muzicuga 9i ne cXnta, iar 9i

iar, aceleagi melodii. Ciqiva dintre noi il ocirau, dar

majorrtatea sufeream in ticere. DacI nu altceva, armata

te invila micar sd, ar ribdare.

Afari nu puteai si-1i dai seama dacl era zi sau noapte.

lJn nor gros de fum plutea ca un giulgiu tntre cer gi pi-mAnt. Nu pirea posibil ca cineva - sau chiar ceva - si fisupravieluit crincenului atac.

La un moment dat, Porta a scos cele patruzeci qi nouide cl4i de joc pe care reugise si le salveze qi a inceput sile imparti celor care stiteau in apropierea lui, dar chiar

9i entuziasmul lui se topi in fala totalei noastre letargii.

ln primul rAnd, era aproape imposibil si vezi ci4ile firistr aprinzi mereu chibrituri, iar pe de alti pane cui naiba

ii mai pisa daci pierde sau c6;tigi?* Nici micar sl triqezi nu-gi mai vine, fir-ar si fie!

rnormii Porta, adunnnd pacheml 9i amestecind cl4ilecu un aer supirat.

Nimeni nu se deranjl mi.car si nege. Continuam sirre indeplinim istovitoarea sarcini de a agtepta.

- Aqi putea sI mAncali, dracului, in loc sI stad pe ne-

norocitele voastre de funduri qi si nu facegi nimic!

Porta trecu cu privirea roati peste noi, in tntuneric.

Nimeni nu rnigci nici micar un mugchi. DAnd din umeri

cu indiferenli, el igi scoase ralia de supravieluire gi incepu

sI o haleasctr. Priveam cu ochii goi. Nici micar maiorul

I linka nu comenti, degi deschiderea raliei de supravieju-

ire, ca str nu mai vorbim de consumarea ei, era interzisi in

SVEN HASSEL lichidaqi Parisul! 13

mod expres pinit !a, sau feri, ordinul unui comandant'

Pona continur si mestece cu sArg, folosindu-gi vlrful ba-

ionetei drept furculi1n. CAnd i9i termine ralia' biu din apa

ce se folosea pentru ricirea mitralierelor' Nimeni nu pro-

testl. Niminui nu-i ptrsa. Cine ar fi vrut si riceasci mitra-

lierele cAnd, in orice clipi, era in pericol si fie frcut firAme

de citre inamic? Porta, aparent impenurbabil, i;i incheie

masa lustruindu-gi unicul dinte rimas cu o bucati de cArpi

unsuroasi, folositi la curilirea pu$dlor. Se a;ezi apoi pe

spate, cu miinile sub cap 9i cu un zAmbet de mullumire

pe buze, ca unul care ar fi terminat o masi cu trei feluri de

mAncare qi o sticli de vin.

in sfArqit, bombardamentul dadu semne cr s-ar potoli'

Ne ridicarim cu griji, iuarlm puqtile in mAnd, impinse-

rlm pldcile protectoare din dreptul ambrazurilor 9i in-

stalarim mitralierele in poz.iiie. Ar fi fost un adevtrrat

miracol atunci daci, in iadul lumii de aiard, ar mai fi ri-

mas cineva in via1i. Peisajul devenise de nerecunoscut de

cAnd tl vizusem ultima oari. De jur imprejur, pe o dis-

tanll de kilometri, ziceau impriEtiate derlmituri' Jeru;ii

de o1el ;i barajele de sirmn ghimpatd, supravegheate cu

atit drag de Rommel, dispiruseri cu desivArqire' Maiorul

Hinka ficu incerciri disperate, dar lipsite de succes, de a

contacta baza la telefonul de companie' Nu mai exista

telefon. Nu mai exista baz:". To*e poziliile pe care le

delinuserlm fuseseri pesemne rase de pe faqa pimAntului

de bombardament.

Iar acum, inamicul se revirsa din ambarcaliunile de

desant gi miquna cu miile pe plaje. Val dupn val de figuri

imbricate in kaki, cirora nici nu le trecea prin minte cI

ar putea si mai intimpine vreo rezistenli. La urma ur-

rnei, cine ar fi putut supraviejui atacului srlbatic?

$i apoi, deodatn, aruncitoarele de 120 mm incepuri sl

irzvArle o cascadi neintreruptn de proiectile in mijlocul

hoardelor kaki. Pentru o clipi, infanteria edte, dedu \nr-

poi, evident $ocati de aceasti primire neagteptate.

( )omandangii lor nu le oferiri niciun rigaz. Dideau ordine

cu glas ridicat, incolo gi incoace, 9i igi gribeau oamenii prin

migciri nerlbdltoare de brage 9i smucituri din cap.

Mitralierele secerau lanluri intregi de trigitori, aruncito-

rul de fliciri al lui Pona iqi trimitea limbile lui drdcegti

printre ace;tia, tnhelind ici pe unul, dincolo pe altul. Ne

ridicarim din gaura de iad pentru a-i privi cum mor. Era

lcum rlndul nostru str le arltim ce inseamni o distrugere

in masi. Siluefele in kaki cndeau una peste alta, citlcatt

peste camarazii lor cintl| se impiedicau qi se incurcau

in picioare, dar continuau sI vinI. Am vlzut un soldat

impiedicindu-se de un morman de d;rAmdturi, stripuns

in ctrdere de sArma ghimpati ascunsi. Jipetele lui erau

ingrozitoare chiar gi pentru urechile mele surescitate. A

SVEN HASSEL lichidali Parisul! 15