panait istrati - in siria. solomon klein_scan

8/3/2019 Panait Istrati - In Siria. Solomon Klein_Scan

1/44

IVIN SIRIA; SOLOMON i{LEIN

_P I -ca mea din Cairo nu tntrista, citusi de putin,pe ~1i .tl. I'1u mi-a fast greu, sa-l fac s a priceapa necesi ....tatea acestsi despartirl, 0 socote odihnitoare pentru elinsusi, 111 timp ce pcntru mine era obligatorie ~i du "eroasarDesig r, nu manitesta mditerenta, nu !dar era vadit ci1mihnlrea nu-l sustragsa de la preocuparile sale actuale,pentru care prrete aia noastra juca un rol secundar ..

c iibrul sufletesc al lui Mihail e cu totul altul deciteel de a'rtadata. A disparut rezistenta lui in fata nesigu-ranlel zilei de miine. Priet nul meu se aseamana cu 1111copnc pe iurnatate uscat ~i pe care Iurtuna ilface s a tros-nea sea din toa te inchet eturi le. Nu mal este stej arul tinar,ale c a ui avinturi ge eroase nimlceau iedera sufocanta afamiliei sale aristocrate, evadind cu fruntca sus catre Iru-mus 1 ca amer inta care a cc ului, El se rcintoarce, cu su-fletl: 1 miC orut, la mijlo c le clasicc de aparare ale miciiburg ezii, irnpotriva ri orilor vietii, Se aimte protejatdoar prln posesia barrului,A enlt la gara S a r n a 1mbrati~eze, putin inaintea ple-carii ,L e ului spre Port Said, Purtarea lui fu de-a drep ...tul iriica. Vorbele sale pa eau sa-mi spuna, in rea itate !"Nu-i asa ca te poti lipsi de prietenia mea? Nu cumva aidescoperit ln prie e care sa rn a Inlocuiasca, fara marepaguba 1 Tu trebuie sa gase~ti firesc ca eu sa-mi recapatlibertatea ".Si in clipa cind trenul se puse "n miscare, el avu unsucis ~i un sah t ell mina, care voiau sa-mi zica : ,.Du -tespre fcricirea ta 1~.

687


2/44

Ei bine, nu l Nu, dragu] men Mihail 1 Tu trtsezl ellpropria-ti constiinta,Coborim Ia Port ....aid, probabil, cu stingul : nl sespune l e a vapo:rul pentru Beirut tocmai plecase, Un altul ,care trebuia sa-l urmeze a doua ai, era prea scump pentrupunga noastra, ei, ~n sfirsit, un vapor convenabil pentrunoi nu pleca decit 'peste cinci zile, Va] noua !..~~om fisilili s a in tram in banii de drum.a clip., disperarea ne s.tap1:ni sufletele ; eram insi. blin-dati eli dorinte de neinvins, ,a~a c a ne revenim repede infire ..Musa spuse ,:'~. 'M a due sa-mi tapez evreii ~

\_r=' ~i eu grecii . r replicai,Pleca sa gaseasca un rabin, Eu, un episcep, Ne reintil-niram 18.prinz, ell mnnt l e goale ..Rabinul i-a refuzat ajutorul, pur : ; ; i simplu .; iar epis-copul meu fu cit pe-aci s a rn a bata,~ Vezi tu ? spuse Musa~ Degeaba Isus a ereat 0 nouareltgie, Cea veche lngaduia omului s a fie nesimtrtor fa{ade aproapele sau,Ne hotarirarn s-avem rabdare ~i s,a,ne cautam seapareain oameni mai aproape de pamint, decit rabinii i episco-pii. Cutreleraram cafenelele grecest] si evreiesti din piata,spovedind nenorocirea noastra, cui voia s-o asculte. Mulliijcllra pe su 'z~L A tii ne compatimira, Citiva ne strecu-

I{;a ci ilva silingi, eeea ee era putin, A treia zl de 13 808i-rea noastra acolo, satui de-a fi supti noaptea de plosnitei'ct"oce, ne intrebam daca n-ar 1 cuminte sa f,acem cale-ta-.oarsa, inainte de-a ne trezi far a ultimul taler in buzunar ..Cind, deodata, salvarea ne pica din. cer, Un Iochist grec,de pe un vapor mare care acostase Ia Port-Said, binevoisa-si plece urechea ell caldura la povestea nenorociril noas-tre, Fu miscat si de indai a trecu la fapte, Scoase 0 batistedin buzunar, puse un taler in ea si mcepu sa fa.ca ehetaprintre numerosii client] ai catene ei. LInde ne aflam, Cumoatil lumea ]1 cunostea, strmse pe Icc doua lire sterline.Era aproape die cit aveam nevoie pentru bilete. Ni Ie cum-para chiar el, ca sa se Incredtnteze ca IlU sintem pungasi,Apoi acest om bray se Intinse ell noi la taifas, tnteresin-du-se de viata noastra si povestindu-ne-o pe-a lui,

Astfel, aftai cii era ceta:lean englez, insurat cu 0 engle-zoai(;:a", avtnd domiciliul .a Bombay, port eatre care se fn-drepta nava lui, Jmi facu 0 descriere atit de patetica, mctt


3/44

imaginatia mea nebuna Iua foe, Tocmai cltisern Sacun10Jrrde Kalldasa, in minunata tradueere a marelui nostru poetCosbuc, Avearn eapul plin de alta carte mai veehe : Lu-mina As:ieit Nu....ml trebui mal mult, A, fost de-aiuns sa In-tilnesc pe aeest om foarte tandru, care-mi povesti des...pre viata fantastica a Indiei, ca sa uit de MUS3 ~i de toate~i sa-I propun s a r n a ia eu slne in aceasta t a r a , unde ere-dint a ~i visul umplu intreaga existents a Iocuitorllor ..Fochistul nu se mira de lnfierbintarea mea ; Imi. spuseca numeroei oament, dupa cite stle e'I~ sacrificase totuldragostei ,or pentru India. ~i se oferi s , a r n a prezinte eoman-dantului sau, Dar, val ! Musa protesta aUt de vehementimpofriva "nazbltiei mele descreierate'' contra "tentativeimele. de tradare", inert a trebuit s a renunt Ia reallzareavlsului rneu de-a evada, fafa putin,ta de intoarcere, dinviata schiloada Ia care r n a supunea un vesnic compromisintre aspiratnle mele de credmta totala ~i. datoria mea fi-ia'la..Am luat, totusi, adresa fochlstului ~i mi-am promlssa folosesc alta ocazie pentru Indeplinieea unei dorinteatit de scumpa sufletului meu.

Port-Said va ramine pentru mine marea raspintie adrumurilor maritime, unde inima mea. a simtit "~i lnre-gistrat pulsatia arterelor vieti' universale de pe planetanoastra: Aiel am avut viziunea clara, sentirnentul precisal dive:rsitatii destinelor omenesti care smulge pe barbs tde nevasta, pe fiu de mama, p ie amant de amanta, ~i-i az-virle eu violenta tn splr~ii catre care se sirnt atrasi de afi-nita~i, rnai armonioase de-cit cele create prin legaturi defamtlie. Adevarata noastra inrudire ~i adevarata patriesint, adesea, la antipodul Iocului unde ne nastern ~i undetraim ca niste straini.De pe vaporul care r n a ducea Ia Beirut salutai ace.storas micu] ~i, statuia lui Ferdinand de Lesseps, a caru!

privire aspra, atintita asupra canalului, parea sa spunaoamenilor Iricosi :: ,~Haideti ~Mi.~ca.ti-va ~ lata in ,eA 0 calece ar putea s a va conduea catre vat i1tiva l" 'As vrea sa va spun fara nici 0 partmire, ce impreslemi-a acut omul care ne...., lntlmpinat la Beirut "i desprecare auzisem atltea Iucruri necurate, Simt insa ca-l zadar-nica dorinta sa fii veridic, cita vreme toa e aspectele vietii ..

pe care Ie simti, sint dependents de, inima noastra, dedragostca sau de ura noastra, die bucuria sau de pliei isealacare ne stapinesc 0clipa pasiunlle,


4/44

Sosind la Beirut) ne simtearn atit de saraci, atit de in...departati c te tara noastra ~] atit de pierduti in aceastaTurcie asiatica a lui Abdul-Hamid, incit eram gata s a neinfratil'll chiar si cu dracul 111SU~i; daca s-ar fi prezentatin Iata rioastra cu zirnbstul pe buze,Pe buna dreptate, vazuram un Inger salvator in per ...soana chipes imbracata, de stature malta, zimbitoare *ivorbindu- e romanes e, care sari pe punte, chiar in mo-mentul cind barcagit salbatici voiau s a ne usureze de ulti-mii piastri, Klein ridica incetisor rnina, rosti doua ellvinteimperccpti ile ~i iata-I pe seful pclitiei, care supravegheadebarcarea, alergind spre noi, nernaicontenind ell salama ...Iecurile, ] indu-ne sub protectia sa si ocupiridu-se de bie ....tele noastr e bagaj e,- De necrezut! imi sop iMltSa. Politis e la ordi-n e le 11 .Ji !

Putin mai apoi, Ia varna si in fata cornisarului perf -lui, n -8 fost da sa ne convingem de atotputernicia gazdeinoastre, in acest O J [ as cu regim absolutist, Klein ne ceruhutiile. Musa iidadu un pasaport expirat, iar eu U11 certl-ficat de scutire de serviciu mili ar,- Nu fac doi bani ~zise Klein. Sint acte bune s a v aconduca de-aiel direct la inchisoare. P . m facut bine c a amv. nit s a v a caut la toate vapoarele ce soseau de laPort-Said, 8sigtJI' a\i fi debar cat, dar n-as ti strut nimicuespre exis 11" voastra la Beirut.La auzul acestor vorbe rostite cu 0 seninatate infi ora"" "toare, tremuraram din toate mcheietu .ile. $i care nu neIu recunostinta, .cind salvatorul nostru se adresa ell tU1 aerdegajat, stringind mina cornisarului, ce se grabea s a i...mtinda,- Dragul meu bei, acesti doi oarneni sint prietenii ~ioaspetii m Ii>Raspurid de pers ana lor.- EvallamJ COllSiJ 1ti comisarul,$ 1 1 trecuram ca doi vitei pe sub nasul unui tren rapid,dar! eonstienti Ide prlmejdia din care scapasem.

O~ Mediterana ~tot asa de frumoasa ca ~i la A.cxan-dria ; un cer.! Ia fIde stralucitor, ne Iermecase in tirnpuldistantei parcursa in trasura pina la vila lui Klein .. Nune-am desclestat dirrtii, tot drumul, Un Beirut murdar ~iurit fu mtimpinat de sufletele noastre, cu gratitudine ~ientuziasm, greu retinute, Gazda ne arata, in departare,si!ueta Li ban ului ~5 ~O


5/44

- Acolo vorn merge poimiine ...Libanul ! Voi tra..i deci in muntii cu cedrl Iegendari, : : ; l ivoi fi tratat ca prieten, oi munci ca uri om Iiber. Ce-mimai trebuie in plus ? "'l"lrasura se opri in fata unei . I uno se case de t a r a ,asezata pe un colnic putin ridicat deasupra rnarri. 0 Ie ....rneie durdulie si doi copii, intre sase si op an', ne prirniraell strigtite de bucurie, I~;ddadeau sflinta s a ne simtim cala noi acasa, Ne spalararn pe fa~a, muti de Iericire, intr-unzgomot mare de vesela, asaltati de Intrebartle copiilor,puse In Irantuzeste, Apoi, iind ora n1 set, iesi " a m pe te-rasa, LInde Klein e astepta cu aped vele puse la ghea ft .titu mea lui era aceea a boierului bogat, staplll la clacass ~care nu ridica un pal de [os si-i dispretuieste pe aisai, tot ocrotindu-i. Nevasta si copiii se apropiau, uneo ..i,sfiosi, ca s9.-1 intrebe sau sa ne intrebe ceva. Iiindeparta,eu ( singura miscare a capului. tSi cind Musa, dupa doua p a h a u e eli tuica, Vl"U s aatace p 0blema ]ucrul ui, a tit dear z a ~G~re pen tr u el, cela-lal I~O true scurt :

~ La mine, nu "\0 b sc despre a aceri, cind sint defat~i.muieri, 0 s a iesim numaidecit ...11 uie1'i,le erau nevasta lui ~i a1te QUa evreice, rud e,cal e roboteau imp ej urul nos ~ru"pr ~gatlnd masa,Ac asta dojana nu-mt placu, Privii mai atent omul, 0fat._. alida, e ll gene si sprlncene aprnape albe, cu p riv i-rea nesigura, purta urmsle suf'erintei fizice ee-l Imbatri-nise, Cind rrdea, buzele subtiri si livide 'tt ans Iormau ris ulintr-o strimbatura, care il facea an ip ic. Alt! 1 nu facpaimpresia asta An ciuda c ului n m.n t. e afla, intoat"" persoana lui bine tu nata~ ce a autori t r si cin ic,care-i era natural si te irnpingea sa g"nd 1i la recutulsau a rentuIOS. lmi spuneam e a omul asta atrebuit sa. den

m ~te lupte in viata, eu altii 9i ell sine insusi, ptna s aajullgW a-si agonisi _0 stare materiala a it de Irumoasa.Se vedea cit de colo, ca gazda noastra traia pe piciormare. Aflaram c a avea doua proprietati, asta de aici ~ialta in Liban, Ia Ghazir, unde trebuia sa ne instalampoimiine, Sase persoane, plus doua servitoare arabe, dehranit ~i imbracat, In timpul primei mese, luate laolalta,

imi dadui seama ca imbelsugarea era. lucru obisnuit inaeeasta casa .. Mineau ell totii enorm. elurile de mincarese succedau unul dupa altul, de parca nu se mal ispra-591


6/44

veau : carne, legume ~i fructe de prima calitatc, El tro-nind, mind, Impartind ~i poftindu-i pe toti sa mai ia, dindexemplu el Insusi, La sfir~it : cafes, narghilele, siesta timpd~edoua ore ~i i,a'a,-l in capul tribului, Incepind sa eoboarepovirnisul terasei, p,ina la malul marii, unde se aflii 0haraca in care sint depozitate costumele de baie, [ucartile~i un f,el de piroga usoara.~ Da I imi spune MusH . Putem s-avem incredere.Acest om e bogat, In colo, ca totdeauna, nu numai saraciai-ai putea reprosa.Privesc lac-est golfulet frumos, llnistit, pitoresc ~i sin-guratie, colt ideal pierdut in mingtietoarea Mediter2'n:a .. e . l ,de indata, se aprinda in mine dorinta de a-mi cladl ale!cu miinile mele, 0 cabana ~i sa traiesc, intre Musa si Mi....hail, sau singur-slngurel. Iimpartasesc lui Klein gindulmeu. Suride dizgra tios :~ De ce nu ? 'I'otul e posibil, cui vrea s a reuseasca.Nu trebuie deeit doua Iueruri : munca si rabdare, $i astamerita osteneala, Voi vedeti c a natura ofera omului, aici,unmic paradis, Cunosc pamintul ca putini altii~dar numaiill acest colt vreau sa-mi sfirsesc zilele.Klein nu ridica niciodata vocea, Vorbirea lui e mona-tona, f l a r a a fi lipsita de interes. Se pare ca, nu-l pacediscutia inflacarata, schimbanile bruste de umoare, striga-tele. Ori de cite ori se int'" pla ea Musa s a se Infierbinte,a masa, ~i s a vorbeasca ell glas tare, Klein ducea douadegcte Ia frunte si cu mina cealalta faces semn batrtnu-lui s a se potoleasca,EVrui s a rn a tncredintez daca avea pen.tru mine vreunijloc de a-mi eistiga existenta in mod sigur, la Beirut,nde s a pot ramine eel putin 0 buna parte a anului,

rr: Tie voi ajuta !imi spuse Klein._.._.....u te uita in g. ra lui Solomon r striga Mus a.. LaPort-Said; era cit pe aiel sa r n a lase de caruta ~ 8....0 steargaIa Bombay cu un fochist 1E schimbacios !

Rftmasei mcurcat, Klein ma masura din cap pina npscioare :...,_...,ll L. Iti tree prin CB'p ~iasemenea trasnai. ?Nu mal spuse nimle, Dar privirea lui adauga : "E blneti ~l8-0 ~ im ".Musa in~e ese ca mi-a acut un rau ... e i incerca sa...dreaga :592


7/44

...........esigur, Adrian e mdragostit de tinuturile Medite-ranei; dar nu cred sa-i placa sa ramJ!na in aceasta tara~unde libertatea e Ia eheremul ultimului politai.~ Nu cunosc alta ~ara mai Iibera ca Tureia lui A,bdulHamid ~ riposta Klein, molatie, Nu numai pentru aeelacare are avere ca mine ~it se bucura die prietenla guverna ...torului, ci pentru oricin, vrea sa se tina departe depolitica, ocupindu-se nurnai de treburile sale, e i apoi,aiei, cind incepi s a te ansezi ln n got, banul vine in valuride lire turcesti ~i se scurge in metilici sau biete baneu'te.Chiar ~ j _ eel neprieopsiti, care ci9tiga metiliei, izbutescadesea sa-i rotunjeasca in lire turcestl, Caci, in Turcia,oricine poate face pe pasa, cu eheltuiala patina, Viata-iusoara , impozite, ~OC!Toata Iumea pastrea.z8 0 Iimita mtreceea Ice ci~tiga, ~i ce eheltuieste, explicabtla prin absentsnimicurflor costisitoare in vista orientala, ~i care in Oe-cident inghit atit averfle mari, cit ~i Ieafa muncitorului.Am ramas eu gura caseata, dinatntea rationamentuluigazdei noastre, Klein erarnai putin prost decit imi inchi ...puisem. II zgindariram la -vorba ~i-l ascultaram eu folos,

Apusul soarelui, apoi noaptea, ne gasira tot acolo, lamalul mariti, cufundindu-ne la sfir~it in tacere, fiecare cugindurile lui. Nu ne ....m Inapoiat in oras, Cinaram ~i neculcaram devreme,Cind deschlsei ochii a doua zi dimineata, toata Iumeaera In picioare, chiar ~i copiii ; in.treaga ru ~arie a, cases seafla pe terasa, unde Musa ~i Klein vorbeau :in soapta cufata spre nemarginirea Mediteranei, Iurnindu-si nemiscatiprima naghilea a zilei, Pace, singuratate, tacere, bunastare.Avui sentimentul c a 0 f rici e patriarhala don nea in aeestcamin rornanesc, pierdut pe coasta Asiei Mici. Cit deindepartate se aflau patria mea, mama. mea ! Pe aici nu sevedeau frumoasele noastre vapoare albe, bucali plutitoare,din patrie, pe care romanii din Alexandria le salutausaptaminal, atit la sosire cit ,iIa plecare ..Indata ce r n a imbracai, copiii ventra sa-mi povesteascao multi me de Istorioare, pie care abia Ie Intelegeam, deoareevorbeau loa te prost romaneste, in timp ce franeeza,idisul ,~i araba Ie erau familiare .. Un lueru extraordinar :in aeeasta fa-mille evreiasca, copttl mergeau la scoalamisionarilor eatoliei Irancezi ~i adorau pe Isus, ImiaratarA numeroase poze sfinte, pe car! Ie sarutau euveneratie, Fetila~ mai mare decit baiatul ~i mat sentimen-

5 93


8/44

tala, compatimea "patimile Domnului' si rna intreba )~dlece I-au rastl nit", Doua dintre aeeste imagini In culori -Isus pe cruce ~~ Fecioara Maria ell inima strapunsa de- 0sageata - nu Ie p a- aseau niciodata, chiar cind se urcauin pat, la culcare, IIUi exprimai lui Klein mirarea, Irni. . . .raspunse rece ~Imi las cop ii i & 3.=1iubeasca acum P Q sus, catoli cul.IVIaitirziu, lnd vor terrnina scoala ~i vor i .o;lcap~a pe miinil emele experts, iivoi 0 liga s a aleaga intre dragostea p n-ru Du nezeu, ca ~e nu-ti umple stomac 1 ~i ac ea abanului, si gura ca e conteaza, $i atu ci, ca sufl tul lor

A sa fie catolie sau evreiesc, tot drago ea de bani va Iiaceea care-I "a s" I g I La nevoie, daca va fi eazul, Ie voiarata cite a em Ie de urmat, de Ia marii rep ezentant iai cc or dar li ~i.Nu, nici t p icol! Mis'onarii nu vorchimba fa a lUI .i;ba cred ca nici u ~in g-O taca. Nuu .maresc decit no' a epti, Ei bine, copiii rnei au sa sepoarte a~a cum e mai Ins,

,.Ce cini 1 ~'~ .'" dii, 0 clipa, acest om r n a infrico~a.Ceea ce stia des re vi a~a, pentru el era tot atit de nestra-rnutat, C " . . a ~i sti ca ee-l sustinea casa, Se vedea asta pec ipul sau, alb ca varul ; 0 sim eai din onul conv rsatici. le. Observa ere tul vorbelor sale asupra mea ~i a lui1 \ usa, ~i sterse tot, printr-un cuvln t , dintr-un gest . . SeIidica, ne apuca fami, iar de umeri si sp use :- Acum om m rge in cea mal fr r oasa cafenea dinBeirut, sa turn m ciubuce ~~ fa 0 bim despre afaceri.Trebuie s a n i te em en Iratii !- e u sigurantf ~ ragul meu Solomon I intari Musa.o s a ne in e g m c Iratii [ Tu 0 s a Iiig idul n stru ! 'I'e\ n1 ascult .

Klein i"': dus aratatorul Ia buze :~ Nu st tga as: e tare [Cafen aua unde 1- duse era asezata ap -oape ~nintre-zime deasupra rna ii.Consumatori : arabi ega i, ell fetrave, ca 'e 'i l Intimpinara pe Klein ell numeroase melkha-.ar l Se bea raehiu sau cafea 9" se furna, Ci.te unii intrauintr-o cabina, de uncle ieseau in costum de baie ; dispareaur poi printr-o trapa, unde 0 sea ~aamarita iiduceau direct1a mare. Ii vedeam i-otind, de pe Iocul nostru, e terasa .

Apoi se tnapoiau, relua ciubucul, conversatia sau jocul. NuIna dumiream deloc, Musa~' entuziasmat, vru sa-t imite,pe lac. Klein se i potrlvl r. .594


9/44

- Esti batrin" Un circel ei iata-ma ell un rno tillbrate, cind eu caut un asociat ! E tocmai cees ce tin, casa stii imediat ; rn a bi _ ipe fortel tale, nu pe ale mele,pen ru executarea Iucrarti ce-arn con ractat,l\1agu it, batrlnul lsi umfla pieptui ~i iI01 iti dintr-osorbit r.a rachiul din pahal"e :_ Conteaza e noi ! in sana' t a a, So omonaki ! ~i~ntr-a ta, dr iene, baiatul meu ,Klein continua, ell vecea-i inabusita :___.Pe du neata te stiu meserias un. aca si Adrianit'~ calca pe urm , are s a fie ~. mai bi e. Casa mea e ~iiavoastra ..C oa ecare rabdare si economie, V a e~i face unmic capital, ca sa v a curnpa ati scule si apoi sa ne prindem

tovarasi i afacere ...,_ Sa ne past -ezi tu banii, racni .b usa, c a eu sint uncheltuitor nebun, iar zanatecul asta ]1)d int "C ! adaugWel, ara indu-ma cu ciubucul,A vramescu roti ochii imp rej ur si_ Verbeste rnai incet, te ~og

'I'urchia, poate sa ne irrteleaga ca eva.~.ie tot orasul ce punem noi la cal~~

- Cred e r r nu conspiram nirnic....- Desigur, nu !Dar, auzindu-t uri al treilea, ar puteaI erede ca. at} venit sa-mi incredintati U11 sac de aur,I~ibau tacticos paharutul isi indr pta bustul, eercetindeli gravitate chipurile vectnilor n~)~tri de la: mese siraspunzmd Burizator n oi lor salamalecui i, ADO i :~ Aceasta prima lucrare, pe care 0 exccutamirnpreuna, nu-rni dr toata garan t i 'il urn 1 benei'iciusatisfacator. E chiar f J8rte posi bil sa ~l in p: gu bfL, Deasernenea, pentru inceput, vom Iucra f t i , . _ , a nici un an-gajament tntre noi. Daca rezultatul va Ii bun, cu atit maibine pentru noi. Daca maninc banii, tin ~a fill ~ingtlrUcare suporta paguba, 0 s a aveti asigurat un salariu de .baza : ttl Musa, doua lire turcesti pe sap amina ; iar tu,Adriene, 0 lira si jumatate, Merge?

Mus a, beat de bucurle ~i uitind de i.._ta, discretiarecomandata, i~i desfacu bra I ele ~i tuna :- Vom fi sclavii tai ~

zise pe sopti e ~.esi sintem in~i nu-t nevoie c : - a ,

Klein lfdell 0 mut " a speriata, privi in jt r 1)-~ispuS caprobabil cu Musa trebuie vorbit des-pre afaceri nurnai .111pustiu, Nu mai spuse nimic ~i ne l a s a sa povestim verzi ~.5. 5


10/44

uscate din Romania. La prtnz, aeeeasl mas a copioasa neimpiedlca sa ne miscam, pina Ia apusul soarelui, cind pa-rasiram frumosul golfule] ,a1gazdei noastre, ca sa ne ase-. . . d '" 1a .... A ~ ~ t 1 f '" t . dam . mn nou masa, . poi rm n un a u ,am 1Tlon n e : us,eIn oras, ca s a ne arate Beirutul de noapte al pasalelor, Nelnapoiaram foarte tirziu, beti de.... binelea, cu zgomotulasurzrtor al timpanelor hauindu-ne in urechi, Fe dinalnteaoehilor ne defilau ehipurile dansatoarelor arabe, eu bu-ricul gal.A doua z], Ia orele sase, pleearea Ia Ghazir. Plecarepunctuala, ca la armata, desi aveam nevoie de dorrnit,Parea am nislp in, ochi. Ma, simt moale, Dlmineata esteinsa fermecatoare, In eurte, doua trasu:ri mari, trase decattri chipesl, Nu se incarea deeit putrne bagaje, 'I'oatalumea pleaea, af'ara de-o servitoare care ramine sa pa-zeasca casa, Cind convoiul se pune in miscare, ne asemuimeu niste refugiati, nu prea grab,itLSint nevoit s a recunosc ci Solomon e un tip care arepumn ; un purnn ce nu se arata, dar al carui efect se simte,Nu tipa. n~ciodata ~d totul merge ea pe roate, De la sosireatrasurllor, cind coboram din pat i pina la plecarea convoiu-lui nu s-au scurs rnai mult de douazeei de minute, Nieipomeneala de zarva sau porunci, Ne-am spalat pe lata,imbracati, ne-am luat cafeaua, tacticos, in timp c e douaservitoare pre-gateau doua boccele, ell boarfe din casa.Daca un eopil inti zia, legtndu-si sireturile de la sandals ;daca 0 Iemeie se mvirtea uneori loculus, nestiind pe ee sapuna mina, ei intilneau repede privirea vigilenta a IuiKlein, "suficienta ea sa,....iseoata .din incureatura ..Intr-adevar, omul asta n-a facut degeaba umbrapamintului~ : : ; i daca experienta vietii I-a costas scump, astiut s a traga ~~ oloasele, Il pretuiesc ..Mi se pare ehiar omenos, Pe drum, Ia 0 coasta greu deureat; coboara din trasura.sl merge pe jos. Facem ~i noi lafel, Ocazie nimerita ca s a r n a izolez de caravana ~i s a gustin tihna spectacolul ce se ofer,a pentru prima oar,a, ochilormei, Nieiodata nu rn-am urcat pe munte. Putine regiunisint tmpadurite ..Iar nesfirsltele cimpii pietroase nu stnt rnaiputin impresionante, mal ales in partea numita, cred,ahr-el .....elb, unde linutul este semanat ell stinei ceseamana din departa 'e' eu nlste aratari apocaliptice, J03-Medtw ana inflorata de spurna valurilor; se departeaza pen e s im tite , cu coasta eO 'dantelata, care ofera cerului albastru


11/44

numeroase golfulete de safir~,i smaragd, Ca s , a le potcontempla cit mai bine ~i, in acelasl tlmp, s a , urmez con ...voiul, merg uneori de ....-ndaratelea, eeea ee- face pe Kleins a 'm a priveasea, de parea , a " f1 i'ntr-o ureche ..~ Atit de mult iubesti tara asta ? rn a intreba el $i inprivirea-i cenusie Iuceste ceva care, r n a nelintsteste. -. ..........a., Eu vin din, stepele Baraganului si ceea ce vadaiel rna subjuga, Tare as vrea s a am 0, coliba, colo, Ingolfuletul singuratie ~i inverzit. Sa traiesc acolo ca unsalbatie.D , ....b t! " , A " t ""'t ... ti 1- Ie ce "ca un sa a ic ~,l pu ea g,a raiesti aco 0 caun om civilizat, Pentru asta, nu ....i nevoie declt sa airabdare ~i s a vrei s a muncesti.-- Asta e !Nu ...mi plaice prea mult s a muncesc ! Credle a dear anima ele, deventte selave din cauza omului, ]~ipetrec toata viata muncind ; sint ~fgur caLdaca ele ar aveao eonstiinta, s-ar sinucide,So] om on arde de dorinta s a rna contrazica, Dar ep. ;u ,d ,en t ~i-~i rumega replica. $tie ea n ic i el nu si-a facutdin munca un scop a] vietii. ~i presupune c a eu ~i stiu

povestea, A~a. ci bate In,retragere := Desigur, ernul nu-] un animal. 'I'otusi, daca dores ~isa-ti ,a"'cabana, acolo, l~nga a mea, n-ai d e e t t sa p e r s e v e -rezi intr 0munca interesanta, pe care a vei avea in curind.Nimeni nu-ji eli de pomana, '['i-am spus c;i te voi ajuta ..Fe mine nu m-a ajutat nimeni, A trebuit s a r n a descurcsingur. -- Nu ered, domnule Solomon, c a ati facut avere numaiprin munea eelor doua brate ale dumitale .............e ~tii dumneata ? : ; ; i chiar de-ai sti cum am coliridatIumea, ei bine !asta ti-ar dovedi c a nu sint un prost, Daca~i dumneata ai putea face la fel, nu ti-ar prinde rau. Euprefer inte igenja care -te imbcgateste, muncii cinstite carete infometeaza"Nu vreau s a - m spun ce gindesc despre "inteligertta"~ decare a dat dovada, negustorind trupurile sora-set, nepoatc-sei ~i al propriei neveste, Imi ghiceste Insa gmdur ile ~im ... .taca fati~" dupa ce s .... as igu rat c a lVI'usa" care era putinin urma noastra, asculta convorbirea noastra :..........ml spui c a este imoral, eeea ce am facut ca sa

ci~'.ig banul, spre a nu ramtne toata viata golanul pe caremaica-sa l....adus pe Iume, hranindu-l eli piine neagra pinala virsta de dou,azeci de ani, Da !i....m aratat surorii mele


12/44

mai mari, apoi fi i cei sale 9 1 la urrna nevestei mele - carese culcau prosteste pentru trei metrr de stofa - cum s ase prostito eze cinsfi pentru -pumni de aur. Tus .ele sintazi bogate si eu, pe l " "n,ga ele ...Mil oprii ~i v -ui sa-l. privesc in adincul ochilor, darSolomon se fer i:

- Ce te-a apucat ? intreba I, rece, ell pri vireapierduta, apt oape nevinovata.Nu inteleg ~spusei.Ce nu irrtelegi L ?- Felul dumitale de-a concepe cmstea si necinstea,E foarte simplu : nu exista ne inste mai odioasdecit aceea de-a voi s a pari cinstit, cind in realitate nesti si nici nu poti sa tii. Or, toata lumea s cred cinsti a~i nirneni nu es e asa ceva, incepind cu ne l,fl ta si copih. Idumitale, ell tatal si P .ietenul dumitale. Caci Iiecare cau:s a te pacaleascs, "'lltr-un Iel sau altul, Nici 11Ls poaialtfel, daca rrei s a traiestl. Tr ebuie sil tri zi ! Si-a unci,spun : nu se afla deeit 0 singura cinste a ' evarata, .-ceede a practica necins ea De fa ta , E 1 Cled c a lumea ra d vei ,mad buns, Ul1 .nai in . ziua cind va recun aste ca-i bolna.de cinste falsa, In acea Z], poate, se va avea in sfir; itmil ..de cei pe c r ~0 necinsts prea meschin v Ii Iasa mui i 0 ifaa ne. ~i lise va af~wa ce trebui e s a faca", mai al s cirnu esti atit de 1 r ~. I1orice caz, se 'va sIt,. ad apre carea u ~ a carei p r acti c a te 1 s a s a mo 'ifoam sau n t duce decit la crima sau sinuclder .Om ni .ca v mai ci~tig at i i , nIIcrezi ?Desigur, ram d~ ceeasi parere, dar p' eferam s a n idau nici un raspuns ca sa nu fiu obligat a trage 0 con-cluzle, Si apoi, Musa ' "11 '1- facea semi e disparate, ea s a sfi ,.~"esc discutia. Si ci d, .iai apoi, rna ajui e din urma im i~uflala urech ~discre - :~ Nu te-ncrode i1 Iimba lui! E bun de gura !Asa i r ~cult cum 0 fi. Solomon e in stare s a te bagc in buzunar,In cariera lui nu a . exploata t numai f m i tiner e, ci ~lbaie ti tineri,~ Cum asta ?

- Hm ~ Foal e sir iplu. Ii fac: a . . 3 a se insoare cu fetefrumcase $ i le platea un lung voiaj de nunta in merrcade Sud, in timpu caruia sarmanul Insuratel devenea,'aras a ~ ie ~i fara sa p rofi Le t pestele Iemeii sale. Pe al ii "iinvata meseria de codes, Iurnizindu .....e praz] ascultatoare,

, 5 9 8


13/44

mate mustruluite de e , care supraveghea irideaproape ure-teta mcasarilor" , rezervindu-sl partea Ieului,Dumnezeule, cit de Incilcita es e viata : Desi am avuto adolescents framintata, nu m-am belgat niciodata in afa-e . de exploatare sexuala, ca acelea n care gazda noas-tra l~i creease Q specialr ate si pe care Musa 0 numeste1 li~~ ,'ISO omone f


14/44

pinii, s 'tlga irnbatrineste". Ce "stapini~"? N-am nevoie denici un fel ! Dimpotriva, le u trebuie s a fiu golas i Iuoios caun bolovan, fiindea. oaia, indata ce ."pri.nde" putina llnA,e totdeauna gata pentru foarrecele unui oarecare tunsator.Niei n-ar putea sa. fie alttel ; orice comoara naste in,rtdiil : ; ; icreste pofte, Omul nu trebuie' s a stapineaaca nimic ; nu...mai atunci va avea totul,Ghazir e un sat de mici ren ieri arabi, binevoitori si cuobiceiuri simple. Crestinismul domina, iar eatolicismuldornneste ell in.gAduinta. Niciodata rru mi-as fi inchipuitatrta politete, civilizatie adevara ta~ Ia niste oameni pier-duti in vagaunile unor munti 'uncle viata este aproape pri-mltiva. 'I'merii Ifbanezi inca din adolescenja se due sa facaavere, in nu stiu care America, Se mapoiaza, totdeaunabogati sau aproape ~i inca tinerl. Atuncl l~i eonstruiesccase, daca astfel pot Iinumite morrnanele de pietre nezi-dite irrtre ele ~i al carol acoperis este 111forma de terasadin pietris batatorit, Dupa tiecaee ploaie, toata Iumea seurea pe terasa pentru a drena ell tavalugul,Totusi, se afia clteva constructii destul de Irumoase ..Sint cele pe care Ie vizitam de-o saptamlna, la Ohaztr siin imprejurimi. Arnfi rionii ne intimpina imbl;raca\i insplendide haine de matase ~i ell purtari atit de curteni- ..toare, tncit leu ~i Musa sintem foarte Incurcati din pricina. bietelor zdrente de pe noi. Se prefac c a 11U Ie observa, eo...plesindu-ns in schimb cu atentii magulitoare. Solomon in-sceneaza 0 poveste inselatoare, ell niste nenorociri ee ni_ '1s-ar fi intirnplat in Egipt, unde am fi executat Iucrari ar...tistice care ne-ar fi ruinat, Si adauga, cu obraznicie ,;- Dar se vor .-efaC'e repede, caci, a s a cum iivedeti,slnt dol. asi in decoratia murala, 0 sa V B eonvingeti, clndIi veti vedea la lucru,

Klein vorbeste curent araba din Siria ~.' aproape totasa de bine si spaniola, in care Musa face furori. Batrinuliitrage cu palavr,eala lui, care amuza pe gazde, Solomontremura, aproape galben, de teams ca nu cumva Musa sarancaneasca vreo ugugumanie"'~ Atunei inter-vine cu na-turalete si schimba convorbirea, vorbind in arabeste,

Desigur, Musa este un entuziast, teribil de vorbaret ~jale carui access de sinceritate pot fi neplacute, Dar Kleineste un rautacios, ell singe rece, care nu se gindeste decitL a interesele sale, Astfel, noi habar n-aveam eli tinta tu ....turor acestor 'intl]niri prietenesti era numai ea sa deschida600 .


15/44

eventuale perspective de lucru, : ; ; i cit in , ochii lui Solomonpalavrelile noastre n-aveau nici un sens dace! nu tin deau,in cone uzie, ta 0 ".tra.nzactie~",!, Se pare cii t rebuia sa in-\elegem c a rostul nostru acolo nu era "de-a hotarf pe pro-prietar", Patronul nostru era eel care trebuia sa "Idirijezetratativele", iar noi doar s a iIe "u~uram"~ Trebuia, decl,"~"'" ~..... 1 be ori te aa noi sa pa.'?lmIn ace e case ara 1 8 ' priev noase, cu erede conspiratori, ehiar daca nu eram,Doamne, cit de feluriti sint oamenii, mai ales ca men-tali tate ! Eu fli Musa erarn departe de orice gindire rnes ...china, ~i abso u incapabili de a raspunde printr-un com-portament nelalocul Iui, calduroasei primiri pe care ne-ofaceau acei burghezi cumsecade din Ghazir !

Bieti gola lit dehainati de foame si eu infati~are [alnica,erarn salvati nu de mincillnil lui Klein; nu d e ' morga luidis anta, E''"am prtmitl in casa si ne ospstau, ne dadeau sabern ~i s a , fumam, simtind 0 placcre vie ca s a ne ascultevorbele si s a ne marturiseasca pretuirea ~i respectul lor,u ~Noi Iiiubearn cinstit pe acest i Iibanezl, f ii nd ,cA ....icredearn bu i~i n-Q dovedeau ell prfsosinta. Ne aratam,c sincerltate, asa cum sintem. La intrebarile lor inteli ...gen t e asupra trecutului si "a vietii noastre, Ie dam raspun ...suri promp te, ca niste [eturl de lumina, spre deosebire deKlein care sl le prepara pe l a d e sale, infa:?ur:in.du-le in noli.e mister,

Ieri, Ia un bogata~" Musa a calcat iara~i in strachini. Seorbea, ea de obicei, despre pictura , i decorari, care-i in-nebunesc pe loc ultorli tnstari i" din Ohazir. Ni se turna ra-chiu, putin rnai mult ca. de abicei ~i care se bea Indolt ellapa. Musa \''0 ~ sa-~ arate lui Klein c a ~i el este in stare,1 el cu el. sa " ecic a" un client .. Sl .urn gazda obiectascurnpetea Iurniturllor, l?at .mul striga :- F'urriitur-ile pentru decorarea apartamentului dumi ...tale ? Dar 5111 0 nimica toa ta !De exemplu cit ?. . . .- Eibine circa cinci lire turoesti !

- Bate laba ! S-a faeut, spuse proprietarul.Totul se petrecu atit de repede, Incr Solomon, caretocmai ill clipa aceea dadea un paharel pe git" n-avu timpsa- goleasca si apoi sa Intervina. Nu putu dectt s a string3

incurca rnina pe care i-o intindea clientul, in semn c a afa ....cerea se incheiase, Dar 'Cum iesiram .in strada, Klein ll.~iv~rsa toata fUM asupra lui:601


16/44

- BOll batrin ! Inca n-ai Inteles plna a-cum, c a le l-earcarn pretul furnituri'lor mai mult decit trebuie ~i ca deacolo imi aranjam socotelile !- A~ ~ facu Musa, vesel, Cu tine, ornul 1 1 U stie nici-odata cum sa vorbeasca nici ce-ti convine sau nu. Ob-serv c a prciorul tau e totdeauna in calea mea, c a te calc pebfit5.tura, clnd nici nu rna astept ..Deodata, prietenulul meu iisari tandara ~ ..~ Si-apoi, na ! Daca ultima Iucrare nu-ti convine, 0xecut eu impreuna ell Adrian! Atunci, ce ? E un ci~1 igd e douazeci de lire turcesti, in cincisprezece zile Iucratein dol. Nu-ti ajunge ? Mie si lui Adrian ne este destul !- Deci cine are urechi de auzit s-auda ! conchise 50-oman, eu voce a sugrumata. Pe vii tor, trcbuie s a tin contde .oncurenta voastra ! A voastTa !Se opri, Incrucisa bratele pe piept ~i scruta orizontul,palid ca un mort,Ma in ricosai, aducindu-mi aminte c a n-aveam lrirtiilede sedere l,n Turcia, in regt la. Intervin :~ Dar. nu, domnule Klein, Musa glumeste ! Cum atiputea oare sa. credeti in concurent: noastra, cind sintemIipsiti de rea mai mica unealta . $ i fara un 'ban? Cine 0sa vrea, in coriditiile astea, sa ne dea 0 Iucrare, sau 0 ar-vuna ? ~l apoi, ~tii destul de bine C t l depindem de dum-ncata ..

lein imi puse 0 mina pe umar.- Faci birie 'a iei a ararea vinovatului !rinji el. Adu-i-v'" amin e , ill fiecare Z 1 , ca sin teti la cheremul meu,Aceasta obraznicie il scoase din sarite pe hatrin :- Ce ? striga. el, sintern la cheremul tau? Nu cumvai-oi fi inchipuind ca eu nu-ti cunosc ,~sl~ibiciunea" si tua-

, 'tiei tale, aici, in Liban ' ?- Care "sLabic iune"? Aceea e-arn fost peste ?- Mai rau ,: aceea c a esti' ovrei si ai ascuns-o, ca peun betesug. Ai spus libanezilor " C a ' esti erestin ortodox,dar daca ei at sti ca i-ai mintit, te-ar alunga ell lovituri depicior in spate, Nu-i asa, scumpul meu Solomon?~ Ba da! marturlsi celalalt, Da pa c a tu nu esti ovrei?~ 0 stie toata lumea ! Eu n-am ascuns-o, lata deose ....

birea ~ t ; ; i ei rnai stiu inca ceva, sau, mai bine zis i~i dausearna ..~Ce anume 1

502,


17/44

;_ Ca eu, ovrei ul, slnt mult mal cinstlt dectt tine, bu-nul., crestin ortodox !Aceasta zi fu Q mare Infringere pentru Klein. Dar, dinfelul sau tacut si eroic in care a p irnea, intelesei c a omulacesta era un puternic, Sfatuii pe Musa s a se cir'iie cit maiputin ell el.N:"'alTI patit 11.imic.lata ca a trecut 0 luna, de Ci11d muncim la Ghazir st n~'e sap t~ lmina ca sa nU Sf! rafuiasca intre ei, citeodata chiarin fa ta clientilor. Se cioro vaiesc des ra tot ~i to a tel d e .nici unu! nu merge pina la a trada ceea ce ~tie despr ecelalalt, Mil silesc s a l1U r n a amestec, Adesea, cind sintem si1guri, se rafui sc in idis, Atunct, Musa lasa balta Iucru .se protopeste in fata lui Solomon ~i it cia drurnul guri LIacindu-i rnorala", gestic1wtllndca un turbat. Celalalt rabdafara sa cricneasca .._" .1 fiecare duminica ne ducem in vizita, Cred ca-i 0moda, care, in mare rnasura, ne aduce Ioloase, deoarece

ulegem noi clienti, Uneori nirnerirn la mari departari~ 1Dlepta, A amon ~i Ma etein, calare pe magaru~. Ore in-regi coborim sau urcam ; vai minunate apar ~i dispar, sal-batice, pustii, aratindu-ne, din cind in cind, departe, 1 1 1bataia soarelui, cite-un ,~ochi':' scinteietor din Mediteranamea iubita. In acele clipe, r n a simt singur, ericit ~i trist.Tovarasii mei d drum 0 iau inainte, pQHivrind intruna. Iiurmez la 0 departare de.....suta de pasi, uitindu-le prezenta,ici ei n-au habar de existenta mea. Se gindesc numai laafaceri viitoare, aducatoare de duzini de sute de lire tur-esti: Sint parca pe alta lume. Imbrati~ez grumazul n1aga-rusulul si-i mingii . chii visatori, Mergeam, cea mai marearte din tirnp, unul aproape de celalalt, pierduti amindoin acesti munti aproape despadurrti, cu impreiuriml pito-esti, bogate in lumina si colori t oriental, Smochini, radii.par dupa cite 0 cotitura, la poalels unei stinci, singuratici'i tristi ca ~i mine. Cite-o pasare maiast a sageteaza adin-cul prapastiei $ i singuratatea, iar zborul ei Irni pare ne-linistit, cauttnd parca un ajutor intr a primejdie. Numsicedrul, pe care nu-1 intilnesti decit la mari distants, i 9 iresfira barbateste frunzisul bogat ~i ocrotitor, sub un eel'de foe. El n-are aerul ea se terne de lnaltiln~ mal degrabale dispretuieste, cu toata singuratatea lui care intr-o zi ilv a d o b o r t

603


18/44

Nu se alIa pe aiei pasuni sau holde fru oase, ci s ra-turi ell anumite legume .. Ne incrucisam p:\ ' drum cu multe'ernel, une e dintre ele fiind de 0 Irumusete asernanatoareacestui tinut salbatic, Teate due pe cap 0 greutate, un IJ.r~eior, un capatii de lernn sau 0 Iarfurie. Ca in Egipt, Miinile,goale, f?l Ie 'b i labane..c;c p ie linga. trup, T a x soldu .Ile lor pie-trease, voluptuoase, se rnladiaza ritmic, cind intr ...o parte,elnd lntr-alta, Cred e a pie aici femej~e sirr cele care mun-eesc e e l mal multo Pe barbali ii, vad Ia cafenea, fun, ' "nd , :jucind sau palavr.agind~In, casele crestine, femeile verieau si se amestecau une-ori in convorbirile sau discutiile noastre, Timide, dar cu-rioase, auztsera vorbindu-se de I,artaa noastra 9i tineau sane cunoasca, Este adevarat ca Musa reuseste in munca sa,lucrari frumoase, iar eu ilseeondez pe cit pot. De em ind,am sfirl?it de zugravit un salon mare, in stll rococo: ~i carea adunat lumea ca m a bilci. Erau extaziati, ~i cind te qjn ....desti, ca ceea ce o mizgaleam nui nu era arta, ei s.'mplameserie,. Totusi, trecem drept artisti ratati, riai 'ales cind nevad inotind in hainele vechi, cumparate de la Klein, ~~care sint prea Iargi pen t ru mine ~i cam Iungi pentru VI:llsa,ceea ee provoaca ztrnbetul 9i simpatia acestei Iumi Iiba-neze, inteligenta, cultivata prin voiaje, care vede in noidoua biete zdrente omenesti ~nevinovate ~~pline de haz,Cred, chi' r, ca ei ne iubesc put-in, fiindea iivad interesin-du-se me '"eu de soarta noastra, Ar voi s a 11evada astimpa-rati de pe drum uri, sa ne ~~intemeiem un camin~'~- Meskini! Sar.acii ~ soptesc i, compatimindu-ne,Iar femeile ne prrvese, gales, cu ochii or mari si neg ri,in timp ce eapul familiei ne, toarna rachiu, indoit ell apa,- Da ! fa ra Indoiala, accentueaza Solomon, Chiar rna.~i stradutesc sa Ie inlesnesc 0 'viaf,a mai buna, Vor fi tova-t a~ii mei de afaceri, Musa 0 sa-si aduca familia din Rorna-nia. Cit despre Adrian, ei hine I de ee nu i- am cauta 0Irumoasa logodniea Iibaneza ?Bosteste -cuvintele acestea, tocmai In momentul Clnd 0feti~ana din casa 11atinge in treacat. 0 euprinde pe dupamijloc - oh ! foarte parinteste, adrestndu-i-se :-- Nu-l asa, micuto ?

Dar ;,micuta" 0 zbugheste ~i maiea-sa raspunde inloeul eil :- Pe legea mea, da ' ! De C 1 e nu ?

604


19/44

!\ria gindesc : ,Asta e , ! a ~tii ea-ml pregateste vreunvola] de nunta In America de Sud I"Zilele ni se scurg astfel, pline de speranta ~ m lara preamulte griji cam pina In august, cind Klein ne pocni m ncap eli realitatea aspra a vietii. Dar trebuie s a povestesccum s-a Intimplat.IVIunlceam Ia Ghazir, de vreo zece saptaminl. Doua san...tiere terminate, iar al treilea tnceput, Salahoream treispre-zeee-paisprezece ore pie zi, Seara, dupa masa, picam mortide oboseala. Klein ne gazduia, ne hranea, ne spala rufiri.a~i ne da ceva bani de buzunar; cind Ii ceream, patru saucinci lire ui Musa, care le-a trim is Ia ai s,ai , la Bucuresti ~o lira mie, pie care am eheltuit .... in tot acest rastlmp, Ne-a

pus la socoteala 9i hainele vechi, 0 lira Iiecare. Cu minea-rea am dus-o foarte bine, ni s-a dat chiar vin ~i rachiu.Dar cine ar fj crezut c a asta era aproape tot ce ni secuvenea, dupa 0 munea asa de grea 1 1 E, ceea ce a m aflatabia acUID, caci Klein a gasit 0 mie de pretexts ca sa in~tlrzie la nesfirsit facerea socotelilor cu noi,~ Lasati ! zicea, Ce va hpseste ? Socctelile rnele stntmai incur-cate ; nici nu stiu cum stau, ~i apoi, trebuie s av:id daca mi se plateste exact cum ne-am tnteles~ Libaneziisint oameni cumsecade, dar eind e vorba s , a plateasca ceva,devin zgirciti. La sfirsitul unei lucrari iti lac reducer! des-tu de importante, ell de Ia ei putere, A~a-i obicetul aiei.Ce stiarn noi " : ; ; i apoi, putin ne pasa, Nu s .e aratase,ore, Solomon preoeupat s a ne faca rost de-un carmn '1Nuera e easier U 1 . nostru ? Dear, Dumnezeule ! tot Libanul 0stia, Asociatii lui sau zflieri, Klein nu putea ignora trudanoastra grea, Asa gtndeam ~~ ne-am culcat pe-o ureche.

Eram ell mintea aiurea .. Ml sa nu se gindea decit "laarea mutare de Ia Bucuresti", iar eapu'l meu se suciseran de tot, de cind ell eventuala ,~,logodnica frumoasa, 11-baneza" ~Doamne, cit e de frUn'10'3SR ihrzia ~Slngura alinara as a -acului !Atita timp cit ea ne-a Ieganat in, acest Liban,me suridea parca ~i eerul, iar munca zi ni ,ca aproape n-oslmteam, Acum, fiindea am vrut cu orice pret s a eunoas-.....,,_,. t~ ~ r : : l~tat ~d N . f " t b "tliem , , 8 1 1 autra: , real _ea ne :p are un la __ ._ ....ar -1 I_re _Ulsa cerem niciodata lui Klein s a ne faca socotelile.Peate c a am fi contlnuat inca multi vreme s a plutimIn vis, daea 0 intimplare neasteptata n....r fi silit pe MU


20/44

antreprerior la Chazir, Sara ~.' 'I'itel l-au crezut pe cuvint~i ne-am pomenit ell ei peste. noi, acum trei zile, ca dolporumbei eazu idin cer. Ooi porumbei, desigur, jumuliti !Ei sint slabi, laminzi, jerpeli t i . . Bietul batrin a urlat deueu ie, cit l-au tinut baierile inimil,Dar asta nu era totul, Musa tocrnai se potolise si gasise(J camera pentru pasarile' nenorociri.i sale, cind Solomoniidadu 0_tu a de gratie, La eererea staruitoare a luiMusa, ne arata socotelile : dupa ce scazu cheltuiala cu dor-mitul si mincarea, plus ceea ce am mai primit ca bani dbuzunar, Ii dad u lui 1:usa trei lire, iar mie una s ingura.-- E tot ce v-a ramas pina astazi ! spuse el cu rae ala,- Care Htot~' ? Care uastazi' ? racn i batrinul, rO$U de. . . . .nle ..U ~na 0 devastare d-e mai mare dragul, Tot ce putea fisfarimat in odaie, se nrefacu in praf si pulbere, Prieten ulmeu nu-si cruta nici frumoasa-i narghilea : 0 sp: rse incapul lui Klein, Si pentru c a incercasem sa-i apuc bratulspre a inlatura 0 nenorocire, rna 'Bsplati cu a palmazdravana,

Musa a paraslt casa lui Klein, zbierind u-i din prag ~P te l C d 1 10 . 7 t ,e~ e .. 0 o_,u e '. vre] pu UlOS .Solomon i9i pastra, adrnirabil, singele rece. Urmindu-nepina In curte, iiIntoarse verba, cinic :- Da. Musa,' srnt toat astea ..... Dar daca as fi Iost eu..pestele' fru rioas i1ale Sara ~i nu "crapul" asta bleg

care- iTi tc 1 , V(J iati fi Ios~eli totiiboga ti i 4'J?atrin ul se in toa se'~i~Iscuipa in fa11i. Celalalt adauga :--= Si acurn, Iiti atenti : puteti veni oricind s a v a . reluatirn unca . " a prnnesc,tltlsa; f a a s a se mai intoarca, se batu cu miinile pesezut si-t dadu ell tifla. Din Iericire, pentru noi, nimeui-a fast martor la aceasta mascara.Da ] Din fer icire ... F'iindca nu eram Intru totul Incre-intati c a Solomon ar fi avut toate pacatele, iar noi toatedreptatile din lume, Da ~eram jefuiti, exploatati, dar laasta ar i tr bui s a ne asteptam, in- ciuda tuturor proml-siunilor marete ale lui Klein. El n ar fi putut sa""~i ducaaces viata de pase, daea n ....r fil avut obiceiul ca, la 0

rmparteala, sa-si rezerve partea leulu i~t ; 5 m . apoi, $ a fim drepti : mese pentru muncltori erauteats acele ghiftuieli cu ca .e ne rasfa. a patronul nostru ?


21/44

To ate acele fri ptur 1 zilni ee, acele prajiuri, acele vin uti,acel rachiu si acele narghilele 1 . Nu [ Un muncitor dinvremea noastra, chiar cistigind berechet, nu poate traiasa de bine, decit cheluindu-si toti banu, Ceea ce era,dealtfel, si concluzia lui Klein ..Acum sintern descumpaniti. In sat se stie ca ne-arncertat, Nu se stie ca no-am pocnit cu narghilele in cap, c~ne-arn scuipat in obraz ~i ne-am ba ut dindaratul. Se credec-a fas t 0 cearta ecatoare in tre .. , ,..ascciati" E un nO l'"OC .F'iindca n-a spus nirneni ci 110 s a ne inapoi ill Ia Klein,mai ales Musa care are de hran: t trei guri ~i de plat it dou YOchi! i".- E adsvarat c....m vrut s a mi am familia linga mine !se tingui Musa, Dar nu pe asta ~. '.III ce rna priveste, n-ar fi fost de' mirare s a parasescGhazir-u ~Farrnecul s-a destramat, Nu-ml mai place. Cirpacit, visul nu rnai ste acelasi. Deci, trebuie sa plec. Darunde oare in aceasta Turcie despotica ? $i fa ra un ban.Si, de asta data, singur, Infiorator de singur !Nici Mihainici Musa ! Ah, mama , cred ca S~ apropie clipa cind voiavea mare nevoie s a = i sirn buna a mina Iierbinte, peinima mea inghetata.

'I'otusi .. r n a sirnteam asa de bine, asa de rnultumit desoarta mea .. Un blestemat de cline visat , ca mine, cepoate cere vietii, mai mult decit un cote] bun, 0 hranaindestulatoare ~i dreptul de a .nu se sirnti in Ian] ? AVealTImult mai mult : un patron care stia sa-mi hraneasca viselo,ca nimeni altul, Cu fi care zi care trecea, el ml-apropiaImaginea acelei frumoase adolescents Iibaneze care poatenici n u dorea a halma a e teapa mea , da pe ca e Kleinse f.acea forte s a rni-o arunce in brate. Ci t prive te viatamea de miine, n-aveam decit s aleg : 0 cabana, de lndatape malul Mediteranei, un vagabondaj fantas .c, in tovaras!lui Klein, in rnunti Anzi din Chile sau chiar pe an 1111doua, daca inima imi poftea inirna, Solomon Klein nucunostea imposibilul. Ca s a mi-o dovedeasca, intr-o zi s=aamuzat, rasfoind un album urias, unde mil- de fotografilmari i1 infati~au in mii de pozitii, in 0 suta de puncte aleglobului : in Brazilia, In Argentina, in Egipt, in Japonia,in Indii, in China, - peste tot fiind inconjurat ca un mareseriior,Cred e a adevarul este acesta : lui Klein iiplace, maimult ca orice altceva, s a faca pe patriarhul, sa-~aibe micul

1


22/44

anturaj, oameni care sa-l Iinguseasca, Desigur, punea pe~ltii sa munceasca, dar daca se mttmpla sa fie lipsa deIucru, nu arunca pe nimeni in strada :~ Altadata aveam cinci Iueratori, ,pe care iiconside-ram ca facin,d parte din famille, Ani in slr am trait in ceamai desavir~ita , i n , t e legerec l Cind au venit 18 mine, e rauaproape adoleseenti, M....u parasit., cam de familie, Ell1 'W ;0 t tel Pe trei d" +- .. h '" 1... "" '.. .e-arn gasi neves e e,", e rei . mtre ei, C' tar ,po~ sa-t ,7ezJ ISint antreprenori zugravt, la Beirut, gratie ajutorului meu.Daca 0 sa le vorbesti, n-or sa Inceteze eu laudele Iaadresa mea, Cu to ate, acestea, nu le-arn dat un salariu fix:pensiune complete, bani de buzunar si, la sfirijitul anului,o mica parte din beneficiu. a luna din trei n-aves deIucru. Ef bine, du-te ~i Intreaba-i : cind erau mai fer i c l} i . .astazi, sau -eind munceau sub ordinele mele ?Klein rinji:- Ah L. Musa i,~i inchipuie ea-i asa de usor s a gase~tide lucru, s a , te hranesti omeneste, . s a platesti chirle, s a tejmbraci ~i sa nu-ti Iipseasea bani de buzunar ? Inca n-aobservat, la vrrsta lui, c a jumatate din cei nascuti sa~acj~ca noi, tustrei, nu reusesc sa manince pe cit Ie este pof'ta ?Nu vede el eli, In afara de citi va cocolositi de soarta, ill-treaga via~, omeneasca este redusa la 0 Iupta crincenapentru un pirlit de mal ....ine material? Nicidecum pentru d lib t t 1 E ti . '? N ,,n pIC eer a e '" .~_ conVlns '" ,..u .prea "

Oh r 0 stiam din experienja I $i faptul e a cele maisumbre ginduri ale mele erau confirmate de un om diferitmoralmente de mine, acest apt imi ingheta mima, maimult ca de obicei, Simlii~ deodata, ea m a aprcpia ceva deacest peste faimos, carle, In mod, sigur, a' trait din rm, ncaaltora, practiea imo alitatea fat~a,dar pe care ilvedeamtn stare sa sufere pentru libertatea sa ~,i ,mai ales, s a con-tinue a vrea binele celui eare-l scuipase in fa .ta ...Acest sen-timent, ei bine, il socotesc drept o pute e sufleteasca, chiarde g-ar afla Intr-o balta de mtrsevie. $i stiu sa iert mult,calui care cu 0 Iovitura de picior respinge una din celemal daunatoare dintre infirmitatile noastre morale" caciincep sa ma conving, mereu mal mult, ca eel mai mare..... ,." d~ .... I ... f~ f II. t . . . . t l~ 1rau, care lm,ple lea omemrea Sa -ie erICI a, es e orgo I'llei nemasurat, neputinta noastra de-a inte1ege zadarnicjaunei insulte, de. a trece peste ea mai departe,.vrui sa ~tiu rnai mult in directia asta ! 1 i ; 1a capatulprimei saptamim de la cearta noastra, r n a dusei sa-I gasese


23/44

pe Klein, pe santier, Era mtr-un hal de plins. Ajutat de unuceni c, se dade a de eeasul mortii ea sa termine, fara noi,Iucrarea grea inceputa sub conducerea lui M usa. ; dar nureusea deloc ..Nepriceperea sa in ale frescri '5i in proportiatonurikir Ia falsele-ciubuce, stricase tavanul, mtr-un halaproape Ireparabil. Nenoroeitul isi dadea seams, dar I1U-~itrada amaraciunea ..Mi se facu mila de el :~ Vrei sa te ajut, re a sa t e rmin i aeeasta camera? iispusei fara a sta pe glnduri.Solomon, cu fata si pieptul totuna de culor i, nl.a pri vi cuochii lui Iipsit] de expresie, care semanau et ai unei pisicisperiate .:~ M-ai obliga r nespus, dar.i. nu te 'mi de ~\'llgerelelui Musa?- E posibil s a . rna acuze de. tradare. Nu sint illsa sigur,pentru , e a n-avem deeit foarte putin] bani, .A trebuit s aplatim chiria pentru doua camere si sa traim, tuspatru, 0sap tamin1a . intreaga, fa ra s a ci~tigam Ul1ban,

- Bine .. Vino, rniine dimineata la r cru .. tti voi dublaleafa pentru saptarnina de Iucru ..A~a ca Q sa-i poti da luiMusa a lira} doua, ca sa nu crape de foarne,Klein avea deci 1 1 r r i l a de soarta batrinului, Spre mareamea mirare, Musa ilrasplat! cu Injuratur i, ceea ce rnamthni, mai ales ca, vrind sa...iof'er lira pe care Solomonavusese bunatatea sa rni-o dea, el mi-o arunea in fata ..- N-am nevoie nici de pomaria lui" nici de a ta, Sema-.

nati ca dO'ua picaturi de apa, EI;. UL1 mizerabil ; tu, 0 Iuda,Pleaca ! Du ....e sa stai Ia el , ! Lasa-ma singur !Bietul meu prieten impingea nedreptatea, pina la a'm a izgoni din Ctl]CU~'U] meu, Pleca ~, ca s a nu-1 mdir] esc.Iesind, trecui prin camera Sarei si-i lasai piesa de aur,care ill primita f a r a mofturi de cei doi amanti, at earormizerie intvecea marginile. Regretau amarnic c a venisei '"

la Ghazir si-i reprosau lui Musa ca-i inselase. '~. De ce no-a scris, ca a devenit mare antreprenor inLiban ? se O'~ara 'I'itel.Despre bar nu mail. era verba. ~i ehiar orice sperantade salvare Ie parea absurda, in mijlocu] acestei pustietatimuntoase .. Asa ca iluzia fiind eterrrul Ior stimulent, in dis-

cutie, disparitla el iiarunea intr .... mcere care .... fiiceaatupizi. Sara, insa~ era mereu adorabila, mereu insetatii deaventura l] i gata s a se inflacareze CIeideile cele mai copi ..60..


24/44

Iaresti ..0 gasii, totusi, mai putin indragostita de 'I'itel, S-ar11 putut spune ea , de clnd 312 alla la Ghazir, prezenja lu.i 0apasa, ba chiar 0 sperla cu nolle lui apucatu ide-a ster-peli tot ce-i cadea in mina .. prin ba:...niile satului, 0 datane-am dus irnpreuna pe11tL"U niste curnparaturi ' i rn-afacut, f a r a s a vreau, cornplicele lui. Dupa ce-si garrnsiseenorrnele-i buzunare, a sfrecurat si intr-ale mele doua cutiieu sardele, Mi-a Iost imposibil s a le scot si sa Ie pun laloc ; dar, indata ce iesii afa.ra, 0 luai Ia gcana, azvi ~indcit-colo blestematele sardele, pe care Titel le culese cuprom nti tudirie,Sara era furioasa de apucaturile lui 'I'itel, dar el nu sesi rchisea, aj ungind, pina la urma, sit nopereze! dinvanitate :- Ah, trebuie s a rna vezi r imi povesti intr-o zi, Iispunn .gusto -ului : "Vreti sa-mi dati s a vad sticla aia de sus,din raft T " Ei bine, ca sa-rni pot urnple buzunarele ~ucren ....vursti si sat-dele, lumina i, chibrituri si tig.ari, n-arn nevoiede~f;! de sfertul de ceas, cit i~i pune negustoru1 scara, seurea, ia -sticla ! ? i coboara, bineinteles mereu ell spatele Iamine. Te asigur eli a~ putea sa-i fUT, astfel, toata prjiva-Iia, cheltuind de fiecare data doar zece metelici,Mititica iistriga, rosie de minie :~ Da, te grczavesti, ca si cum ai avea pentru ce s a fiimindru, jefuirid un biet taran, care este, ca ~i tine, un marepu turos, Dar, lasind Ia 0 parte rnorala, gtndeste-te Ia51tuatia tatii cind, intr-o zi, eineva care ar intra pe neas-teptate in pravalie, te-ar surprinde ell mi~a in sac. Deci, terag sa incetezi, sau te spun tatii !'I'itel stta atunci sa faca pe intristatul, rol [ucat die,mmune ~i care'....iaducea un val de sarutari : /

- Haide, mlcutul meu lup, nu te bosumfla 1 Eu itiSIJUll ceea ce este : de c e sa pacatuiest; furind, cind tu.pacatuiesti si asa, intr-un fel care te face destul de vinavatfaw de Iegile acestei tari absolutiste ~ Nu-l asa, micu ....~uJmeu ?IIIr--adevar, "micutul" pacatuia destul, intr-un ;,flelr~asemanator celui al lui Klein, cu deosebirea c a e treceadrept rr aestru, fara ccncurenta ill acest mare Liban, alcarui Valin, satrap absolut in regiune, iipretuia pe fata

acea calitate, infruptindu-se uneori di ~,foloaselet' ei. Burri-lor Iibanezi le placea, gin temperament, sa ignoreze afa-cerile care nu-l priveau ~i care nu-l pagubeau, Dar nimieB I D


25/44

nu-i impiedica s a stie c a guvernatorul ~i Klein faceauadesca, tmpreuna, part-ide de c2Ja,r~ ! Se stia acest lucru intoate satele, Dial' nirneni nu sufls 0 vorba. De ce s a comen-tezi Iavorurtlc Valiului ' ? Era de-ajuns s a privesti (lin pra~gul dughenei sau al caf 'encl ei din pia1a, cum, in cite odimirieata, sosea in traslll'a uri locotenent bine cunoscut,mereu acelasi, care rnergea drcpt 1a Klein, fara sa vor-beasca cu nirneni. dU~11 raspunzind granos la S8.1tl turi, Inaceeasi seara, trasura cobora In goana $ lt alaturi de loco:'tenent, putea Ii vazu t Klein, care ,j cl riispundea la ple-caciunile satenilor.

Cind am asistat pentru prima uara la acest mic specta-col, pretinsuL meu patron teems .,Iriclreia sezonul lucrdrilorde zidarie. Vara l-?i dadca incetisor suf'letul Ia Ghazir iardin scurta mea rafuiala ell IV!isa nu mai ramasese decit 0vaga amintire, ~i Gum cea mai marc parte din timp ne-opetrcceam in cafeneaua satului, singura dealtfel, uncle seatla 0 terasa modcsta si lnde abia avca lac pentru unscaun, Iurarn prezenti la sosirea si plecarea trasurri luiSolomon.

Dar, Intre sosirea . $ i plecarea t -asurii, avu ID e un e v e -nirnent tnca necunoscut la Ghazir. care ernotiona pe local-nici : la ora aperrti vului, trirnisul g uvcrnatcrului si Kleinaparura irnpreuna :si se asezara pe' terasa cafenelei ; austat Ja aif'as curteni tor ~i discret, ca ~i cirid n-ar i Lostnimic, Totusi, Iiecare intelese cil oncarea si exceptia astade la regula se datorau prezentei Sarei printre umilii ('Ot1-sumatori ai cafenelei. $i de ce n-as spune-o ! In Iata im-portantei evenimentului, nu numai Sara ~i Titel nu-si mai:incapeau in piele, rei 1I15U-;i bravul meu Musa. In sfil'Sl t L~i'Peate c a guvernatorul va catadicsi s a arate Sarei dovadamlirinirniei sale ! Din tr-o loviur a~ C 1 r fito t i sal va ti ! Inc hAllah!

Musa imi explica ~~chestia", citeva ore mai tirzi u ~- Tu ; 5 iica sint gata cricind sa-mi sugrum cu pro-pr-iile-mi miini acest copil, care rni-a facut de ris Iamilla., 'dar fiindca a vrut sa. devie Q paciaura, harem s a nu fie 0proasta ~ Pricepi ?- Da, pricep.; Numai ca.. indrugai, oarecurn

nelamurit,Batrinul avea nevoie de Intreaga mea aprobare :

N~am dreptate ? Spune-ml, Adriene 1611


26/44

Pe drumul singuratic pe care mergearn, i~i desfae _ 1 larghratele, in fata apusului de scare ...Ai dreptate, Musa ....Numai c a . . .~ Numai ee ?, ~- Ma gindesc la Klein, care' si-a dadacit sora, eumnata,apoi propria sa nevasta, cum s a se prostitueze, nu pe treicotl de stamba, ci pentru un pumn de aur.;~ Solomon e un pes e !Nu este acelasi lucru, prostule !TacuL Desigur, noi nu eram pesti, afara de Trtel. Pen ...u noi, ceilalti.. era de-ajuns ca Sara s a ne-aduca, intr-ozi, un pumn de aur, ~i care ne-ar fj salvat pe toti 1Atlt Iiindca, la drept vorbind, alta speranta de salvaren-aveam, Libanezti ne fagaduia.u tntruna Iucrari rna i,dar nu n dadeau decit cirpaceli : 0 tejghea de curatat, uncufar sau 0 poarta de vopsit ; rareori un tavan .sau terneliaunei case de zugravi din nou, Asta ne-adueea attt cit saputem minca pe sponci 0 data pe 21 s a ne procuram putintutun sau s a ne platim narghilele de-o para, pe care lefurnam feljcili ~i disperati, conternplind cind aut eorele,cind erepuscurile mediteraneene, a carer splendoare seasternea 1.11 sufletele noastre, ca 0 marturie de pr.ieteniecereasca. Dupa atari popasuri rascn ltoare, cind fieearedebita tot ce-i trecea prin cap" fa ra sa ne contr azicem, ne"egaseam totdeauna Iorta de-a lupta.Dar la ce rezultat ne ducea ? Desigur, Ia mal nimic :i.nea un cufar de mozolit, 1 1 1 c a un tavan de zugravit, lucru " i~marunte pe care Ie smulgeam cu Iorta de la toea nici ~icare nu ne Ingaduia sa ridicam an cora de....iel. Dar prlnci-palul nu sta in Intregime ~n asta, ci In elanul de a Infruntasi de a merge neabatuti drept tnainte, care ne otelea vointa~~ne apara de ravagiile inimii acre eruniee : aceasta inimaacra pe care in Egipt am, vazut-o rozind sufletul unorvagabonzl, ~i care n ...aveau nici maear souza c a se aflamtr-o nenorocire asemanatoare ell a noastra ..Da, bineinteles, sintem ridicoli. 0 vedem din zimbetelecornpatimitoare al aranilorJ la spectaeolul vietii noastreincoererite : extaze nebune, dimineata, la simpla atingerecu natura lnconjuratoare ; ambalarile noastre in tata ne-numaratelor privelisti cotidiene, a vailor singuratice sauale marii, pe care 0 descoperim dupa umblet istovttor ;cantitatea de forta pe care 0r'isipim zilnic, incapatinindu-nes a gasim .,marea ocazie de munca", izbavitoare .~i pe caren-o vom intilni niciodata, In sfirsit, aceasta acomodare612


27/44

cperativa cu rnizeria - ceea ce face pe Ioealnic sa creadac a sintern incapablli a ne da seama ca situatia noastra pe-"ntbila, in acest sat ~ nu s-ar putea prelungi la infmit, maiales dupa mutarea, foarte apropiata, a celui care ne-aduseseacolo, .Ah !Ce usor Ie este acelora care poseda 0 cit de mica

bunastare, s a zeflemiseasca ~i citeodata chiar s a judecesever existenta agitata a celui care nu mai are decit dez-nadejdea ....itandra pentru a-I intelege, iar cerul pentru a-IIncalz! ciolanele rebegite !Dimineata, eind sarim din pat, daca ziua se anuntafrumoasa, 'no} stim ca asta este singura portie de fericiredin ziua aceea. ~i ea e un mare noroc sa putem face atrtaeaz de ea, desi stomacul ne este gol sl nimic nu ne garan-teaza ca 0 sa ,g,8s-m mijloeul d e a-l umple, macar 0' data,pina seara. Inchipuiti ....a, aeum cit ziua care tncepe 'estelugubra ~i trebuie 8.... triim, de Ia un eapat la altul, subun eer de plumb de-asupra capului, cu 0 burnita cumplitacare ne impovareaza umerii, eu apa in pantofil sctlciati,obliga~i s a batem strazile, mereu in cautarea unui eodrtde pline,Bunule 'Dumnezet ~Ce A'nsemnata . t e mai poate avea 0zi radioasa sau una lugubra, in ochii omului care" la de!?-teptare.dimineata, are de imb.ra1ti~,at0 femeie Irumoasa ~icopil la fel de Irumosi, are de condus a mica afacere in.fla ...rrtoare ~i are de aparat 0bunastare frumoasa ?

, Asa ca, nu poate fi [udecat un om, pin a ce nu ai buna-Ho m tatea g , a te asezi in loeul lui, Numai asa am fi in'tele~i; dece topaim ca doi vitei Ia vederea soarelui care rasare sicare ne imbr~i'tigeaza cu c a dura Iui ; ~i ca ne incepem ZiU3prin fapta aparent necugetata de-a ne duce drept Ia cafe ...nea, unde ne lasam ultimii metelici, in schlmbul a douacafele si a doua narghilele pentru ca apoi tolaniti peerasa, sa ne ametim in bataia soarelui generos, care nerrningiie si ne spune :." D 8 1 ! iubiti-ma ct toat puterea, voi,a~tia, care nu r n a aveti decit piemine I"

Aceasta-i realitatea : n-avern nimic de iubit in aceastazi care incepe, niei acasa, nici afara din casa ~i totusi nuvoim sa murim si nu putem triLi in dusmani, Putereanoastra sta in a Iubi ceva, fie f ? i un astru !Tinta dragosteinu are niei 0 lmportanta, dragostea in sine este totul ~Do-vada fecunditatii ei : parasim terasa, f a r a s a ne pese Idemizeria care ne paste ';;1 a pornim la drum, insufletiti de


28/44

riorinta de-a tra~, chiar flam.inzi, plini de paduchi, sub acestcer care niciodata nu mtreaba pe eel saraci de ce nu sintsl ei bogati ! Parasind terasa unde ne-am desfatat atit debine si pornind Ia drum, ca - d O l ciini hotariti s a gaseascaundeva un as de ros, ni se irrtimpla' uneori ca sa ni se facadeodata lehamite de cinstea noastra de muncitori, de carenirrieni n-are trebuinta, Si atunci, Musa, care-i mai bogatin idei decit mine, zice : .- Am gaslt ! Azi 11U vreau sa caut d ucr 1, ci s a cer-sese ! Urrneaza-ma ~- Sa cersesti Ia Ghazit ?- Nu la Ghazir ; \ 0 n merge la emirul din Malmetatn !E seni 1musulman ; iivoi vorbi turceste,

- Senlor ilriu prirnesc cersetorl.- N-o sa ne prezentar 1cum spui tu, Totusl J ai grijaca a1 malecul tau sa fje tot ati de f.lUll10S ea si al meu,caci voi intra prirnul ~j ivoi face unul nemaipomemt,- Arata-mi-o ~- Ai dreptate ! spuse Musa, oprindu-se brusc, Trebuie

sa fac 0repetijie, chiar ~i pentru mine.Biitrinul transpira, cu broboane mari, Sincer emotionat,isi cabra, ca la a .mata, corpul de statura marunta, apoi ~i.-iroti scurt, ell fa~a spre soare, ca si cum ar fi Iost emirul ;si III timp ce mina dreapta se indrepta boiereste spreIrunte ~i buze, pentru a se opri pe piept, trunchiul corpu-lui desena a impecabila lillie curba, Tnainte. I~i lndreptacorpul 'ell u~u-"in1(a 9i r n a privi, plin de speranta, ca ~i cumm-ar fi intrebat data li va mai revedea vreodata familiade la Bucuresti,- Ei, Adriene ? Cam cit crezi tu - c a valoreaza salama-lecul asta 1 1

- N u stiu cit valoreaza, zisei - rntr-adevar zdrobit -dar imi dau seama ca n-o s a fiu ill. stare sa....execut, nicimacar stingaci, Prea este complfcat I- Se poate ! spuse prietenul meu, nelinistit, Ulte,atunci, tu ilvel face pe al tau nu in Iata emirului, ci putinmai in spatele meu ..Eu voi executa cele ce ai vazut si poateca ne va scapa de mizerie, Inainte, baiete ! Ia priveste rna-rea si vezi cit este de-acoperrta, azl, de talazuri spume-

ginde, Niciodata n-am vazut-o atlt de Irumoasa, NumaiS -0 putern adrnira miine, Ia prinz, cu burta plina, Ajuta-ne,Doamne Isuse, si tu Moise, ~i tu Mahomet I614


29/44

Vales pe care a coboram, se deschidea, ca pentru aprivi universul tntreg, 0 aruncatura de uchi nu-ti ajungeasa Imbratisez iintreaga Iecrie ce se desfasura in zare ,: 0mare de-uri albastru inchis, brazdata de spuma, careincepea de la picioarele noastre, pre:...ungindu-se in depar ....tar], inghitlnd pamin tul si un indu-se cu cerul, $i toatiaceasta imensrtate prieter oasa in care ne uflarn ea i pier-dutt ! Si aceasta singuratate primitoare, at' easta 1inisteos pi ta 1ira, aces t soc U~e tom 11 ' t ic a 1 " : 1 . 1 1 1d c a in it ni ~ire v a "P...sind asupra mar:ivalu " i de culori ~Ie carer nuante sernodificau vazind cu ochii ! Nu ~ S~ alla, acnlo, pre: multaIrumusete, ph~eamulta maretie pentru sarrnana bucu " i t a .dci oameni flaminzl, care-si puneau toata speranta lor desalvare in rcusita unui salamalec.Emirul, sau mai bine zis turcul bogat ce se numeaastf'el, locuia chiar pe acelasi drum, inda t a dupa Malinetein, 0 frurnoasa casa patrata, cu un etaj, asezata in rnijlo-cul unei curti imense, Klein ne vorbise adese a de el, La deun client posi bil si i~ipropuses e sa-l vizi t eze inI'=O Zi, A nfost not cei care i-am batu in poarta, ell inirnile tre-murinde ..- 1 0f ~ suspina Musa, 0 sa-l blagoslovese p-e ernirulas ta, d aea . u s a v r e a s a n e dea del ucru, care. sa ne pe rrni t.a~Ia capatul unei luni, sa alungam aceasta mizerie, prealunga 9i indobitocitoare, Dar ina intreb dar a nu cumva So-lomon nu ne-a Iua t-o inain te si ne-a sufla t norocul ~~Un servitor arab} ciinos intredeschise poarta ~i, pe un,ton morocanos, ne intreba ce do~iln~- Sa vorbim ell ernirul, striga Musa, din a.sputeri.intii pe turces e apoi pe arabeste si, presimtind ca celalaltse pregatea -- CO l raspuns --- sa plec ~l s~ ne inchida poartain nas, isi vui corpul pe [umatate in deschizatura portii ..~ Emirul nu-l acasa l bolborosi sluga, impinglndu-Ipe Musa afar.a.- $i daca-i acasa ? replica batrinul, spre marea meamirare,

- De uncle stii ? lntrebai., Am vazut umbra unui om, care ne priveste, de laprimul etaj, in poia perdelelor,

Intr-adevar, 0mina dadu perdeaua la o parte ~iciocaniin geam, Indata, arabul deschise poarta cea mare ~i neintroduse, pe usa principala, intr... vasta gala, 1 caruitavan, bogat decorat in stil arab, avea zugraveala cam


30/44

tearsa, Calcam pe covoare superbe, Multe divane, taburete"li sea unele,Nu indraznearn sa ne asezam, nici s a vorbim, Musa n- aati~ se eli cotul si-mi arata avanul, cliplnd malitios dinochl. ~i iata-l pe emir intr-un halat de matase ~i eu nar-ghi eaua in mina, un barbat Irumos. caches, care nu zim...beste, cum e obiceiul, a tunc i cind vrei s a inlemnesti defri-ca pe doi amarlti ce dau buzna la tine deznadajduiti.Dar Musa nu-si pierdu cumpatul, Dirnpotrtva, i~i incepefaimosul salamalec, adaugindu-i noi gratti ~i p ie care-termina aruncindu-se Ia picioarele emirului si sarutindu-ipoala halatu ui ; in timpul aeesta, eu ramin in picioare,descumpanit, cu salarnalecul ratat, inlemnit intr-o poziti ..nici umila o 5 i nici denma, dar probabll destul de jalnicapentru a marl tragi-comicul situatiei noastre f ? i a-I hotar!P musulman sa se ppropie. sa-rni surtda de ast~ data, sa1 n a ia de bra] ~i sa 111a aseze pe un divan; apoi, tntorcin-du-se cstre Musa, sa-i dea rnlna ~i ~a-l invite s a ia Ioe1 ' n g a dins ul,~ Vorbiti dornnule ! ' iispuse emirul in turceste.Attta-i trebui. Prietenulmeu 0 Iua la goana, ca lJn cat deCUt~5e.Adoptind curajos limbajul confeslurrii sincere, tot alesingura care poate sa induioseza chiar 0 inima impietrtta,Musa istorisi emirului toata drama familiei sale. Nu stiamturceste, dar imi fu usor s a urmarese Iazele povestirti, p iecare batrinul 0 i,n a~i fJa cam hazliu cind miscat pina IaIacrimi, sub privirea intunecata a auditorului,Emirul, taciturn si continuind s a furneze, nu trada niciemotie, nici lndiferenta, ci pur ~i simplu un interes plinde jll, elegere. Ne servira cu doua cafele turcesti ~~,ell toua

r rghilele, onoare obisnuita Ia musulmani, dar la care noinu ne asteptam, intr-o casa unde intrasern ca cersetori saucam asa ceva,Dinaintea .acestui ge t de stima, Musa izbueni si rnaiinflacru'at, Iaudind foloasele picturli murals, care salveazao cladire de a ruina ~i.....i tot rldica privirea ~i bratele insus. ca sa ara e numeroasele crapaturi ale tavanului, Emi-rul il asculta ell acelasi interes, fara sa se uite 18 tavan.Cind Musa sfir~i de vorbit, dupa 0 Orat emirul se rldicanerves. ne I~ugasa asteptam ~i disparu ..Batrinul se rasturnspe spate. epuizat, as dat :Am pledat bine cauza nOaS't.ra ?e n HIl print a. elocintei ~


31/44

$i care erezi tu C ' a 0sa fie rezultatul ? 0 . s a punem,in sfir~it, laba pe Iucrarea care s a ne seoata din. nevoiesau i n c a 0 qata n-o s a de nimic ?Baspunsul fu aparitia slugii care ne primise, Daduprietenului rneu un plic, in care se afla 0 lira turceasea, nefacu 0 temenea, bolborosind citeva cuvinte pe care nuIs-am inte],es ,il ne deschise usa, Iesiram iute, ca muscatide.... viespe,In. drum, soarele ~i singuratatea eompletau totul.'I'recuse ora prinzului, .usa r n a privi zeflemltor, abia sta-pinindu-si un hohot de rls :

- Ei -bine, Adriene, mereu aceeasi poveste, nu-i asa ?Nu se poate spune ca emirul n-a fost dragu . Doara stiica In 'I'urcia cersetoriite sfirsese, uneori, ell totul alttel !Cu attt mai rau, daca trebuie sa nu...i mai vad pe ei mei !Sl-acum, haide s a ne a . 'erim un mi -_ehiolham r. .N e aflarn inca in Iata marli porti de intrare a trasurilor ..s i , indreptindu-ml privirea spre fereastra de la etajul lntii,zari! silueta ernirului, In apoia perdelelor, Privea cum nesfatuiam In mijlocul drumului prafuit si pustiu,- 8-0 steegern ! spuse Musa, Iuindu-mi bratul, Acumavem ell ce trai 0 saptamina ; s a " traim si s a speram, eLIburta plma, loti patru, multumita acestei Iire C 3z1 1 tedin. cer ..f ? i se opr'i ca sa contemple piesa de aur, care straluceain bataia soarelui, Apoi, adauga melancolic, reluindu-si

drumul :- lata de ce., daca Intr-o zi 0 s a devii un ID8I"e satrap,niciodata sa nu tai capul cuiva, inairr e de a te convingec a omu l acela n .... fo s t m t" cal:' un ceas din viata lui, emit ulde Ia Malmentaln. Gindeste-te ;.cine ne poate garunta dacaacest atotputernie nu era pe cale s,i,mingiie 0 femeie lnclipa cind nol faceam taraboi la poarta easel sale si ca, Inloc s , a ne ofere cafea, ciubuc ~i 0 piesa de aur, putea foartebine sa ne trimita in surghiun ?Solomon Klein, dupa ce petrecuse doua zile in tovara-~ia. guverna torului, se Inapoie Ia Ghazir, intr-o seara, catreora opt, Cu aceiasi trasura in care se aflau ~idoi ofiteri depolitie din Beirut ..Titel parasea satul, 0 ora mai tirslu, la

invitatia earn autorltara a politistilor, care re uzara expli-carea acestui act arbitrar,'['Ipetele Sarei ne asurzira :

617


32/44

:...._Haide, tata, la Solomon, 8&-1 rugam sa intervie, citmai este timp !Batrinul ]~i ascuridea prost satisfactia de, a-~i vedea,in sfir~i t, ata seapa ta de pr oxenet,- Sa intervenrm Ia Solon1011 ? Te-al prosti t ! Tu nuvezi ca e rnina lui in aceasta ar estare,

N f "I~ t ........ t ...........1 1 1_-_ -,are a ace. n ovara~e~ e-ma plna a e ....- Du-te C'u Adrian.In timp ce Sara lsi c{\uta mantoul, Musa fiicu 0 terne-nea pina la pamint si, rna In1brati~a:, topaind de bucurie :.~ S-a sfirstt ell pestele ! 'I'raiasca despotismul ! E si1 bun la ce a ~Intr-adevar, asa era ~Se sfirsise cu un .peste' dar seivise un al t 1 L 1 I , catre ca re destinul 0 impi ngea pe bia taSara .. 'I'rernurind la brutul meu, in noapte, ea ina lntrebii :~ Si tu crezi ell crede tata, cii aici e mina lulSolomon ? ,i,. stiu ce trebuie s a cred, dar nu e imposibil. Celore tapa lui, 1e sta i11 fire orice,~ Atunci, Solomon e un tip foarte puternic ! gemu ea.

~ Da, nu-ncape nici 0 indoiala 1Klein nu e un virme,ca Titel ! ,Ma opri, atingindu-ml Iata ell respiratia-i de copil ~ir n a in treba trernu.rind loa ta :s: tu n dispretuiesti pe Tj tel, nu-i asa '1Sincer vorbind, ti-o marturisesc : cia !Dar pe Klein nu-l dispretuiesti ' ?Ah ! unde vrei s-ajungi ? Detest pe toti codosii d inIume, mai ales cirid adernenesc copile ca tine. Si rnareamea placere ar fi sa-i vad pe toti eu 0 piatra de git, inundul marii ! lata ce gindesc. Aici, ca-n orice chesti une,

CI ed ca sin si pesti intre pesti.;Adi ...?'~ lea.~ M a plictisesti Nu-ti 111aispun nimic !M.a. intreb daca Sara nu este putin fascinata de toatecite ne~a auzit vorbind despre ispavile lui Solomon .. tmi, due amirrte c a intr-o zi plimbind u-ne singuri, in timp ceMusa si Ti tel i~i aces traditioriala siesta, Solomon ne-a.int.ilnit, ca din intimplare ; ne-a oprit ca sa ne spuna c anu-l purta mci 0 pica lui Musa ~i ca e gata sa se impace cu

el, ceea ce, de altfel, noi banuiarn de mult, In realitate,insa, Klein eauta 0 ocazie ca sa vorbeasca Sarei. Si Iivorbi, cu ocazia acestet intilniri, eu calrnul $i puterea lui.618


33/44

'de convlnge . a proverblala, 0 maguli en iscusinta, se jupe toti dumnezeii sal de curatia sentimentelor fat,a debatrl ~i ne IJarasi, sorbind-o pe Sara, ct aceste ell i te.Daca vreodata aj putea s a va fiu de ajutor, cont t i. ~pe rmne :Cred c a de-atunci, Sara, tot ~,adorind" pe Titel, se g A n _dea adesea Ia Klein ~i 0 idee nastrusnica i~i facu loc icapsorul ei, Probabil, vreo alta poveste ell un bar, Si, inseara aceea, ea vruse ca eu sa-i confirm gtndul, Ah,asta nu 1II gasirSm pe Solomon ln biroul sau, puternic lurninatde dcua luminari mari, Era singur, inlbl'acat in costum 1de calarie, care 1 irrtinerea si-l facea frumos. Se vedea caastepta viztta Sarei si crezui ca se va preface surprins.Spre marea mea uirnire, r n a Inselasern, Dimpotr.iva, 11eulul In siriceritatea sa afectuoasa :- Va asteptam.; rosti el, iesindu-ne in intimpinar ~la usa,Dar Sara nu-l lasa s a continue ~~-----..omnule Klein ~Domnule Klein, hohoti in lacramio aseza intr-un fotoliu: - ..- Te Inteleg, sarmana mea Sara ~Trebuia sa fie c vaingrozito.r pentru dumneata ..t Dar. .. el l~i cunostea pre abine situatia delicata. Trebuia s a stie ca Turcia asiaticanu-i Egiptul 9L~fnu trebuia ..~

- Dar ce...., facut, Dumnezeule ? Ce crima ...'- ....Crima, desigur, nu !Dar a . furat,De uncle ~titi ?---- Eu nu s t~ nimic, Dealt! el, nimeni n .... s ie pr ecis.Dar satul e convins, Intelege-ma : in aceasta gaul..... dmunte, oamenii traiesc de secole, f a r a c nimic importa nts a Ie tulbure tabieturi le. Se cunosc intre ei, cum un COCOI,

batrin i~~cunoaste gainile sale, Ei stiu, unul de Ia altul,ce e bun ~i ce e rau, Astfel, po , i , sa gase~ti. printre ei tot ceai vrea, afara de un hot ! De lucrul asta, draga mea, fie-care garanteaza, aici, cu capul, Si clnd, a dcua zi dupasosirea voastra aici, s-au observat furturi prin toate pra-valiile, ba ehiar "i lei Iarmacle, indata au ghieit pe hot.Daca nu I-au pus catuse la miini, n-au facut~o din respectpentru mine, care v....m adus aici, Lil nezii sint firi inte-Iepte, ocolesc seandalul. Dar au depus plingere, cerind s afie scapatl de nepoftit, Asta-i tot, rnicuta mea [

619


34/44

Cita mincluna se afla in adevarurile evidente pe careKlein ni le punea in fa ra" doar unul mai ticalos decit elur fi putut 9.... dovedeasca. Or"CUlTI, Klein [ucase magistral.~i micuta parea s a - e i dea seama, Dup3 un moment de des ....eumpanire de reflectie, Sara se lridica hotarlt.a, cu ochfiinctlnd in Iacrimi ,iell dorinje puternlce :~ Domnule Klein, intr-o ,zi mi-atl spus c a ati puteasa-mi fit' f'o'osltor, N,=aveam dectt sa eon t e z pe dumnea-voastra, ilO ~Nu indrazn! s a mearga mal departe, deoarece prlvirea

tli Klein era severd, in timp ee pentru mine, care ....cunos ....team mai bine, aceasta severitate imil spune : "Du:.....e,frumoasa mea ! In acea zi, stiam bine de ee iti promi teamajutorul meu".Sara, se inarma cu eel mal dragastos suris al ei !- ~,,"Eibine, a ivrea dumneavoastra s,a, interveniti inaceasta imprejurare ?Batrinul motan se prefacu cuprins de.... nelinlsteadinea.; Fumam. Klein ramase pe jumatate Iungit pe undivan. Aruneindu-si tigara, se scula si-si afunda privirea-I~tearsa in oehii negri ai Sarei-;,_ Daea vreau sa intervin.; Natural ea vreau, eu drag'ainima, Totu] este s,a_stim cu ee rezultate ne vom alege.Nu-mi pllac, sa rna compromit in interventii aadarmce ..Dumneata stii : in Turcia trebuie s a cerl numai ceea cese poate obtine, fa ra de care.;- Durnneata poji obtine tot! striga Sara, sincera,convinsa. : ; ; i apol e' inutil s a - ' t i spun c a Titel nu s-ar maieintoarce 13 Ghazir, Ne vom duee aiurea.Ea. vorbea la plural, dar Solomon 0 ]n,~llegea, ell totulaltfel,- D e ce spui ~,noi" ? 'Chlar daca :II seap de puscarie- ceea ce nu-l sigur - el va fi expulzat numaidecit.~i ..atunci, cum 0 88.-1 'intovar~iti, cind eu totii sinteti inmizerie? '

Este adevarat! : r a sp wn se Sara, in'vinsit Apo! = Eibine! salvati-l macar de! inchisoare, domnule Solomon,Vrel sa spui, sa i nce ; r eam a....salva,"Sa incercam 1" Dar ee pot eu ?Ce puteti ? To .titca ~imine.l\dica ~

Klein ,ii apuea amindoua miinile ~i 0 ridica in picioare :. .

'20


35/44

- Adiea, uite asa ~ miine dimineata te astept la oraplecanii diligentei, Vom eobort rmpreuna Ia Beirut .._Apoi ne conduse p"'na Ia poarta din strada, rSimti" in acea seara, Inapoindu-ma acasa, e a in eurfndvoi fi de priscs la Ghazir, M"'ine, dupa plecarea matlnala aSarei, illnformai pe Musa despre pre insa cauza a aresta-rii lui Titer. Batrmul sari:~ Aha , r din cauza asta lfbanezii nu volau sa-mi dea delucru pentru cii sint soerul unui hot! De ce nu mi-ai spusca 'I'itel Iura ? L=a~i fi den untat e u insumi !asa, e rnai bine, acum .. Dar altceva : dupa celepetrecute e r a ai de gina s a faci '1~ Pe legea mea, nu stiu ce s a ti spun. Uite, cred c-asface bine, daea m-as apuca ~i eu de turat, Peate vor aveaamabilitatea sa r n a expulzeze ~i pe mine.; in Romania 'r- Lasa ,glumele; lV,usa ~Nu esti die pare~e c a ne-amcistlga rnai bine existenta Ia Beirut sau la Damasc ? Euastept inapoierea lui Solomon ,;ilvoi ruga frumos ca sa-midea 0 lira,~pe care, desigur, n-o, sa mi-o refuze ~i voi plecaiD v ...... ...,.... i-t"?8! amasc.. . reI sa rna msotes 1 ~

Ne aflam m n c a in paturile noastre. Muss r n a privi fix,ell ochii Iui trtsti, care din ce in ce deveneau mai mici,pinA ce se Inehisera intr-o strimbatura a Ietei, ~i bruscIncepu sa plinga :,_ N-o s a . . . .mi revad., nrctodata, ...familia [Sarii din pat ~i....i Iuai capul, stringindu-I Ia pieptuJmeu, Plinss in hohote, usurindu-si inima, Apoi ne imbra-cararn ~.i ne indreptaram spre eafenea. Afara nu era fru ...mos. Se strtcase vremea, In acea dimineata, consumatertierau lmbracati ca pentru toamna, Ne raspunsera la binete,ell politetea obisnuita si nu ne spuse nimic referitor Ia celeintimpla e in ajun, Se vedea cit de colo, c a Ie era greata denoi, Fapt care ereea, in cafenea, 0 atmosfera mohoritd,unde cuvintele ~i frinturtle de conversatie cadeau ca nisteocari in timpul uriei rugaciuni, Eram foarte mfhnltt.E atit de trist, sa te simp alungat din sinul unel colee-tiv'itatil, unde mati lumea era amabila Oi in ochii eareian-aveai sa-t,i reprosezl nimic [osnic ! INe bauram cafelele _ , i ne fumaram narghi elele, fii-"'aa rosti vreo vorba ~i aproape tara s a ne uitam unul La

altu " Ne aflam aeolo, ~n situatia a doi condamnati 1a sptn-zuratoare pentru greseli necomise, ~i ne slmteam doborlti.vazind- c a societates omeneasca se preocupa rna ~putin ca621


36/44

s a fie dreapta, decit s a aibe totdeauna dreptate impotrivaindividului. Fireste, sint prca 'tinar ~i fara experienta, caS~O pot judeca ; dar; din. eel e -ce cunosc din trecutul urnani ...tatii, nu pot uita ca ea a conf'undat adesea marii oameni ellhairnanalele, ~i cobor'ind pe scara valurilor spirituals,vedem ca-i de-ajuns s , a manifes tezi c le mai mici veleitatide independenta, de reziatenta in fat a mentulitatii comuneconsacrate pentru ca societates s a te suspecteze ~i s a~nceapla a-ti bara calea catre locurile pe care ea le rezervanumai celor care se . eresc s-o corrbrazica sau s-a rastoarns.In sauu l Ghazir, n-aveam alta vina, in afar a aceluia de-afi venit aici, ca sa esuam ca niste epave. Nu voim s a traimpre spinarea nimanui si sintern gata s a ispusim crima devaga boridaj, executind 1u cr ariIe cele mai grele ~i rna ipros tplatite Dar, dupe. asta, nirneni nu ne poate refuza dreptulla existenta.; chiar la aceasta cxistenta ~"aezo 'donats", cene .... placut S~O alegern ; si nici sa firn socotiti mai putindernni de 5 t in1a , decit bacanul cane in fiecare zi deschidesi inchide 1]~a aceleasi pravHlii, timp de cincizecide ani. Caci, f a r - I a curai til vin tura torilor de y'ari de tea panoastra, America fill si-ar fi revarsat rricioda ta bog;81iile indughenele satelor de pe intreg :pamiIltul..Asa ca noi indur am nedrepta tea oamerulor care Iacnumarul si legea, chiar pe aceas t a bi S t . t a terasa a uneidughene, de uncle inca nu indraznesc sa ne alunge - darasta nu va intireia ! ~ ~i din care cauza ne simtim atit detristl, de parca am fi ostateei la canibali. Culmea nenoro-cirti, soarele fie v e f t z a azl binefacerile sale. Aerul e ' umed,tremura TI. Vaile sint tnecate Intr-o negurji deasa, careintuneca zarea. Nu ne ramine decit s a n e cau tam 301 io8orea in Iundul inimilar noastre ranite.Ne pregateam sa ne ascundem de fiintele omenesti,ziivorindu-ne in camerele noastre, cind iata e a servrtoarealui Klein ne aduce doua scrisori oi te l 11 pcntru fi eoare,ca s a nu se bucure numai unul, iar celalalt sa continuie aframinta ginduri negr e,

Scrisoarea mea este de la indure atul Mihail, care imiscrie de la Sfintul-Munte, Infai;i~indu-m stari de Iucruricinice, dupa cum urrneaza :"Traie.sc aiei in beati tudine, Nimic nu rna siciie. Teate- e c r 0blemale cu care naa. stia ipreccupat altadata, astaz:fmi par copihirIi. Siritem nebuni, cind cr edem ca, I F 1 t J r-ozi, ernul va fi mai bun de cum e azi. Nu \ a putea sa fic622


37/44

mai bun, pel ru ca nu are suflet, Nu are deeit burta s lsex. Are, de aserner " si pt1tina I teligent~, dar asta nu-isufle ul, Dovada, ace t stare] de aici : e un ore dintreeel mai marl ~IVla tine pe ling! el si-mi spune ca-i din sim-patie, In I' alitate, ii~efrica s a u spun prostii- sclavilorpe care iioxploateaza. Putin imi pasa, Mincam tipari, mi-nunati si deliciosi, pe care fratii ]Ii pescuiesc in mare,trcrnt rlnd de frig, z.Ie ~i nopti ! Nu mai vorbesc de cla-ponii pe ca e ji 1 1 doapa, dar pe care rru...imaninca decitstarctul ~i invitatii sai, Cit despra vinurile ell care udamaceste buna a~irare, peat c-al auzit ~i ttl c a SfAntu-Muntee fara pereche in produse foarte fine, d f tariM. grijii fra-tilor nostri devot, ti, di care nu gu ta nici 0 pi catura($i bine f'ac ! Sa bea apa de mare !) M-am lngra~at mult- ? i ba ba mi-a crescut Impresionanta. Nu 0 voi rade, Astapla-ce femeilor de-o anumita vtrsta ~.'I. avere, printre care- la plecarea de a' ci =e=e=a trebuie sa-mi caut doica (Hm!te jigneste verba asta ?) F'iindca, in curind, vail fi la caps-tul noviciatului sl porcul de staret r n a va soma sa alegintre rasa caluga 'easea ~i haina civila, $i atunci, dragulrrieu idealist, voi fi stlit sa parasesc aceasta Irumoasa viatamonahala, care cuprinde desigur multa lene, tipari, cla-poni ~i vinuri 'bune, dar ~i plicticoase rugaciuni si destulapederastic obligatorie, pe care 0 dispretuiesc, ~i Intr-un caz9i 'in celalalt, ceea ce Il cam intarlta pe respectabilul pa. . .r'inte. Si ce-ai vrea tu s a , fac, iesind de-aci '1 Moartea si-acladit casa in pliimu1.ii mei, Niciodata n-am fast in stares a fac mar e luau ell miinile mele, iar acum mai putincaoricind. S a nla ornor ? N-am nici 0 pofta, deocamdata,Nu-rni mai ~aminel deci, decit s a r n a Insor (dad m-o vrea l)ell vreo bat inlca coplesita de nevoia de afectiune deose-bita _ specialitatea mea ._ ~i sa-ml poata garanta, inschirnb, un dram de existenta calduti, timp de patru saucinci ani, eel mult, ce cred c a mal am de trait",Bunule Mihail.; Sarmane Mihail.; Imi sfisii inima.?Scrisoarea lui Musa e mai VseIa, Iianurrtii logod aa .Ie-tei sale, mezina Ohizela, "cu un bdiat atit de frumos ~ieinsiit; ~i de~'tept, ~i care are 0 sitllatie atit de fru/ffUJa8a ,fiind ~e f de Taion la maTile ma,gazine -Carmen-Sutva>!La douaze'ci fi nottii de ani! nu-i orzre minunat, tata ?(~

Tata. plinge de bucurie ~i saruta scrisoarea GhizeleL


38/44

Apot un nor iiintuneca fatat ntr-un colt, nevasta luiadauga: "Numai . c d aceasta COmOaTtl de baiat de n....r altaintTeg adevarul despre purtarea SaTei !AT I i 0 catastrofd" t--- Hai s a vedem, ce capital mal avem !spuse I\!I 'US9"scotocind prin buzunare ..Trebuie sa beau ceva, chiar acum.Cu atit mai 'au~ Ma simt, In acelasi timp, ~i Iericit, ~ineferieit !Am baut, in dimineata aceea, fiecare ette trei. paharutede rachiu, sub ochii bravilor sa.te 'n' i , care, desl ei in~i9i'beau, ne spionau cu coada ochiului ~~ne [udecau ell as...prime, Verba poetului nostru, "Virtutea este usoara, teindtal tot ce....itrebuieste.

~i acum, iat& sfir.5itu1 povestei lui Muaa ~,ia seurtei daremotionantei vieti dusa Impreune, petrecuta sub soarele~Iedi teranei,Trei zile, n...am stiut -ce ,),invirteau.(~ Solomon $i SaraIs. Beirut, Totusi, cum timpul se indreptase, iar zilele inso ....'rite ne inveseleau sufletele noastre melancolice, aproape c :a~i uitasern s a ne gindim Ia aceste doua filnte, Dar, tntr-ofrumoasa dupa-armaza, ce vedem ~i ne face s a eredem elivtsam ? 0 triisura eleganta se opreste in fa.ta easel undelocuiam si din trasura coboara Sara, impodobita ca pentrununta, ceea ce iidisplacu Iui Musa, deoarece Intelese c a'am Iui, dind .Jovitura", s-a grabit sa vinii ca. 8-0 vad.aeei din sat, urnilindu-I astfel, Foarte preocupata.sl di:ndu.....iaere, lsi imbr,a~i~a in graba partntele ~i ne trinti aceastaveste, in gura mare, care ne lua p.iuitul :

- I aide, tam, sa stringem repede catrafusele, tu ~idrtan l Ne inapctem mdata Ia Bierut, cu trasura ce ...avedeti af.arB~Miine seara, tu pleci, tata, la Constantinopol!S-a sfir~it ealvarul tau. Te vei duce sa-ti reg.ise~tifamilia!.e-azi in douasprezece zile, ,0 sa fii Ia Bueuresti ' I~ ~i tu, intreba batrinul" ell un aer vexat,~ Eu, ei bine, tata, voi avea, In s ir~it~ barul meu lMus,a se cl~tina, muscindu-si buzele : I- TUtt~. 0 s a ai.; in sfir,it iOij j l, barul tau !Blestemat safie Solomon! Nimlc de spus : Ioviturile sale sint de maes ....tru, .. Aveti drept, decl, s a mi expediati acasa : v a , stinghe-resc in drumul vostru, care e aeelasi, : ? i Titel al tau ?- A fost expulzat Ierl, ras,punse Sara, Inchiaind gea-mantanele.Si adauga~ cu un usor ton protector :_,..,N-am putut face nirnie pentru bietul baiat !

24


39/44

~, Ah !"Vat" n....ti.; E magnific !~i cine suporti chel...tuiefile imediatei mele .repatrieri ?~ Tat&, r n a calci pe nervi . I ' Mai bine ajuta ....e s,a im....pachetam. Tras,ura nu poate g , a astepte,~ Da, fata mea, ai dreptate : i'n realitate, stnt multu-mit d ..u to,ate astea ! 'I'ocmat mi ...a scris de-acasa eli Ghi~zela s-a logodit.,-. Logoditi, Ghizela l' Cu atit mai bine pentru ea ~Dar haide, tata~ ajuta-ne l 0 sa-rm povestesti pe drumto ate, lstorille ta]e.~ Jstorlile mele l'Asta ....itoata hucuria ta, Ia auzul uneivesti atit de fericita ?- Ce vrei, tata, poate le a gresesc, spunindu-ti c a in-tre mine 9i familia noastra se af a 0 prapastle, pe care ni-mie n-ar putea-o umple ..Ulte, fae prinsoare ea mama pro-fita die ocazie, ca sa vorbeasea i,ar~i de purtarea meaproasta. Ei bine, socotiti-ma ca disparuti, moarta !~ Moarta ? Si daca hoitul tau 0 sa ne rmputa de Iadistanta ? ' Daca iti vei nenofoci surorjle ?- Regret, dar n-am ce s a fac !Am dreptul sa-mttraiesc vlata mea fie ea ehiar de pac aura. Asta-i poatesoarta mea!

Musa eazu pie un scaun ~~murmurs cu capul Intrepalma :- Da, asta ...isoarta ta t".'Sara s e duse s a achite citeva mici da orii la gazdanoastra, 0 brutareasa bAtrina care ne daduse adesea pedatorie numeroase Toll, - piine plata ea 0 farfurie~ C O b O l " ' "riram bagajele la trasura, "car-e numaidecit porni, Jasind inurma noastra acest frumos Ghazir, care la urma urmelor,a fast prietenos ell noi, suportindu-ne ell 0 cumsecadeniepe care mahalaua Brailei mele nu mi-a aratat .... niciodata.~I.lu&atraversa satul, ghemuit intre mine ~i Sara, ellcapu In piept, f A r a , sa vada sau S a salute pie cineva, ~ighazirienii, de treaba ~i. intelegator. i l" se facura c a nu bagade seama prosteasca sfidare a Sarei ,I care voia sa-l umi-leasca, ell zorzoanele ei ; se ascunsera ta.cuti; 1a treeereatrasurit Mal tirziu, cind soseaua dadu spre mare ~i pusulsoarelui incepu, s a ne brnnzeze fetele, Musa ...- asemeneaunei broaste testoase speriate ~ indrazni sa~~i arate na-sul, i11cet isor ,m pr ivind

panait istrati - in siria. solomon klein_scan

Documents