politici contabile stocuri

ddrr.. LLUUCCIIAANN CCEERRNNUUÆÆCCAA

PPOOLLIITTIICCII CCOONNTTAABBIILLEEPPRRIIVVIINNDD SSTTOOCCUURRIILLEE–– eexxpplliiccaaœœiiii ææii iimmpplliiccaaœœiiii ––

TTRRIIBBUUNNAA

EEddiittoorr

BBuuccuurreeæættii –– 22001133

EECCOONNOOMMIICCÅÅ

Editor: „Tribuna economicæ“ 3

TTIITTLLUULL:: PPOOLLIITTIICCII CCOONNTTAABBIILLEE PPRRIIVVIINNDD SSTTOOCCUURRIILLEE–– EEXXPPLLIICCAAfifiIIII ØØII IIMMPPLLIICCAAfifiIIII ––

AAUUTTOORR:: Lucian CERNUØCA

IISSBBNN 997788 –– 997733 –– 668888 –– 225544 –– 88

CCOODD TTEE:: CXC 909

EEDDIITTUURRAA: S.C. „Tribuna economicæ“ – S.A.Bd. Gh. Magheru nr. 28-30, sector 1, Bucureøti, Cod 010336; R.C. nr. J 40/23.888/1992. Tel: 021.316.79.38; Fax: 021.310.29.34.; 021.316.79.37;Oficiul poøtal 22.Capital social: 140.000 lei; C.I.F. RO 1588082EE--mmaaiill:: [email protected] WWeebb:: www.tribunaeconomica.ro

RREEDDAACCTTOORR DDEE CCAARRTTEE:: Corneliu RUSU

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREE:: Emil BOTUØ

CCOORREECCTTUURRÆÆ:: Doinifla PINTILIE

4 Politici contabile privind stocurile

CCOOPPYYRRIIGGHHTT ©© 22001133 -- TTrriibbuunnaa eeccoonnoommiiccææ..Toate drepturile rezervate.

Lucrarea este destinatæ exclusiv informærii ge-nerale øi uzului personal al utilizatorilor care auachiziflionat acest produs editorial electronic. Nu estepermisæ utilizarea în alte scopuri, în orice mod, aconflinutului acestei lucræri.

Nici o parte din aceastæ lucrare nu poate fireprodusæ, transmisæ sau comercializatæ sub nicioformæ – electronicæ sau mecanicæ, inclusiv prin foto-copiere, înregistrare sau prin orice formæ de stocare– færæ acordul expres dat în scris din partea edito-rului Tribuna economicæ S.A.

Nerespectarea acestor interdicflii atrage dupæsine sancflionarea celor vinovafli, de cætre institufliileøi organele abilitate – prin aplicarea de sancfliuni ci-vile, contravenflionale sau penale –, în conformitatecu reglementærile legale în vigoare øi dispozifliileprocedurale referitoare la recunoaøterea, protejareaøi garantarea dreptului de autor øi a drepturilor cone-xe, precum øi a proprietæflii intelectuale.


RREESSPPOONNSSAABBIILLIITTÆÆfifiII

Opiniile prezentate în aceastæ lucrare aparflinautorilor respectivi, øi nu reflectæ în mod necesarpunctul de vedere al Editorului. Responsabilitateaøtiinflificæ øi juridicæ pentru conflinutul acestor cærfliøi broøuri aparfline în exclusivitate autorilor.

Editorul s-a angajat sæ realizeze un produseditorial electronic cât se poate de corect. În acelaøitimp, Editorul nu îøi asumæ ræspunderea pentru actu-alitatea conflinutului, datoritæ schimbærilor în regle-mentærile legale, care pot apærea între elaborarea aces-tei lucræri øi prezentarea ei în Libræria electronicæTE, sau dupæ aceea.

Editorul nu va fi flinut ræspunzætor pentru nicio pierdere sau daunæ de orice fel, provocatæ citi-torului, direct sau indirect, cauzatæ de folosireainformafliilor din aceastæ lucrare.

Acest produs editorial electronic nu repre-zintæ o sursæ de consiliere economicæ øi juridicæ. Înacest scop, cititorii trebuie sæ solicite serviciileprofesioniøtilor în materie.

Prin aceastæ lucrare, nu se emit garanflii devenit. Cititorul îøi asumæ ræspunderea pentru folo-sirea informafliei conflinute în aceastæ lucrare.

Autorii îøi rezervæ dreptul sæ facæ schimbærifæræ notificare prealabilæ. Editorul nu îøi asumænici o ræspundere, sub nici o formæ, faflæ de citito-rul/utilizatorul acestei lucræri.

AARRGGUUMMEENNTT

PPrrooiieecctt eeddiittoorriiaall.. În afara produselor editoriale tipærite,care pot fi procurate pe bazæ de abonament, Grupul de presæ øiedituræ “Tribuna economicæ” – Decanul presei economice româ-neøti – lanseazæ øi un alt proiect editorial: cærfli electronice, carepot fi procurate pe bazæ de comandæ.

Aceste produse realizate într-o concepflie originalæ vin sæcompleteze refleta noastræ editorialæ tradiflionalæ utilizatæ în ca-drul publicafliilor tipærite, precum revista sæptæmânalæ “Tribunaeconomicæ”, revistele lunare specializate øi cærflile de speciali-tate.

CCæærrflflii eelleeccttrroonniiccee.. Conform ro.wikipedia.org, cartea elec-tronicæ (e-book, abreviere din englezæ de la “electronic book”)„este un fiøier electronic digital ce confline textul øi imaginileunei cærfli, chiar øi clipuri video, de obicei toate protejate împo-triva folosirii abuzive printr-un sistem de gestiune a drepturilordigitale de tip Digital Rights Management DRM.

Cærflile electronice sunt cærfli virtuale. Ele se pot citi pe maimulte tipuri de aparate cu monitor: calculatoare personale, lap-topuri, tablete, smartphone-uri sau/øi pe dispozitive special con-struite pentru cititul cærflilor, numite e-reader sau e-book rea-der… Mediul de transmitere pentru descærcarea datelor este In-ternetul, totul fiind oferit în formæ de serviciu web contra cost.”

Adæugæm aici cæ, având în vedere specificul cærflii electro-nice, aceasta trebuie sæ fie editatæ – øi este pe piafla occidentalæ– într-o concepflie diferitæ faflæ de cartea “clasicæ” tipæritæ.


CCoonncceeppflfliiaa eeddiittoorriiaallææ.. Cærflile electronice ale “Tribunei eco-nomice” sunt elaborate în concepflia øi formatele noi, specificeInternetului. Selectarea conflinutului øi structurarea lor esteadaptatæ cerinflelor specifice ale redactærii, transmiterii øi lectu-rærii acestora de cætre utilizatori prin intermediul Internetului øia aparaturii electronice de vizualizare a ceea ce îi intereseazæ.

Important de reflinut de la început este cæ, esenflialmente,cærflile noastre electronice sunt asemænætoare – conceptual, caformat øi dimensiune – cu cele existente pe pieflele editoriale oc-cidentale.

Totodatæ, aceste lucræri sunt diferite de e-book-urile exis-tente pe piafla româneascæ øi care, în marea lor majoritate, provindin simple transpuneri integrale pe Net ale unor volume tipærite.Acestea din urmæ ræmân ca urmare în continuare tributare con-cepfliei, formatelor øi lecturii specifice cærflii tipærite, variantelelor electronice existente pe piafla noastræ prezentând dezavantajeevidente pentru exigenflele schimbate ale internauflilor. Este vor-ba, în principal, de abordarea stufoasæ a subiectelor în care de-vine dificil de cæutat, de reflinut øi de extras esenflialul, de lipsade selecflie/concentrare pe un nucleu tematic de interes, ceea cenu faciliteazæ lecturarea øi informarea rapidæ pe Net.

Cærflile electronice editate de “Tribuna economicæ” au ur-mætorul specific:

● sunt concentrate/axate pe o anumitæ zonæ de interes, pe oproblemæ selectatæ atent de specialiøtii noøtri, ceea ce uøureazælecturarea electronicæ øi asimilarea informafliilor. Ele se adresea-zæ utilizatorilor care, accesând Internetul, doresc sæ poatæ aveaacces direct la problema care îi intereseazæ øi nu sæ parcurgæ ocarte stufoasæ, de câteva sute de pagini, cu aspecte tematice co-laterale;

● prezintæ subiectul secvenflial, într-un format øi spafliueditorial popular (“american”), croit pe numai câteva zeci (40-60) de pagini. Ele se adreseazæ utilizatorilor de Internet, care


doresc o lecturæ electronicæ rapidæ øi uøor de asimilat a ceea ceîi intereseazæ direct øi care nu au timp sæ citeascæ o lucrare lungæ,într-o lecturæ prelungitæ a subiectului respectiv.

SSttrruuccttuurraa tteemmaattiiccææ.. Pornind de la experienfla consolidatæ întimp pe care o deflinem referitoare la problematicile careprezintæ cel mai mare interes pentru cititorii/utilizatorii cærorane adresæm am individualizat, în urma analizei, anumitedomenii tematice de referinflæ. Ca urmare, am grupat cærflilenoastre electronice în cadrul unor Colecflii tematice de maximinteres øi actualitate øi anume: ● Colecflia Impozite øi Taxe; ●

Colecflia Marketing-Management; ● Colecflia Finanfle-Contabi-litate; ● Colecflia Bænci-Asiguræri; ● Colecflia Resurse umane;● Colecflia Economic-Legislativæ; ● Colecflia Rentabilitate-Efi-cienflæ; ● Colecflia Control-Audit; ● Colecflia Economie Localæ;● Colecflia Economie Mondialæ; ● Colecflia Teorii-Idei.

SSuuppoorrttuull iinnffoorrmmaaflfliioonnaall.. Pentru aceste noi produse edito-riale electronice, suportul informaflional l-a constituit volumulconsiderabil de informaflii acumulat în cadrul editurii “Tribunaeconomicæ” în procesul de editare a cærflilor øi revistelor noastre.

Øi aceasta deoarece utilizarea øi difuzarea acestor infor-maflii doar cætre cititorii publicafliilor tipærite era totuøi inevitabillimitatæ. Ca urmare a devenit presant øi util ca acest volum im-portant de informaflii sæ-l valorificæm în mult mai mare mæsuræøi pentru un numær mult mai mare dintre cei interesafli, pe Inter-net, în cadrul unor cærfli electronice.

SSttooccaarreeaa øøii lleeccttuurraa.. Stocarea cærflilor electronice serealizeazæ în cadrul unor fiøiere care pot avea diferite formate.Lectura ebooks-urilor se efectueazæ cu ajutorul unor programecapabile sæ acceseze fiøierele în care cærflile sunt stocate.

Cærflile electronice ale „Tribunei economice” sunt editateîn format PDF - care este în general cel mai cunoscut øi utilizat–, având în vedere cæ aproape orice computer/laptop are deja pre-instalat din fabricaflie software-ul necesar pentru citirea acestuia.


PPrrootteeccflfliiaa eebbooookkss--uurriilloorr.. Cærflile „Tribunei economice” suntprotejate, cu softuri dedicate, împotriva copierii neautorizate øi,în general, contra folosirii abuzive.

DDiissppoozziittiivvee ddee lleeccttuurraarree.. Ebooks-urile noastre pot fi cititepe numeroase dispozitive electronice: computere personalePC/Mac, laptopuri, tablete, e-readere, smartphonuri etc.

UUttiilliizzaattoorrii vviizzaaflflii.. Cærflile electronice pe care le editæm seadreseazæ specialiøtilor øi managerilor, tuturor celor interesaflicare activeazæ în cadrul agenflilor economici (în companii de stat øifirme particulare româneøti øi stræine), cât øi în instituflii publice.

Structurarea acestor cærfli electronice a fost special realizatæastfel încât ele sæ fie utile experflilor contabili, consultanflilor fis-cali, auditorilor financiari, managerilor, organelor legislative, decontrol øi inspecflie economico-financiaræ øi fiscalæ, dar øi cerce-tætorilor, cadrelor didactice øi studenflilor.

Acest produs editorial special, pe care îl reprezintæ cærflileelectronice, vine øi el cu soluflii practice, cu metode øi tehnici delucru, în sprijinul tuturor celor cu care ne aflæm în parteneriatprofesional øi care au solicitat insistent sæ aibæ acces øi la o seriede astfel de colecflii documentare electronice.

TTRRIIBBUUNNAA EECCOONNOOMMIICCÆÆ


CCUUPPRRIINNSS

Capitolul 1PPoolliittiiccii ccoonnttaabbiillee pprriivviinndd ssttooccuurriillee

1.1. Definirea øi clasificarea stocurilor ..........................111.2. Organizarea contabilitæflii stocurilor........................121.3. Recunoaøterea øi evaluarea stocurilor .....................151.4. Recunoaøterea costului

stocurilor drept cheltuialæ........................................33

Capitolul 2 CCoonnssiiddeerraaflfliiii pprriivviinndd ppoolliittiicciillee ccoonnttaabbiillee ddee îînnttrreepprriinnddeerree

2.1. Definirea politicilor contabile .................................382.2. Ræspunderea pentru elaborarea

øi fundamentarea politicilor contabile.....................402.3. Consecvenfla utilizærii politicilor contabile.

Modificarea politicilor contabile.............................412.4. Exemple privind politicile contabile .......................43

SSuurrssee ddooccuummeennttaarree ggrraattuuiitteessaauu ccuu ccoossttuurrii rreedduussee.......................................................45


Capitolul 1

PPOOLLIITTIICCII CCOONNTTAABBIILLEE PPRRIIVVIINNDDSSTTOOCCUURRIILLEE

11..11 DDeeffiinniirreeaa øøii ccllaassiiffiiccaarreeaa ssttooccuurriilloorr

Stocurile sunt active circulante1): a) deflinute pentru a fi vândute pe parcursul desfæ-

øurærii normale a activitæflii;b) în curs de producflie în vederea vânzærii în pro-

cesul desfæøurærii normale a activitæflii; sauc) sub formæ de materii prime, materiale øi alte con-

sumabile care urmeazæ sp fie folosite în procesul deproducflie sau pentru prestarea de servicii.

În teoria øi practica contabilæ, stocurile pot fi clasi-ficate dupæ urmætoarele criterii:

a) dupæ destinaflie, se disting:● materii prime;● mærfuri;● semifabricate, produse finite, producflia în curs

de execuflie.b) dupæ sursa de provenienflæ, se disting:● stocuri provenite din cumpæræturi;

––––1) OMFP nr. 3055/2009, pct 152(1)

● stocuri provenite din producflia proprie a între-prinderii;

● stocuri provenite din alte surse.c) în funcflie de dreptul de proprietate asupra stocu-

rilor se disting:● stocuri aflate în proprietatea entitæflii;● stocuri aflate temporar în proprietatea entitæflii;d) dupæ forma fizicæ, se disting:● bunuri materiale tangibile;● stocuri care nu au formæ corporalæ.

11..22 OOrrggaanniizzaarreeaa ccoonnttaabbiilliittææflfliiii ssttooccuurriilloorr

11..22..11 MMeettooddaa iinnvveennttaarruulluuii ppeerrmmaanneenntt øøii iinntteerrmmiitteenntt

Reglementærile contabile amortizate cu DirectiveleEuropene aprobate prin Ordinul nr. 3055/2009 preve-de la punctele 164 øi 165 cele douæ metode de organi-zare a contabilitæflii sintetice a stocurilor: metoda in-ventarului permanent øi intermitent.

În condifliile folosirii inventarului permanent, în con-tabilitate se înregistreazæ toate operafliunile de intrareøi ieøire, ceea ce permite stabilirea øi cunoaøterea în ori-ce moment a stocurilor, atât cantitativ, cât øi valoric 2).

Înventarul intermitent constæ în stabilirea ieøirilorøi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarieriistocurilor la sfârøitul perioadei3).

EExxeemmpplluu: S.C. „X” SRL defline la începutul peri-oadei de gestiune un stoc de piese de schimb în valoa-


––––2) OMFP nr. 3055/2009, pct 164(2)3) OMFP nr. 3055/2009, pct 164(3)


re de 550 lei. În cursul perioadei de gestiune achiziflio-neazæ piese de schimb în valoare de 2.200 lei + 24%TVA. Evidenfla stocurilor se fline în costuri efective deproducflie.

În tabelul de mai jos se prezintæ înregistrærile con-tabile în codifliile utilizærii inventarului permanent øi in-termitent:

MMeettooddaa iinnvveennttaarruulluuii ppeerrmmaanneenntt MMeettooddaa iinnvveennttaarruulluuii iinntteerrmmiitteenntt

a) Achiziflia de piese de schimb a) Înregistrarea la începutul perioadei de referinflæ pe cheltuieli,

% = 401 2.728 a stocului iniflial de piese de schimb3024 2.200„Piese de „Furnizori” 6024 = 3034 550schimb” „Cheltuieli „Piese de 4426 528 privind piesele schimb”„TVA de schimb”deductibilæ”

b) Achitarea datoriei faflæ b) Achiziflia de piese de schimbde furnizori

% = 401 2.728401 = 5121 2.728 6024 2.200„Furnizori” Conturi la bænci „Chletuieli „Furnizori”

în lei” privind piesele de schimb”4426 528„TVA deductibilæ”

c) Consumul de piese de schimb c) Înregistrarea la sfârøitulîn cursul perioadei de gestiune perioadei de referinflæ a stoculuieste în sumæ de 1.200 lei final de piese de schimb,

stabilit prin inventariere

6024 = 3024 1.200 3024 = 6024 1.550„Cheltuieli „Piese de „Piese de „Chletuieli privind piesele schimb” schimb” privind pieselede schimb” de schimb”

d) În condifliile utilizærii d) În condifliile utilizærii inventarului permanent, valoarea inventarului intermitent, valoareastocului final se determinæ astfel: ieøirilor se determinæ astfel:

Vsf = 550 + 2.200 – 1.200 = Vi = 550 + 2.200 – 1.550 = 1.200 lei= 1.550 lei

11..22..22 MMeettooddee ddee oorrggaanniizzaarree aa ccoonnttaabbiilliittææflfliiii aannaalliittiiccee aa ssttooccuurriilloorr

În situaflia utilizærii inventarului permanent, conta-bilitatea analiticæ a stocurilor se poate organiza folo-sind urmætoarele metode:

a) metoda operativ contabiliæ (pe solduri), care con-stæ în evidenflierea cantitativæ a bunurilor materiale (pefiøe de magazie) pe feluri, la locurile de gestionare, iarla contabilitate, a evidenflei valorice organizatæ pe ges-tiuni, øi în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe debunuri, dupæ caz4).

b) metoda cantitativ-valoricæ (pe fiøe de cont anali-tic), are la bazæ evidenflierea cantitativæ a bunurilordeflinute (pe feluri) la locul de depozitare, iar în con-tabilitate evidenfla se realizeazæ cantitativ-valoric 5).

c) metoda global-valoricæ, care asiguræ evidenflavaloricæ atât la locurile de depozitare, cât øi în conta-bilitate6).


––––4) Paraschivescu M. D., øi colab., Contabilitatea financiaræ –

aplicaflii øi studii de caz, pag. 209.5) Ibidem 46) Ibidem 4


11..33 RReeccuunnooaaøøtteerreeaa øøii eevvaalluuaarreeaa ssttooccuurriilloorr

În calitatea lor de active, stocurile sunt recunoscuteîn condifliile în care respectæ concomitent urmætoarelecondiflii:

a) entitatea va beneficia de avantaje economice vii-toare aferente activului;

b) costul activului poate fi evaluat în mod fiabil.Referenflialul contabil autohton øi internaflional pre-

vede douæ momente pentru evaluarea elementelor dinbilanfl:

- evaluarea iniflialæ; øi- evaluarea ulterioaræ recunoaøterii inifliale.În cazul stocurilor, evaluarea iniflialæ se face la cost,

iar evaluarea ulterioaræ, adicæ la bilanfl, se face la va-loarea cea mai micæ dintre cost øi valoarea realizabilænetæ.

În conformitate cu reglementærile contabile armo-nizate cu directivele europene aprobate prin Ordinulnr. 3055/2009 precum øi cu standardele internaflionaleIAS-IFRS, sunt reflinute urmætoarele momente în ceeace priveøte evaluarea elementelor de natura stocurilor:

A) Evaluarea stocurilor la data intrærii în entitate;B) Evaluarea stocurilor la data ieøirii din entitate;C) Evaluarea stocurilor la inventar øi prezentarea

elementelor în bilanfl.

AA)) EEvvaalluuaarreeaa ssttooccuurriilloorr llaa ddaattaa iinnttrræærriiii îînn eennttiittaattee..La data intrærii în entitate, stocurile se evalueazæ øi în-registreazæ în contabilitate la valoarea de intrare.Costul stocurilor poate fi reprezentatæ de:

- costul de achiziflie;- costul de producflie;- valoarea de aport;- valoarea justæ.

I) Costul de achiziflieÎn coformitate cu pct. 11 din IAS2, costurile de

achiziflie a stocurilor cuprind:- preflul de cumpærare;- taxele vamale de import øi alte taxe (cu excep-

flia acelora pe care entitatea le poate recuperaulterior de la autoritæflile fiscale);

- costuri de transport, manipulare;- alte costuri atribuite direct achizifliei de produse

finite, materiale øi servicii.

EExxeemmpplluu 11: S.C. „X” SRL achiziflioneazæ la data de10.10.N un stoc de materii prime de la S.C. „Y” SRL.Materiile prime constau în 300 kg de fæinæ la prefl ne-gociat de 1 leu/kg. Cheltuielile de transport-aprovizio-nare sunt în cuantum de 20 lei, iar cheltuielile de asigu-rare pe durata transportului se ridicæ la suma de 10 lei.

Vom proceda la determinarea costului de achiziflieal stocului de marfæ dupæ cum urmeazæ:

● prefl de cumpærare 300 kg x 1 leu/kg.......................300 lei● cheltuieli de transport-aprovizionare.........................20 lei● cheltuieli de asigurare pe durata transportului..........10 lei● cost de achiziflie (bazæ de calcul pentru TVA)........330 lei● TVA 24%................................................................79,2 lei· total facturæ...........................................................409.2 lei



EExxeemmpplluu 22: S.C. „X” SA importæ pe cont propriudintr-o flaræ non UE mærfuri în valoare de 5.000 eurocu scopul de a le vinde la intern. Cursul de schimb va-lutar aplicabil la data recepfliei este de 4 lei/euro. Chel-tuielile de transport pe parcursul extern sunt în cuan-tum de 100 euro, taxa vamalæ 10%, iar comisionulvamal 0,5%.

Costul de achiziflie al mærfurilor se determinæ astfel:

● valoarea externæ a mærfurilor FOB.....................20.000 lei(5.000 euro * 4 lei/euro)

● cheltuieli de transport pe parcursul extern...............400 lei(100 euro * 4 lei/euro)

● perflul extern CIF.................................................20.400 lei● taxa vamalæ 10%...................................................2.040 lei

(20.400 lei * 10%)● comision vamal 0,5%..............................................102 lei

(20.400 lei * 0,5%)● cost de achiziflie în vamæ.....................................22.542 lei

(20.400 lei + 2.040 lei + 102 lei)● TVA deductibilæ....................................................5.410 lei

(22.542 lei * 24%)

RReemmaarrccææ: Taxa vamalæ în cuantum de 2.040 lei øicomisionul vamal în cuantum de 102 lei plætite saudatorate în vamæ nu se recupereazæ de la autoritateafiscalæ, fiind incluse în cost øi suportate de cumpæræ-torii mærfurilor de import.

Determinarea valorii în vamæ a mærfurilor impor-tate se realizeazæ utilizând cursul de schimb valutar în-registrat în penultima zi de miercuri a lunii øi publicatîn ziua respectivæ sau în ziua urmætoare. Acest curs seutilizeazæ pentru întreaga lunæ calendaristicæ urmætoa-

re, exceptând cazul în care aceasta înregistreazæ dife-renfle pozitive de 5% sau mai mari faflæ de valoareainiflialæ. Noul curs va fi utilizat începând din ziua demiercuri urmætoare, pentru întreaga perioadæ ræmasædin luna calendaristicæ.

EExxeemmpplluu 33: S.C. „X” SRL defline la data de 01.12.Nun stoc de marfæ de 100 bucæfli din produsul y, evaluatla costul unitar de 3 lei/bucatæ.

În cursul lunii decembrie, anul N au loc urmætoa-rele operaflii:

- 4.12.N se achiziflioneazæ 50 bucæfli din produsul yla costul unitar de 3,5 lei/bucatæ, rabat 10%, TVA 24%(facturæ);

- 10.12.N se achiziflioneazæ 100 bucæfli din produsuly la costul unitar de 3,6 lei/bucatæ, TVA 24%;

- 15.12.N se vând 180 bucæfli din produsul y lapreflul de vânzare de 5 lei/bucatæ, remizæ 5%, scont dedecontare 2%, TVA 24% (facturæ).

Netul de încasat se determinæ astfel:

Prefl de vânzare (180 bucæfli * 5 lei/bucatæ)..................900 lei- Remiza 5% (900 * 5%)................................................45 lei= Net comercial............................................................855 lei- scont 2% (855 * 2%)...............................................17,10 lei= Net comercial.......................................................837,90 lei+ TVA 24 %............................................................201,09 lei= Net încasat.........................................................1.038,99 lei

II) Costul de producflie:Costul este , în general, o mæsuræ a ceva la care tre-

buie renunflat pentru a obfline altceva, fie prin cumpæ-



rare, fie prin schimb sau prin producflie. Economiøtiifolosesc, de regulæ, conceptul de cost de oportunitate,adicæ costul prin care se mæsoaræ valoarea tuturor lu-crurilor la care trebuie sæ se renunfle pentru a obflinealtceva. Mæsura costului de oportunitate poate sæ coin-cidæ, dar nu întotdeauna, cu cheltuielile bæneøti princare contabilul mæsoaræ costul.” (The MIT Dictionaryof Modern English).

Desfæøurarea oricærei activitæfli de producflie im-plicæ consumarea anumitor resurse umane, materiale,financiare etc.

Întreprinderea în care se realizeazæ bunurile apareca un sistem destinat sæ transforme „intrærile” (forflæ demuncæ, energie, materiale etc) în care diversele elementecomponente se combinæ øi transformæ, astfel încât sæ fieîndeplinite obiectivele pentru care s-a creat sistemul.

Modelul sistemului intræri –ieøiri se prezintæ mai jos:

Intræri (forflæ de muncæ, materii prime, materiale, enrgie, etc)

Activitate productivæ

Ieøiri (bunuri, lucræri, servicii)

În cadrul acestui circuit se desfæøoaræ o serie de ac-tivitæfli care sunt generatoare de costuri sub diverse

forme øi mærimi: consum de materii prime øi materia-le, energie, combustibil, forflæ de muncæ, etc. Toate a-ceste consumuri prezentate mai sus îmbracæ formacostului.

Costul de producflie reprezintæ expresia valoricæ aconsumurilor de muncæ vie øi materializatæ, efectuateîn scopul obflinerii unui produs la un anumit momentdat, consumuri care îmbracæ forma cheltuielilor de pro-ducflie øi desfacere suportate de întreprinzætori .

Costul se determinæ raportând cheltuielile efectua-te de întreprindere într-o anumitæ perioadæ de gestiuneîn vederea obflinerii øi desfacerii unor bunuri materia-le, executate de lucræri sau prestarea de servicii la can-titatea obflinutæ sau vândutæ din aceste bunuri, lucræriøi servicii.

Costul de producflie al unui bun se obfline adiflio-nând urmætoarele elementele:

- costul de achiziflie al materiilor prime consuma-te pentru producerea bunului

- celelalte cheltuieli angajate de cætre întreprin-dere în cursul operafliilor de producflie pentru aaduce bunul în starea øi locul unde se aflæ, a-dicæ cheltuielile directe de producflie øi cheltu-ielile indirecte de producflie, în mæsura în careacestea din urmæ pot fi ataøate rezonabil pro-ducfliei bunului (din Planul Contabil Generaldin Franfla).

Cheltuieli de producflie sunt pærfli componente alecostului de producflie. Costul de producflie constituieînsumarea parflialæ sau completæ a cheltuielilor de pro-ducflie.


EExxeemmpplluu: O întreprindere are o secflie de producfliecare fabricæ douæ tipuri de produse A øi B. Cheltuielilede producflie au fost:

● cheltuieli cu materiile prime directe:- pentru A: 3.500 lei- pentru B: 5.000 lei

● cheltuieli cu salariile muncitorilor direct pro-ductivi:

- pentru A: 2.000 lei- pentru B: 2.500 lei

● cheltuieli cu materialele consumabile directe:- pentru A: 550 lei- pentru B: 800 lei

● cheltuieli indirecte de secflie: 4.000 lei● cheltuieli generale de administraflie: 2.700 lei● cheltuieli de desfacere: 4.500 lei

Se obflin 1000 bucæfli produse A øi 2000 bucæfli pro-duse B. Se cere sæ se determine costul de producflie com-plet al celor douæ tipuri de produse finite A øi B.

RReezzoollvvaarree:a) Determinarea cheltuielilor directe Total cheltuieli directe = Cheltuieli cu materiile

prime directe + Cheltuieli cu salariile muncitorilor di-rect productivi + Cheltuieli cu materialele consumabi-le directe.

Total cheltuieli directe aferente produsului A = 3.500 +2.000 + 550 = 6.050 lei

Total cheltuieli directe aferente produsului B =5.000 + 2.500 + 800 = 8.300 lei



b) Determinarea costului de secflie (costul de pro-ducflie al secfliei)

Costul de secflie = Cheltuielile directe + Cheltuieliindirecte

* Calculul cotei cheltuielilor indirecte de secflie:Aceste cheltuieli se vor repartiza în mod proporflio-

nal în costul produselor realizate în cele douæ secflii.Se alege drept bazæ de repartizare totalul cheltuielilordirecte din cele douæ secflii.

K = cheltuieli de repartizat/baza de reaprtizare =0,2787456

Cota A = 6050 x 0,2787456 = 1686,411Cota B = 8300 x 0,2787456 = 2313,589

Costul de secflie aferent produsului A = 6.050 +1.686,411 = 7.736,411 lei

Costul de secflie aferent produsului B = 8.300 +2.313,588 = 10.613,589 lei

c) Determinarea costului de fabricæ (costul total alproducfliei fabricate)

Costul de fabricæ = Costul de secflie + Cheltuielilegenerale de administraflie

** Calculul cotei cheltuielilor generale de adminis-traflie:

Se alege drept bazæ de repartizare totalul costuluide secflie.

K = 2700/(7736,411 + 10613,589) = 0,1471389Cota A = 7736,411 x 0,1471389 = 1138,327Cota B = 10613,589 x 0,1471389 = 1561,673Costul de fabricæ aferent produsului A = 7.736,11 +

1.138,27 = 8.874,38 lei

Costul de fabricæ aferent produsului B = 10.613,89+ 1.561,73 = 12.175,62 lei

d) Determinarea costului complet de producflieCostului complet de producflie = Costul de fabricæ

+ Cheltuieli de desfacere*** Calculul cotei cheltuielilor de desfacere. Se ale-

ge drept bazæ de repartizare totalul costului de fabricæ.K = 4500/(8874,738 + 12175,262) = 0,2137767Cota A = 8874,738 x 0,2137767 = 1897,212Cota B = 12175,262 x 0,2137767 = 2602,788Costul complet de producflie aferent produsului A

= 8.874,738 + 1.897,212 = 10.771,950 leiCostul complet de producflie aferent produsului B =

12.175,262 + 2.602,788 = 14.778,050 lei

e) Determinarea costului unitar de producflie

Cua = 10771,950lei/1000buc = 10,772 leiCub = 14778,050lei/2000buc = 7,389 lei

lei

AArrttiiccoollee ddee ccaallccuullaaflfliiee PPrroodduussuull AA PPrroodduussuull BBaa ccoossttuurriilloorr Cheltuieli cu materiile prime 3.500 5.000directe:(+) cheltuieli cu salariile 2.000 550muncitorilor direct productivi(+) cheltuieli cu materialele 2.500 800consumabile directe

fabricate_bucati_de_numarul

productie_de_complet_tulcosproductie_de_unitar_tulcos =



= Total cheltuieli directe 6.050 8.300(+) cota de cheltuieli indirecte 1.686,411 2.313,589de secflie= costul de secflie (costul de 7.736,411 10.613,589producflie al secfliei)(+) cota de cheltuieli generale 1.138,327 1.561,673de administraflie= cost de fabricæ (costul total 8.874,738 12.175,262al producfliei fabricate)(+) cota de cheltuieli de desfacere 1.897,212 2.602,788= cost de producflie complet 10.771,950 14.778,050(/) numær de bucæfli 1000 buc 2000 buc= cost unitar de producflie 10,772 lei/buc 7,389 lei/buc

III) Valoarea de aport:Stocurile pot intra în patrimoniul societæflii øi prin

aportul în naturæ al acflionarilor sau asociafliilor. Stabi-lirea valorii de aport se realizeazæ ca urmare a evaluæ-rilor efectuate potrivit reglementærilor legale în vigoa-re în funcflie de preflul pieflei, starea øi amplasarea sto-curilor.

EExxeemmpplluu: Acflionarul „X” aduce ca aport în naturæstocuri de materii prime în valoare de 1.000 lei. Valoa-rea jurstæ a stocurilor este egalæ cu valoarea justæ a ce-lor 100 de acfliuni pe care le va primi în schimb. Valoa-rea contabilæ a acfliunilor este de 10 lei/acfliune.

a) Subscrierea capitalului social

456 = 1011 1.000„Decontæri cu asociaflii „Capitalul subscris

privind capitalul” neværsat”(100 acfliuni * 10 lei/acfliune)

b) Depunerea aportului în naturæ

301 = 456 1.000„Materii prime” „Decontæri cu asociaflii

privind capitalul”

c) Se înregistreazæ concomitent cu depunerea apor-tului, realizarea capitalului værsat.

1011 = 1012 1.000“Capitalul subscris „Capitalul subscris

neværsat” værsat”

IV) Valoarea justæStocurile pot intra în patrimoniul entitæflii øi cu titlul

gratuit sau constatate plus la inventariere

EExxeemmpplluu 11: S.C. „X” SRL primeøte prin donafliemateriale consumabile evaluate la valoarea justæ de10.000 lei

302 = 7582 10.000„Materiale consumabile” „Venituri din

donaflii primite”

EExxeemmpplluu 22: La inventarierea efectuatæ la 31.12.N, seconstatæ un plus de produse finite în cuantum de 100 lei:

345 = 711 100„Produse finite” „Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse”

BB)) EEvvaalluuaarreeaa ssttooccuurriilloorr llaa ddaattaa iieeøøiirriiii ddiinn eennttiittaattee..Reglementærile contabile româneøti prevæd trei meto-de de evaluare a stocurilor øi a altor active fungibile ladata ieøirii din gestiune, øi anume:



a) metoda primul intrat – primul ieøit (FIFO)b) metoda costului mediu ponderat (CMP)c) metoda ultimul intrat – primul ieøit (LIFO).Metoda aleasæ trebuie aplicatæ cu consecvenflæ de

la un exercifliu financiar la altul în baza principiului per-manenflei metodelor. Metoda poate fi schimbatæ doarpentru motive bine justificate.

În acest caz în notele la situafliile financiare e nece-sar a se prezenta informaflii cu privire la:

- motivul schimbærii metodei; øi- efectele schimbærii metodei asupra rezultatului

exercifliului.Potrivit metodei „primul intrat-primul ieøit” (FIFO)

bunurile ieøite din gestiune se evalueazæ la costul de a-chiziflie sau de producflie al primei intræri (lot). Pe mæ-sura epuizærii lotului, bunurile ieøite din gestiune se e-valueazæ la costul de achiziflie sau de producflie al lotu-lui urmætor, în ordine cronologicæ7).

Metoda „costului mediu de ponderat” (CMP) pro-pune calcularea costului fiecærui element pe baza me-diei ponderate a costurilor elementelor similare aflateîn stoc la începutul perioadei øi a costului elementelor si-milare produse sau cumpærate în timpul perioadei8).Media poate fi calculatæ periodic sau dupæ fiecare re-cepflie. Perioada de calcul nu trebuie sæ depæøeascæ du-rata medie de stocare.

Potrivit metodei „ultimul intrat-primul ieøit” (LIFO)bunurile ieøite din gestiune se evalueazæ la costul deachiziflie sau de producflie al ultimului intrat (lot). Pemæsura epuizærii stocului, bunurile ieøite din gestiune

––––7) OMFP nr. 3055/2009, pct 161(3)8) OMFP nr. 3055/2009, pct 161(4)


se evalueazæ la costul de achiziflie sau costul de pro-ducflie al lotului anterior, în ordine cronologicæ9).

EExxeemmpplluu: Stocul iniflial de mærfuri pe care îl avea S.C.„X” SRL la 01.12.2011 era de 100kg evaluat la 5 lei/kg.

În cursul lunii decembrie 2011 au loc urmætoareleintræri øi ieøiri de mærfuri:

▲ la 04.12.2011 s-au achiziflionat 300 kg mærfurila costul de 6 lei/kg;

▲ la 10.12.2011 s-au vândut 200 kg mærfuri lapreflul de vânzare de 7 lei/kg;

▲ la 15.12.2011 s-au achiziflionat 100 kg mærfurila costul de 8 lei/kg;

▲ la 27.12.2011 s-au vândut 250 kg mærfuri lapreflul de vânzare de 8,5 lei/kg.

S.C. „X” SRL a utilizat în exercifliul financiar 2011metoda CMP ca metodæ de evaluare a stocurilor laieøirea din gestiune.

a) Metoda CMP

Data Achiziflii Ieøiri Stocanul Q cu ct Q cu ct Q cu ct2011 (kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei)01.12 100 5 50004.12 300 6 1800 400 CMP 2300

= 5,7510.12 200 5,75 1150 200 5,75 115015.12 100 8 800 300 CMP 1950

= 6,527.12 250 8,5 2125 50 6,5 32531.12 400 X 2600 450 X 3275 50 6,5 325

––––9) OMFP nr. 3055/2009, pct 161(5)


unde:Q = cantitateacu = costul unitarct = costul totalpv = preflul de vânzare

unde:CMP = cost mediu ponderatVsi = valoarea stocului iniflialVi = valoarea intrælilorQsi = cantitatea din stocul iniflialQi = cantitatea intratæ

CMP04.12.2011 =

CMP15.12.2011 =

La 31.12.2011, ieøirile din stoc au fost în sumæ de3275 lei.

Marja comercialæ (Mc) pentru luna decembrie seprezintæ astfel:

Mc = V – C = (200x7 + 250x8,5) – 3275 = 250 lei

b) Metoda FIFO

Data Achiziflii Ieøiri Stocanul Q cu ct Q cu ct Q cu ct2011 (kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei)01.12 100 5 50004.12 300 6 1800 100 5 500

300 6 1800

200x5 ,75+ 100x8200+ 100

= 6,5 lei

100x5 + 300x6100 + 300

= 5,75 lei

CMP = Vsi + ViQsi + Qi

{

10.12 100 5 500 200 6 1200100 6 600

15.12 100 8 800 200 6 1200100 8 800

27.12 200 6 1200 50 8 40050 8 400

31.12 400 X 2600 450 X 2700 50 8 400

La 31.12.2011, ieøirile din stoc au fost în sumæ de2.700 lei. Marja comercialæ (Mc) pentru luna decem-brie se prezintæ astel:

Mc = V - C = (200 x 7 + 250 x 8,5) – 2.700 = 825 lei

d) Metoda LIFO

Data Achiziflii Ieøiri Stocanul Q cu ct Q cu ct Q cu ct2011 (kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei)01.12 100 5 50004.12 300 6 1800 100 5 500

300 6 180010.12 200 6 1200 100 5 500

100 6 60015.12 100 8 800 100 5 500

100 6 600100 8 800

27.12 200 8 800100 6 600 50 5 25050 5 250

31.12 400 X 2600 450 X 2850 50 5 250

La 31.12.2011, ieøirile din stoc au fost în sumæ de2850 lei. Marja comercialæ (Mc) pentru luna decem-brie se prezintæ astfel:

Mc = V – C = (200 x 7 + 250 x 8,5) – 2.850 = 675 lei


{


lei

Indicatori Motode de evaluare a stocurilor la ieøirea din gestiune

CMP FIFO LIFOvaloarea stocului iniflial 500 500 500valoarea ieøirilor din stoc 3.275 2.700 2.850marja comercialæ pentru 250 825 675luna decembrie

Opfliunea pentru o anumitæ metodæ de evaluare a sto-curilor la ieøirea din gestiune se analizeazæ în funcfliede efectele pe care fiecare dintre aceste metode le are a-supra situafliilor financiare anuale, în funcflie de situa-flia evolufliei preflurilor pe piaflæ, precum øi în funcflie depolitica contabilæ pentru care opteazæ managemantulentitæflii.

Rezultatul unei întreprinderi poate fi influenflat deo anumitæ metodæ de evaluare a stocurilor la ieøireadin gestiune, iar utilizatorii situafliilor financiare au ne-voie de informaflii referitoare la aceste metode în vede-rea aprecierii efectelor acestora. Cele trei metode deevaluare a stocurilor la ieøirea din gestiune, conduc larezultate diferite din punct de vedere valoric pentru a-ceeaøi ieøire, influenflând în mod diferit mærimea sto-cului final, a consumurilor øi respectiv a cheltuielilor.

Standardul IAS 2 are în vedere doar metodeleFIFO øi LIFO în ceea ce priveøte modalitatea de eva-luare a stocurilor la ieøirea din gestiune. Ca urmareIAS 2 nu aduce în discuflie metoda LIFO pentru deter-minarea costului stocurilor.

CC)) EEvvaalluuaarreeaa ssttooccuurriilloorr llaa iinnvveennttaarr øøii pprreezzeennttaarreeaaeelleemmeenntteelloorr îînn bbiillaannflfl..

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectateîn bilanfl la o valoare mai mare decât valoare care sepoate obfline prin utilizarea sau vânzarea lor10). Înacest scop, valoarea stocurilor se diminueazæ pâna lavaloarea realizabilæ netæ, prin reflectarea unei ajustæripentru depreciere11).

EExxeemmpplluu: La 31.12.N, S.C. „X” SA defline un stocde materii prime care a fost achiziflionat la costul de50.000 lei. Se estimeazæ cæ stocul de materii prime arputea fi vândut la preflul de 45.000 lei, iar cheltuielilede vânzare se ridicæ la suma de 2.000 lei.

Se va estima valoarea relizabilæ netæ øi se va înre-gistra ajustæri pentru deprecierea materiilor prime.

Costul stocului de materii prime = 50.000 leiValoarea realizabilæ netæ = 45.000 lei – 2.000 lei =

= 43.000 leiAjustærile pentru deprecierea materiilor prime =

50.000 lei – 43.000 lei = 7.000 lei

6814 = 391 7.000„Cheltuieli de exploatare „Ajustæri entru depreciereaprivind ajustærile pentru materiilor prime”

deprecierea activelorcirculante”

Prin valoarea realizabilæ netæ a stocurilor se înfle-lege preflul de vânzare estimat care ar putea fi obflinut


––––10) OMFP nr. 3055/2009, pct. 16611) Ibidem 10


pe parcursul defæøurærii normale a activitæflii, minus cos-turile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cândeste cazul, øi costurile estimate necesare vânzærii12).

11..44 RReeccuunnooaaøøtteerreeaa ccoossttuulluuii ssttooccuurriilloorr ddrreepptt cchheellttuuiiaallææ

Recunoaøterea costului stocurilor ieøite drept chel-tuialæ se realizeazæ atunci când a avut loc o reducere abeneficiilor economice viitoare, generate de o diminua-re de active sau o creøtere de datorii, modificare ce poa-te fi evaluatæ în mod credibil.

Recunoaøterea stocurilor pe cheltuieli are loc în ur-mætoarele situaflii:

a) în situaflia în care stocurile sunt vândute, valoa-rea contabilæ a acestora va trebui recunoscutæ ca ocheltuialæ în perioada în care a fost recunoscut venitulcorespunzætor.

EExxeemmpplluu 11: S.C. „A” SRL vinde societæflii S.C. „Y”SRL produse finite la preflul de vânzare de 5.500 lei.Costul prestabilit al produselor finite este în sumæ de4.300 lei, iar diferenflele de prefl favorabile (în minus faflæde costul prestabilit) aferente sunt în sumæ de 100 lei.

i) vânzarea produselor finite câtre S.C. „Y” SRL

4111 = % 6.820701 5.500

„Clienfli” „Venituri din vânzareaproduselor finite”

4427 1.320„TVA colectatæ”

––––12) OMFP nr. 3055/2009, pct. 56(2)

ii) descærcarea din gestiune a produselor finite vân-dute, la costul efectiv de producflie

711 = 345 4.200„Venituri aferente costurilor „Produse finite”

stocurilor de produse”

348 = 711 100„Diferenfle de prefl” „Venituri aferente

costurilor stocurilorde produse”

b) în situaflia în care are loc diminuarea valorii sto-curilor pânæ la valoarea realizabilæ netæ.

În contul de profit øi pierdere va fi recunoscutæ ocheltuialæ aferentæ perioadei în care s-a produs dimi-nuarea valorii.

EExxeemmpplluu 22: S.C. „X” SRL defline un stoc de materiiprime în valoare de 1.000 lei. La sfârøitul exercifliuluifinanciar N, valoarea realizabilæ netæ este estimatæ lavaloarea de 950 lei.

valoarea realizabilæ netæ < valoarea contabilæ =>=> se înregistreazæ o cheltuialæ de exploatare pri-

vind ajustærile pentru deprecierea activelor circulante

6814 = 391 50„Cheltuieli de exploatare „Ajustæri pentru depreciereaprivind ajustærile pentru materiilor prime”

deprecierea activelorcirculante”

c) în situaflia în care toate pierderile de stocuri vortrebui recunoscute drept cheltuialæ în perioada în cares-au costatat pierderile



EExxeemmpplluu 33: La inventarierea anualæ realizatæ lasfârøitul exercifliului financiar N, S.C. „X” SRL deflinebunuri uzate moral al cærui cost de achiziflie este de730 lei, færæ nici o posibilitate de a fi valorificate. A-ceste stocuri vor fi scoase din gestiune prin trecerealor pe cheltuieli.

6588 = 301 730„Alte cheltuieli de „Materii prime”

exploatare”

d) în situaflia în care costul stocurilor alocate altoractive este recunoscut drept cheltuialæ pe parcursulduratei de viaflæ utilæ a acestor active.

EExxeemmpplluu 44: O întreprindere productivæ construieø-te în cursul exercifliului financiar N în regie proprie unutilaj. În vederea realizærii investifliei în regie propriese efectueazæ urmætoarele cheltuieli:

- cheltuieli cu materiile prime: 5.000 lei- cheltuieli cu materialele consumabile: 500 lei- cheltuieli cu salariile datorate personalului:

1.000 lei- contribuflia angajatorului la asigurærile sociale

(entitatea îøi desfæøoaræ activitatea în condifliinormale de muncæ): 1.000 * 20,8% = 208 lei

- contribuflia angajatorului la asigurærile socialede sænætate: 1.000 * 5,2% = 52 lei

- contribuflia angajatorului pentru asigurærilesociale de sænætate: 1.000 * 0,85% = 8,5 lei

- contribuflia angajatorului la bugetul asigurærilorde øomaj: 1.000 * 0,5% = 5 lei

- contribuflia angajatorului la fondul de garantarepentru plata creanflelor sociale: 1.000 * 0,25%= 2,5 lei

- contribuflia de asigurare pentru accidente de mun-cæ øi boli profesionale: 1.000 * 0,715% = 7,15 lei

- lucrærile executate de terfli øi facturate reprezen-tând transportul de bunuri: 400 lei

La sfârøitul exercifliului financiar N are loc finali-zarea investifliei, recepflionarea øi punerea în funcfliunea utilajului. Utilajul se amortizeazæ în regim liniar,durata de viaflæ economicæ utilæ este estimatæ la 6 ani.

I) înregistrarea consumurilor efectuate în exercifliulfinanciar N (cheltuieli ocazionate în vederea constru-irii în regie proprie a utilajului în regie proprie, se vorcontabiliza „evitând” conturile de cheltuieli din clasa6-a, utilizându-se în acest sens contul 231 „Imobilizæricorporale în curs de execuflie”).

231 = % 7.183,15„Imobilizæri corporale 301 5.000în curs de exercuflie” „Materii prime”

302 500„Materiale consumabile”

421 1.000„Personal – salarii

datorate”4311.01 208

„Contribuflia unitæfliila asigurærile sociale

CAS”4371 5

„Contribuflia unitæfliila fondul de øomaj”



4313 52„Contribuflia angajatoruluipentru asigurærile sociale

de sænætate”4311.02 7,15


fond de risc”4311.03 8,5


FNUASS”4373 2,5

„Contribuflia unitæfliila fondul de garantarepentru plata creanflelor

salariile”401 400

„Furnizori”

II) La finalizarea investifliei se recepflioneazæ øi sepune în funcfliune utilajul fabricat la costul de produc-flie de 7.183,15 lei

2131 = 231 7.183,15„Echipamente tehnologice” „Imobilizæri corporale

în curs de execuflie”

III) Înregistrarea amortizærii anuale a utilajului

6811 = 2813 1.197„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalafliilor,

privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizærilor” animalelor øi plantafliilor”

Se ignoræ valoarea rezidualæ de la calculul amortizærii.

Capitolul 2

CCOONNSSIIDDEERRAAfifiIIII PPRRIIVVIINNDD PPOOLLIITTIICCIILLEE CCOONNTTAABBIILLEE

DDEE ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERREE

22..11 DDeeffiinniirreeaa ppoolliittiicciilloorr ccoonnttaabbiillee

Odatæ cu armonizarea sistemului contabil româ-nesc la Directivele contabile europene, elaborarea øifundamentarea politicilor contabile de cætre fiecare com-panie devine un aspect important în vederea asiguræriipremiselor obflinerii unor informaflii contabile øi a unorsituaflii financiare credibile øi de calitate.

OMFP nr. 3055/2009 defineøte la punctul 267 (1)politicile contabile ca fiind „principiile, bazele, conven-fliile, regulile øi practicile specifice aplicate de o enti-tate la întocmirea øi prezentarea situafliilor financiareanuale (...)”.

Într-o altæ viziune, politicile contabile înseamnæ op-fliuni determinate de anumite interese, cu respectareraanumitor principii, reguli øi convenflii privind înregis-trarea, recunoaøterea øi evaluarea elementelor descriseprin modelul contabil, întocmirea øi prezentarea situa-fliilor financiare.1) În mæsura în care aceste norme de-

–––––1) Ristea M. Metode øi politici contabile de întreprindere, Edi-

tor Tribuna Economicæ, Bucureøti, 2000, pag 19

vin imperative, aplicabile prin texte legale øi reglemen-tate, politica de contabilitate se raporteazæ øi subordo-neazæ sistemului de reglementare în domeniu.2)

În contextul referenflialului contabil internaflional,politicile contabile sunt definite în cuprinsul standard-ului IAS 8 „Politici contabile, modificæri ale estimæ-rilor contabile øi erori”. Acest standard tebuie sæ se a-plice la selectarea øi aplicarea politicilor contabile deîntreprindere øi la contabilizarea modificærilor politi-cilor contabile, a modificærilor estimærilor contabile øia corectærii erorilor din perioadele anterioare.

Elaborarea øi fundamentarea politicilor contabilede cætre întreprinderile româneøti trebuie sæ se circum-scrie Directivelor contabile europene øi standardelorinternaflionale IAS-IFRS.

Profesorul universitar doctor Mihai Ristea face odelimitare între politici contabile øi metode contabile.Dacæ politicile contabile sunt opfliuni privind principi-ile, bazele de evaluare, convenfliile, regulile øi proce-durile specifice adoptate de o întreprindere la întocmi-rea øi prezentarea situafliilor financiare, atunci metode-le reprezintæ tratamentele sau procedurilor utilizate deîntreprindere în concordanflæ cu normele øi politicilecontabile pentru a produce øi furniza informaflii fideleprivind poziflia financiaræ, performanfla financiaræ øifluxurile de numerar ale unei întreprinderi.3)

Politicile contabile asiguræ un cadru în vederea se-lectærii care dintre elementele patrimoniale sunt recu-noscute în situafliile financiare, cum sunt acestea pre-


–––––2) Ibidem 13) Ibidem 1, pag 9

zentate øi evaluate. Sursa politicilor contabile o regæ-sim în reglementærile contabile.

Formularea de politici contabile se circumscrie încadrul urmætoarelor principii contabile generale avuteîn vedere la elaborarea situaflilor financiare conform Di-rectivei a IV-a Europeanæ øi Ordinului nr. 3055/ 2009:

● principiul continuitæflii activitæflii;● principiul permanenflei metodelor;● principiul prudenflei;● principiul contabilitæflii de angajamente;● principiul evaluærii separate a elementelor pos-

turilor de activ øi pasiv;● principiul intangibilitæflii bilanflului de deschi-

dere;● principiul necompensærii;● principiul prevalenflei economicului asupra ju-

ridicului;● principiul pragului de semnificaflie.

22..22 RRææssppuunnddeerreeaa ppeennttrruu eellaabboorraarreeaa øøii ffuunnddaammeennttaarreeaa ppoolliittiicciilloorr ccoonnttaabbiillee

Ræspunderea pentru elaborarea øi fundamentarea po-liticilor contabile de întreprindere revine manageman-tului acestuia. Acestea sunt elaborate øi fundamentatede cætre specialiøtii care îøi desfæøoaræ activitatea îndomeniul tehnic øi economic (economiøti, ingineri, teh-nicieni, etc).

Contabilitatea româneascæ este supusæ normalizæriifiind stabilite convenflional o serie de principii, reguliøi procedee unitare pentru toate întreprinderile indife-rent de obiectul activitæflii øi mærimea acesteia. În aces-


te condiflii, ræspunderea pentru organizarea øi evidenflacontabilitæflii revine administratorului întreprinderii. Po-liticile contabile øi procedurile specifice pentru situa-fliile prevæzute de OMFP nr. 3055/2009 sunt aprobatede cætre administratorul întreprinderii.

În conformitate cu punctul 267 (4) din OMFP nr.3055/ 2009, „politicile contabile trebuie elaborate ast-fel încât sæ se asigure furnizarea, prin situafliile finan-ciare anuale, a unor infromaflii care trebuie sæ fie:

a) inteligibile;b) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea

deciziilor;c) credibile în sensul cæ:

● reprezintæ fidel activele, datoriile, poziflia fi-nanciaræ øi profitul sau pierderea entitæflii;

● sunt neutre;● sunt prudente;● sunt complete sub toate aspectele semni-

ficative;● evenimentele øi tranzacfliile sunt contabili-

zate øi prezentate conform principiului pre-valenflei economicului asupra juridicului”.

22..33 CCoonnsseeccvveennflflaa uuttiilliizzæærriiii ppoolliittiicciilloorr ccoonnttaabbiillee.. MMooddiiffiiccaarreeaa ppoolliittiicciilloorr ccoonnttaabbiillee

Trebuie sæ existe consecvenflæ de la un exercifliu fi-nanciar la altul în ceea ce priveøte utilizarea politicilorcontabile de întreprindere. Managemantul întreprinde-rii poate lua decizii în ceea ce priveøte modificarea po-liticii contabile, dar aceasta trebuie realizatæ cu justifi-care.


Utilizatorii (investitori, angajaflii, creditori, furnizori,clienfli, institufliile statului øi alte autoritæfli, publicul)vor trebui informafli despre politicile contabile øi pro-cedurile proprii aprobate de cætre administratorii în-treprinderii, precum øi despre modificærile acestor po-litici øi efectele modificærilor asupra pozifliei financia-re, performanflelor øi fluxurilor de trezorerie ale între-prinderii.

Modificærile de politici contabile pot fi realizatedin inifliativa managemantului întreprinderii sau impusde lege. În situaflia în care modificarea unei politci con-tabile este voluntaræ (din inifliativa managementului în-treprinderii), aceasta trebuie justificatæ în notele expli-cative la situafliile financiare. Dacæ modificarea uneipolitici contabile este impusæ de reglementærile legaleîn vigoare nu este necesaræ justificarea acesteia în no-tele explicative. Astfel, în notele explicative se preci-zeazæ doar modificarea de politicæ contabilæ care in-tervine ca urmare a modificærii legislafliei în vigoare.

Punctul 40 (2) din OMFP nr. 3055/2009 precizeazæo serie de exemple de cazuri care pot duce la modifi-carea de politici contabile de întreprindere cum ar fi:

- admiterea la tranzacflionare pe o piaflæ reglemen-tatæ a valorilor mobiliare pe termen scurt ale en-titæflii sau retragerea lor de la tranzacflionare;

- schimbarea acflionariatului datoritæ intrærii într-ungrup, dacæ noile metode asiguræ furnizarea unorinformaflii mai fidele;

- fuziuni øi operafliuni asimilate efectuate la va-lori contabile, caz în care se impune armoniza-rea politicilor contabile ale societæflii absorbitecu cele ale societæflii absorbante.


22..44 EExxeemmppllee pprriivviinndd ppoolliittiicciillee ccoonnttaabbiillee

Politicile contabile pe care o întreprindere le-ar pu-tea avea în vedere cuprind, dar nu se limiteazæ la ur-mætoarele:

● stocurile øi lucrærile în curs;● stocurile øi lucrærile în curs;● subvenfliile guvernamentale øi prezentarea in-

formafliilor legate de asistenflæ guvernamentalæ;● beneficiile angajaflilor;● recunoaøterea cheltuielilor øi veniturilor;● datoriilor comerciale, creanflele comerciale øi

financiare;● recunoaøterea imobilizærilor corporale øi necor-

porale;● amortizarea imobilizærilor corporale øi necor-

porale;● reevaluarea imobilizærilor corporale sau pæs-

trarea costului istoric al acestora;● investiflii financiare øi instrumente financiare;● disponibilitæfli bæneøti øi echivalente de nume-

rar;● costurile îndatorærii;● efectele variafliilor cursurilor monedelor stræ-

ine øi acoperirea riscului valutar;● grupæri de întreprinderi øi contabilitatea de grup;● provizioane pentru riscuri øi cheltuieli, active

øi datorii contingente;● evenimente survenite ulterior datei închiderii

exercifliului financiar;● impozitul pe profit, inclusiv impozitele amâ-

nate;


● definirea segmentelor de activitate, a zonelorgeografice øi baza de alocare a costurilor pesegmente;

● prezentarea conturilor în economiile hiper-in-flaflioniste;

● modificæri ale estimærilor contabile øi erori;● investifliile în bunuri imobiliare.



SSUURRSSEE DDOOCCUUMMEENNTTAARREE GGRRAATTUUIITTEE SSAAUU CCUU CCOOSSTTUURRII RREEDDUUSSEE

Pentru a væ completa documentarea pe aceastæ tema-ticæ, Grupul nostru de presæ øi edituræ væ recomandæ sæaccesafli, pe site-ul „Tribunaeconomica.ro”, o varietate desurse documentare, puse la dispoziflia Dvs. gratuit sau cucosturi reduse.

11.. SSuurrssee ddooccuummeennttaarree ddee iinnffoorrmmaaflfliiii ssppeecciiaalliizzaattee ccuuccoossttuurrii rreedduussee, selectate øi grupate pe problemele care væintereseazæ, de cætre specialiøtii noøtri:

● pagina de „„LLiibbrræærriiee eelleeccttrroonniiccææ”” de pe site (clickpe Cærflile electronice din Colecflia tematicæ de care sun-tefli interesat);

● pagina de „„LLiibbrræærriiee eelleeccttrroonniiccææ”” de pe site (clickpe Selecfliile/Grupajele electronice din Colecflia tematicæde care suntefli interesat).

22.. SSuurrssee ddooccuummeennttaarree ddee iinnffoorrmmaaflfliiii ssppeecciiaalliizzaattee ggrraa--ttuuiittee (în care va trebui sæ cæutafli personal, în masa de in-formaflii existente, ceea ce væ intereseazæ):

● pagina „„RReevviissttaa TTrriibbuunnaa eeccoonnoommiiccææ”” de pe site(click pe „Secfliuni ale revistei” în funcflie de tema cæu-tatæ, pe mæsura publicærii numerelor revistei);

● pagina „„PPuubblliiccaaflfliiii lluunnaarree”” de pe site (click pe „Ti-tluri øi problematicæ”, în funcflie de tema cæutatæ, pe mæ-sura publicærii diferitelor numere ale respectivelor re-viste.

politici contabile stocuri

Documents