2.hta secundara renala (1).ppt

8/18/2019 2.HTA secundara renala (1).ppt

1/108

HTA SECUNDARA RENALAHTA SECUNDARA RENALA

Prof.dr.Eugen MotaProf.dr.Eugen Mota UMF CraiovaUMF Craiova

Caracal 18.11.2011Caracal 18.11.2011


2/108

William T Cefalu, Cristopher P Canon “Atlas of CARDIOMETABOLIC RIS!,"##$

Pathological consequences of hypertension


3/108

Primar% Dia&nosis for Patients Who Start Dial%sisPrimar% Dia&nosis for Patients Who Start Dial%sis

Diabetes

50.1%

Hypertension

27%

Glomerulonephritis

1%

!ther

10%

United States Renal Data System. Annual data report. 2000.

"o. of patientsPro#ection$5% &

'()* '()) '((" '((+ "### "##* "##)#

'##

"##

##

*##

-##

+##

$##

r 2'$$.(%2)*52)

2(1*55520*2)0

. o /

o f 0 i a l % s i s p a t i e n t s 1

t h o u s a n 0 s 2

Diabetes and Hyertension !"#e Most Co$$on Causes of E%&D


4/108

Lancet, 2005;365: 217

The number of adults with

hypertension in 22! waspredi"ted to in"rease by about#$ to a total of %&!# billion&


5/108

HTA se"unara renalaHTA se"unara renala' HTA renoparen"himatoasa

' HTA reno'(as"ulara

' Retentie primiti(a de sodiu)

' sindromul Liddle' sindromul *ordon

' Tumori se"retante de renina


6/108

HTA renoparen"himatoasaHTA renoparen"himatoasa


7/108

Categoria %istolic( Diastolic(

)ti$( * 120 +i * 80

+or$al( 120!12, +i,sau 80!8- +or$al nalt( 1/0!1/, +i,sau 8!8,

H" grad 1 1-0!1, +i,sau ,0!,,

H" grad 2 10!13, +i,sau 100!10,H" grad / 4 180 +i,sau 4 110

H" sistolic(

i5olat(

4 1-0 +i *,0

Clasifi"area hipertensiunii


8/108

"ensiunea arterial( -mm H./+l,i factori -e

risc* leiuniorganice

subclinice sauafec,iuni

/+ normal/+s 12012$sau /+- (0

()

/+ normal nalt

/+s 101$sau /+- (5

($

H/+ gra- 1/+s 1)015$sau

/+- $0$$

H/+ gra- 2/+s 130 17$sau

/+- 10010$

H/+ gra- /+s 4 1(0

sau /+- 4110

"ici un alt factor-e risc

isc me-iu isc me-iu isc a-i,ionalscut

isc a-i,ionalmo-erat

isca-i,ional

nalt

12 factori -e risc isc a-i,ionalscut

isc a-i,ionalscut



isca-i,ional

foarte nalt

sau mai mul,ifactori -e risc*

sin-rommetabolic*leiuniorganice

subclinice sauD6


isc a-i,ional nalt

isc a-i,ional nalt

isc a-i,ional nalt

isca-i,ional

foarte

nalt

oal

car-io8ascularsau renalconstituit

isc a-i,ionalfoarte nalt




isca-i,ional

foarte nalt

Stratifi"area ris"ului


9/108

HTA renoparen"himatoasa

Cau0e de HTA renoparen"himatoasa)' *lomerulonefrite a"ute si "roni"e'

Nefropatia diabeti"a' 1ielonefrita "roni"a' Uropatia obstru"ti(a

' Neoplasm renal' Traumatism renal' oala poli"histi"a renala

' Nefrita de iradiere


10/108

oli renale a"ute "u HTA

renoparen"himatoasa' *lomerulonefrite a"ute

' S"lerodermie -"ri0a renala s"lerodermi"a "uHTA a""elerata si 3RA/' Sindrom hemoliti" uremi" -trombo"itopenie4

anemie hemoliti"a4 HTA se(era4 3RA/' 5as"ulite renale -1AN4 .ranulomato0a 6e.ener4sdr& Chur.'Strauss/


11/108

Sindromul nefriti" sau .lomerular repre0int7 un"omple8 de manifest7ri "lini"obiolo.i"e "u etiolo.iemultipl7 a(9nd drept substrat o inflama:ie a

paren"himului renal4 9ndeosebi .lomerular74 "ara"teri0atprin)' proteinurie' hematurie

' "ilindrurie '; "ilindrii) ' hemati"i ' .ranulo+i' edeme la membrele iriferioare' HTA "u,f7r7 3R

Sindromul nefriti" sau .lomerular


12/108

Hipertensiunea arterial74 mai ales diastoli"74 "u (alorimoderate4 poate sur(eni 9n trei "ir"umstan:e diferite)

poate fi "ontemporan7 semnelor urinare4 "a 9nsindromul nefriti" a"ut

poate su""ede semnelor urinare la mai multeluni luni sau ani4 "a 9n *N membrano ' proliferati(e

poate sur(eni la mai mul:i ani dup7 dispari:iasemnelor urinare ale unei *N a"ute4 semnifi"9nd"roni"i0area


13/108

Nefropatii "roni"e "u HTArenoparen"himatoasa

' *lomerulonefrite "roni"e

' Nefropatia diabeti"a

' 1ielonefrita "roni"a

' oala poli"histi"a renala


14/108


' Cea mai fre"(enta "au0a de HTA se"undara la adult -2'!$ din totalul HTA/

' Afe"tarea renala "are determina HTA poate fi)

unilaterala -hipernefrom4 traumatism4 nefropatie de reflu8/ bilaterala -*NA 4*NC4 nefropatia diabeti"a4 boala poli"histi"arenala/

' 1roteinuria aso"iata "u hematurie si "ilindrurie este

su.esti(a pentru nefropatiile .lomerulare' HTA se aso"ia0a4 in .eneral4 "u redu"erea tran0itorie -in

*NA/ sau persistenta -in *NC4 1NC et"/ a R


15/108


' Nefrome.alia bilaterala su.erea0a boalapoli"histi"a renala

' 1re0enta proteinuriei la un pa"ient "u diabet0aharat "u e(olutie de peste % ani4 "ompli"at4 "uretinopatie diabeti"a proliferati(a su.erea0anefropatia diabeti"a

' 1roblema prin"ipala in e(aluarea pa"ientilorhipertensi(i "u suspi"iune de HTA se"undararenoparen"himatoasa4 o repre0inta stabilirea

relatiei de "au0alitate dintre HTA si boala renala


16/108

C di ii f i 7 f l i


17/108

Diureti"e tia0idi"e•

Hipertensiune sistoli"7i0olat7 -(rstni"i/•3nsufi"ien:7 "ardia"7•Hipertensiune la ne.ri

eta'blo"ante•

An.in7 pe"toral7•1ostinfar"t de mio"ard•3nsufi"ien:7 "ardia"7•Tahiaritmii•*lau"om•Sar"in7

Anta.oni+ti de "al"iu

-dihidropiridini"i/•Hipertensiune sistoli"ai0olat7 -(rstni"i/•An.in7 pe"toral7•Hipertrofie 5S•Ateros"lero07"arotidian7,"oronarian7•Sar"in7•Hipertensiune la ne.ri

Anta.oni+ti de

"al"iu-(erapamil,diltia0em/•An.in7 pe"toral7•Ateros"lero07"arotidian7•Tahi"ardiesupra(entri"ular7

3nhibitori ECA•3nsufi"ien:7 "ardia"7•Disfun":ie 5S•1osinfar"t de mio"ard•Nefropatie diabeti"7•

Nefropatie non'diabeti"7•Hipertrofie 5S•Ateros"lero07"arotidian7•1roteinurie,mi"roalbuminurie•


18/108

etablocante

Diuretice

9artani

+a::

&;+

+lfablocante

3ui0elines Committee/ J Hypertens "##4 "'5 '#''6'#-

Hexagonul terapiei antihipertensiveHexagonul terapiei antihipertensive

Diuretice

9artani

+a::

&;+

+lfablocante

etablocante

20032003

20072007.7, in 0o8e me0ii6mari.7, in 0o8e me0ii6mari

.7, in 9om:inatie 9u BB.7, in 9om:inatie 9u BB

DA, in 0o8e mi9iDA, in 0o8e mi9i

Mancia 67 De a9er D et al.7 2003 6uidelines for t#eManage$ent of H". J Hypertens 2003: 2; 110!1183


19/108


20/108


21/108

Controlul (alorilor TA

bie"ti(ul terapiei antihipertensi(e -FTA:int7G/ "onform NC B )

' HTA "u proteinurie I%.,0i are FTA :int7G sub %,>!mmH.J

' HTA "u proteinurie ;%.,0i are FTA :int7G sub %2,B!

mmH.J' HTA la pa"ientul "u diabet 0aharat are FTA :int7G sub

%2,B! mmH.&


22/108


' *reu de reali0at la pa"ientul "u CR4 "hiar "uaso"ieri terapeuti"e ' peste "lase de medi"amenteantihipertensi(e 9n do0e mari&

' Dintre "lasele de medi"amente antihipertensi(e de

prim7 intentie sunt)

' un inhibitor de en0im7 de "on(ersie a an.iotensinei-3ECA/ sau' un blo"ant de re"eptor de an.iotensin7 -AR/ 9nspe"ial la pa"ien:ii "u proteinurie&


23/108


3ECA +i AR asi.ur7 nefroprote":ie prin)K redu"erea TA sistemi"e +i a hipertensiunii

intra.lomerulare

K redu"erea mi"roalbuminuriei ,proteinuriei

K 9n"etinirea ratei de pro.resie a CR

- de s"7dere a R


24/108


' lo"antele sistemului renin7 an.iotensin7 aldosteron -SRA/ sunt efi"iente 9n spe"ial 9nnefropatiile proteinuri"e -proteinuria re0idual7 '

fa"tor de ris" independent pentru pro.resiaCR/&

' lo"ada dual7 a SRA -3ECA AR/ este util7 lapa"ientul "u nefropatie diabeti"7 sau nefropatienon'diabeti"a "u HTA ne"ontrolat7&


25/108


Limitele utili07rii 3ECA +i AR)

' a.ra(area disfun":iei renale 9n "a0 de

hipo(olemie4 steno07 bilateral7 de arter7renal74 boal7 poli"histi"7 renal74 A3NS4 sepsis&

' hiperpotasemie -"u ris" de aritmii (entri"ulare/

' tuse rebel7 -3ECA/&


26/108


' Diureti"ele poten:ea07 efe"tul 3ECA,AR +is"ad ris"ul de hiperpotasemie al a"estora&De obi"ei se foloses" diureti"e de ans7 furosemid , torasemid la o "reatinin7 seri"7de peste 2 m.$&

' lo"ante de "al"iu non ' dihidropiridini"e-(erapamil ,diltia0em/ s"ad TA +i asi.ur7nefroprote":ie prin efe"tul antiproteinuri"-sunt indi"ate 9n spe"ial la pa"ien:ii "u

diabet 0aharat/&


27/108


' eta'blo"ante sunt indi"ate la o fre"(en:7"ardia"7 ; >? b,min +i TA ne"ontrolat7 "u3ECA diureti" blo"ant de "al"iu& Se

foloses" do0e mi"i de metoprolol& ' Terapia "u un alfa'beta blo"ant -"ar(edilol/

s"ade proteinuria4 nu modifi"7 profilullipidi" +i nu influen:ea07 toleran:a la.lu"o07&


28/108

datat du(;


29/108

Proportia 0ia:eti9ilor tratati, 9u TA

9ontrolata si ne9ontrolata

Man9ia 3 et al/, J Hypertens 200 4 "5 '-$-6'-)'

/ 1030 1.04

n = "*('

TA este ne9ontrolata la ma>oritatea 0ia:eti9ilor TA este ne9ontrolata la ma>oritatea 0ia:eti9ilor

? '*#@(#

)-/'

'*#@(#

'*/(


30/108

&ata controlului tensiunii arteriale inlu$e

.C6I/ Ar' 5ntern 6ed / '(($4'-$5"*'6"**+/ Burt L/ Hypertension/ '((-4"+5+#6+(/ Man9ia 3/(ur Heart J / '(((41suppl L25L'*6L'(/

E9+27.)

ana-a13.0

+ustralia7.0


31/108

HTA reno'(as"ularaHTA reno'(as"ulara


32/108

Hipertensiunea reno(as"ulara -R5HT/

' Steno0a de artera renala -SAR/ este "au0amaMora de hipertensiune reno(as"ulara si esteintalnita la %'%$ din "ele ! de milioane de

persoane hipertensi(e din Statele Unite aleAmeri"ii& ' 3n"identa este mai mi"a de %$ in "a0urile de

HTA mi"a pana la moderata& Cu toate a"estea4"reste pana la % ' ?! $4 la pa"ientii "uhipertensiune a"uta -sau "restere a"uta a uneihipertensiuni "roni"e/4 se(era sau refra"tara&


33/108

Hipertensiunea reno(as"ulara -HTR5/

' Hipertensiunea reno(as"ulara -HTR5/ denotahipertensiune non'esentiala in "are e8ista orelatie "au0ala intre boala arteriala o"lu0i(a

e(identa anatomi" si presiunea arteriala"res"uta&

' HTR5 este "onse"inta "lini"a a a"ti(arii

sistemului renina'an.iotensina'aldosteron "are0ultat a is"hemiei renale&

STENA DE ARTERA


34/108

STENA DE ARTERARENALA-SAR/

' SAR ' "au0a importanta de boal7 renal7"roni"7 +i boal7 renal7 9n stadiu terminal&

' Studiile su.erea0a "a nefropatiais"hemi"a din SAR poate fi responsabila

pentru !'22$ din "a0urile de boala"roni"a renal7 in stadiu a(ansat4 la to:ipa"ien:ii peste ! de ani 9n SUA&

C SA


35/108

Cau0ele SAR

' Ateros"lero0a OA"easta este "au0a de SAR

in ; 2, din "a0uri& Afe"tea07 9n primul rndb7rba:ii peste ?! de ani +i4 de obi"ei4 impli"7orifi"iul aorti" sau artera prin"ipala renala

pro8imala&' Displa0ia fibromus"ulara O @n "ompara:ie

"u ateros"lero0a4 displa0ia fibromus"ularaafe"tea07 "el mai adesea femeile tinere +iimpli"7 de obi"ei4 artera prin"ipal7 renaladistala sau ramuri intrarenale&


36/108


37/108


38/108

Pacien?ii cu C& re5int( adesea calcific(riat@t la nivelul inti$ei7 c@t Ai al $ediei

3ntima Qedia

Histolo.ieAteros"lero07Morfologie unctifor$( difu5(.Conglo$erate de cristale de calciu

Arterios"lero07Deo5ite liniare de!a lungul la$elelorelastice. Bn ca5ul cel $ai sever7 un stratdens7 circu$feren?ial7 de cristale de calciu

Conse"in:e "lu0ie a"ut7 Ri.iditate (as"ular7 -non'o"lu0i(7/

Apari:ie oal( cardiovascular(generali5at(

C&7 diabet7 $b(tr@niresclero5a Monc9eberg


39/108


40/108


41/108


42/108


43/108


44/108

Demo.rafie

' Rasa) Displa0ia fibromus"ulara este mai pu:infre"(ent7 la pa"ien:ii afro'ameri"ani4 2B'?!$ la

albi4 "omparati( "u >'%=$ la afro'ameri"ani& ' Se8) 3n"iden:a D


45/108

Demo.rafie

' 5arsta)

3n"identa SAR "reste "u (arsta&

La peste B de ani4 #2$ au a(ut SARse(era&


46/108

Cli i


47/108

Clini"' Qodifi"ari a(ansate ale fundului de o"hi

' .omote abdominale sistolo'diastoli"e4 aso"iate"u hipertensiune4 sunt su.esti(e pentru HTR5

' oala "roni"a de rini"hi ine8pli"abila la (arstni"i

' ' 3nsufi"ienta "ardia"a "on.esti(a "u un "ontrols"a0ut al hipertensiunii si boala "roni"a de rini"hi

in absenta unei


48/108

Clini"' Ante"edente heredo'"olaterale ne.ati(e de HTA&

'


49/108


50/108

S"reenin. pentru HTR5S"reenin. pentru HTR5

Sindromul "lini" este "el mai important in sele"tiapa"ientilor

Diferite metode de dia.nosti") >

QarPeri serolo.i"i > E"o.rafie Doppler efe"tuata de un e"o.rafiste8perimentat poate "onfirma sau infirma pre0entaSAR semnifi"ati(e

> Testul la Captopril ' %'2!$ fals ne.ati( > An.io.rafie RQN' rar fals ne.ati( , in mod fre"(ent

re0ultate fals positi(e& Dependent dee"hipament,e8perienta

> An.io.rafie de "ontrast


51/108

A li d l b t


52/108

Anali0e de laborator' Testul la Captopril) Qasurarea "resterii

a"ti(itatii ba0ale a reninei plasmati"e la % oradupa administrarea a 2!'! m. de 3ECA-"aptopril/ poate "reste a"ti(itatea ba0ala areninei plasmati"e estimata& 1a"ientii "u SAR

au o "restere e8a.erata a a"ti(itatii de ba0a areninei plasmati"e&

' Raportul de renina in (ena renala %&! intrerini"hiul stenoti", "ontralateral are o (aloare"onsiderabila in determinarea le0iunilorimportante fun"tional si in indi"area terapiei&


53/108

Teste ima.isti"e

Sens& Spe"& Cost LimitareDoppler

U,S ='=!$ #'=$ %%BDependenta de operator4 %'2$

Reno.rafie"u

Captopril>'=%$ >B'=$ =#>

Qedi"amente4 a"uratete

redusa la pa"ientii "u boala"roni"a de rini"hi4 lipses"informatiile anatomi"eJ bunpredi"tor pentru raspunsulTA

RQN >>'=!$ =!$ !B2


54/108

E8plorari ima.isti"e

' E"o.rafie) ' E"o.rafia renala poate arata)

' Asimetrie renala semnifi"ati(a in "eea "e pri(este

dimensiunile -e8& diferente de ;%&! "m/&' in plus4 US poate fi utila in identifi"area pre0entei unuirini"hi uni"&

E"o.rafia Doppler pulsat este o tehni"a de dia.nosti"non'in(a0i(a "are "ombina ima.inea e"o.rafi"a inmodul "u pulsul Doppler pentru a obtine date despre(ite0a flu8ului&

E"o.rafie Doppler pentru boala


55/108

E"o.rafie Doppler pentru boalareno(as"ulara

' Prosective DuleG U% evaluation and &enal ngiogra#y in 102 ts

' 6oal; alidate renal artery U% as a viable non!invasive $odality

' DraIbac9s; > "i$e and labor intensive > "ec#nologist deendent > +ot available > +P)

> &eJuires a cooerative atient

)lin et al. nn Kntern Med. 1,,: 122;8//!

*radulSteno0ei

1S5 Renal RAR

Normal * 180 c$sec * /.

I #$ L 180 c$sec * /.

; #$ * or L 180 c$sec L /.

"lu0ie Fara se$nal Fara se$nal


56/108


57/108


' ngiografia C" %iral C"; ceastate#nica i$lica folosirea substantei de

constrast iodate iv si er$ite reconstruirea dei$agini /D ale arterelor renale. C" %iral esteo te#nica folositoare care evita cateteri5area

arteriala si roduce i$agine eGacte aleanato$iei arteriale renale.


58/108


' An.io.rafia re0onanta ma.neti"a) An.io.rafia re0onanta ma.neti"a -ARQ/ este otehni"a nonin(a0i(a foarte buna4 "apabila sa

demonstre0e anatomia (as"ulara renala sisa(i0uali0e0e dire"t le0iunile arterei renale farasubstanta de "onstrast iodata&

' Limitarile ARQ tin de "ostul ridi"at si de"ontraindi"atiile la pa"ientii "u prote0e metali"e4pa"emaPere4 dispo0iti(e intrao"ulare sau alteimplanturi&


59/108

An.io.rama re0onanta ma.neti"a "u .adoliniumarata artere renale normale&


60/108

ARQ V An.io.rafie de "onstrast



61/108


' Arterio.rafia renal7) A"east7 tehni"7 r7mnestandardul de aur pentru "onfirmarea siidentifi"area o"lu0iei arterei renale la persoanele"u 3RD&

' Spe"iali+tii pot efe"tua arterio.rafie renal7 prin

aorto.rafie "on(en:ionala4 an.io.rafie prin

substra"tie intra(enoasa4 an.io.rafie "usubstra"tie di.itala intra'arteriala -DSA/4 sauan.io.rafie "u dio8id de "arbon&


62/108


63/108

' Aorto.rama "u substra"tie di.itala la un barbat de > de ani "u hipertensiunemoderata arata o"lu0ie "ompleta a arterei renale stan.iJ doar un se.ment foartemi" din artera poate fi (i0uali0at& A se obser(a pla"a difu0a de la ni(elul aortei&1a"ientul a"u0a "laudi"atie intermitenta a membrelor inferioare&


64/108

Aorto.rafia unui "opil de ? ani "u hipertensiunereno(as"ulara "au0ata de steno0a arterei renale stan.i&


65/108

Aorto.rafie la un barbat de 2 de ani "uhiper"olesterolemie familiala si difi"ultati de a "ontrolahipertensiunea& Radio.rafia arata o"lu0ie "ompleta aarterei renale drepte si steno0a importanta a artereirenale stan.i&


66/108

' Stan.a) Aorto.rafie la un barbat de # de ani "u

hipertensiune arata steno0a importanta de arterarenala dreapta si o"lu0ie "ompleta de artera renalastan.a& A se obser(a pla"a intinsa de aterom la ni(elulaortei si arterelor ilia"e&

' Dreapta) nefro.rafie "e arata un rini"hi stan.

semnifi"ati( mai mi" "u o nefro.rama palida&


67/108

Sele"tia testelor dia.nosti"e


68/108

Sele"tia testelor dia.nosti"e' 3dentifi"area "ore"ta a pa"ientilor "u hipertensiune

reno(as"ulara "ore"tabila poate fi difi"ila utili0andtehni"i nonin(a0i(e -e8& e"o.rafie4 an.ioCT4 ARQ/deoare"e ofera doar do(e0i indire"te ale pre0entei dele0iuni la ni(elul arterelor renale&

' 1e de alta parte4 tehni"i in(a0i(e "u un potential

dia.nosti" mai pre"is pot produ"e o deteriorare afun"tiei renale datorita to8i"itatii substantei de"ontrast si "ompli"atiilor le.ate de pro"edurile in sine-e8& pun"tie arteriala4 ateroembolism indus de"ateteri0are/&


69/108


70/108

Diagnosticul diferential al

#iertensiunii renovasculare' *lomerulonefrita "roni"a

' HTA mali.na "are produ"e boala "roni"a de rini"hi

' HTA esentiala sau de alta "au0a "u boala "roni"a derini"hi

1ro.nosti"ul hipertensiunii


71/108

1ro.nosti"ul hipertensiuniireno(as"ulare

' 1ro.nosti"ul pa"ientilor "u hipertensiunereno(as"ulara este difi"il de estimat si (aria0a "udimensiunea fenomenului o"lu0i(4 sensibilitatea

indi(iduala la terapia antihipertensi(a siefi"ienta inter(entiei "hirur.i"ale si,sauan.ioplastiei&

' Hipertensiunea reno(as"ulara in "onte8tulis"hemiei renale "roni"e si a disfun"tiei renale

"on"e"uti(e are un pro.nosti" nefa(orabil&

Qortalitatea,Qorbiditatea


72/108

Qortalitatea,Qorbiditateahipertensiunii reno(as"ulare

' 3n "onte8tul disfun"tiei renale4 hipertensiuneareno(as"ulara este aso"iata "u "ea mai marerata a mortalitatii&

' Compli"atiile maMore ale hipertensiunii reno(as"ularein"lude)

' Afe"tarea de or.anelor tinta datorita hipertensiunii"roni"e ne"ontrolate terapeuti")

' CHD ' A5C

' boala "roni"a de rini"hi


73/108

Care sunt tintele terapeuti"e pentru


74/108

Care sunt tintele terapeuti"e pentruSAR'HTA reno(as"ulara

Controlul #iertensiunii

%uort in $anage$entul $edical

Prevenirea deteriorarii functiei renale; > Prevenirea necesitatii de diali5a > Prevenirea decesului si a di5abilitatilor

Tratamentul hipertensiunii


75/108

Tratamentul hipertensiuniireno(as"ulare

3nter(entiile potri(ite pentru pa"ientii "uSAR,HTA reno(as"ulara pot in"lude)

' Terapie medi"ala' An.ioplastie per"utanata transluminala -1TA/ "u

sau fara amplasare de stent

' Re(as"ulari0are "hirur.i"ala' E"o.rafie intra(as"ulara'atere"tomie .hidata

Terapia medi"amentoasa in


76/108

Terapia medi"amentoasa inhipertensiunea reno(as"ulara -%/

' Tratamentul "u a.enti antihipertensi(i esteindi"at si obtinerea unui "ontrol optim alpresiunii arteriale este esential&

' 3ECA ar trebui e(itati&' CC4 beta blo"anti si multe alte "lase demedi"amente pot fi folosite in si.uranta& La multi

pa"ienti4 tensiunea arteriala poate fi bine"ontrolata "u terapie medi"amentoasa&' Alti fa"tori de ris" "are nu trebuie ne.liMati

in"lude) ateros"lero0a4 fumatul si hiperlipidemia&

Terapia medi"amentoasa in


77/108

Terapia medi"amentoasa inhipertensiunea reno(as"ulara-2/

' Terapia definiti(a pentru SAR ar trebui luataintotdeauna in "al"ul

' La pa"ientii "u ateros"lero0a difu0a4 rata"ompli"atiilor atat la inter(entiile "hirur.i"ale"at si la an.ioplastie este relati( mare&

' Terapia medi"amentoasa poate fi preferata altorterapiiJ este ne"esara e(aluarea ris"ului si abenefi"iului la fie"are "a0 in parte in "eea "e

pri(este inter(entiile in(a0i(e

An.ioplastia per"utanata


78/108

. op ast a pe "uta atatransluminala -1TA/ 1

' 1TA a de(enit o pro"edura de ele"tie intratamentul steno0elor simptomati"e&

Datorita re0ultatelor e8"elente obtinute"u an.ioplastia renala4 ea este "ea maiutili0ata pro"edura in SAR

simptomati"a&

An.ioplastia per"utanata


79/108

. p ptransluminala -1TA/ -2/

' Su""esul tehni" este obtinut la mai mult de=$ dintre pa"ienti

' Resteno0area "e ne"esita an.ioplastie repetataa fost raportata la mai putin de %$ dintrepa"ientii "u D'$ dintre "ei "u

steno0a ateros"leroti"a&

' rata de su""es de >$ a fosr raportata "u

1TA in SAR aso"iata transplantului renal


80/108

Stan.a) An.ioplastie) Un balon de

"ateteri0are este obser(at in situ lani(elul steno0ei arterei renale stan.i&

Dreapta) Dupa an.ioplastie a fostobtinut un re0ultat anatomi" -sifun"tional/ e8"elent&


81/108

%teno5a de artera renala stanga Dua P"


82/108

Amplasarea de stent (as"ular -%/


83/108

Amplasarea de stent (as"ular -%/

' Stentul (as"ular este "onsiderat "omplementar 1TA& ' A"um sunt disponibile multe stenturi (as"ulare "are pot

fi fie auto'e8pandabile fie e8pandabile prin intermediul

unui balon& ' Sunt disponibile si stenturi "u eliberare de substante

a"ti(e&

' Stenturile intra(as"ulare plasate in timpul an.ioplastieipot fi utile in pre(enirea resteno0arii&


84/108

Amplasarea de stent (as"ular -2/

' Re0ultatele preliminare su.erea0a "a stentarea sepoate do(edii utila la pa"ientii "u )

' boala ostiala4

' la "ei la "are resteno0area apare dupa 1TA4' sau la "ei "u "ompli"atii -e8& dise"tie de arterarenala/ post 1TA&

' Stentarea primara de artera renala la pa"ientii"u SAR ateros"leroti"a are o rata de su""es inaltasi mi"a de "ompli"atii&

Atere"tomie .hidata de


85/108

Atere"tomie .hidata deultrasono.rafie intra(as"ulara

' Kntr!un singur ca5 co$unicat7#iertensiunea secundare D a fost

diagnosticata cu succes rin ultrasonografieintravasculara7 si aterecto$ia g#idata rinecografie intravasculara a fost curativa.


86/108

Re(as"ulari0are "hirur.i"ala -%/

' 3n pre0ent4 re(as"ulari0area "hirur.i"ala estere0er(ata pa"intilor la "are)

' artera renala prin"ipala pare a fi "ompleto"lu0ionata si' paren"himul renal restant este (as"ulari0atprin "olaterale&' steno0a ostiala e pre0enta "u pla"i deaterom de ambele parti ale ostimului&

Re(as"ulari0are "hirur.i"ala-2/


87/108

. - /

' Sunt disponibile mai multe optiuni "hirur.i"ale&' Se.mentul steno0at poate fi e8"i0at si artera

resuturata fie dire"t la aorta fie la bontul restant&' Un .raft (enos poate fi transplantat sau rini"hiul

re0e"at si reimplantat in fosa ilia"a "uanostomo0a arterei renale la artera ilia"a&

' alta metoda noua impli"a splene"tomia sianastomo0a arterei spleni"e la artera renala "andSAR impli"a rini"hiul stan.& Dia.nosti"elese"undare determina reusita a"estei inter(entii&

Re(as"ulari0are "hirur.i"ala -/


88/108

Re(as"ulari0are "hirur.i"ala -/

' potentiala "ompli"atie a "hirur.iei esteeliberarea de emboli de "olesterol -ateroembolism/ in timpul inter(entieiJ "eea "e

poate produ"e insufi"ienta renalaJ totusi4 >'=$ dintre pa"ientii operati pentru SARateros"leroti"a se (inde"a sau pre0inta oimbunatatire&

' Rata de mortalitate perioperatorie e mai mi"ade !$&

1rote"tie distala in boala


89/108

reno(as"ulara ) o oportunitate

QaMoritatea SAR sunt "au0ate de boalaateromatoasa

Se.mente ostiale , pro8imale ale bolii suntfre"(enteRini"hii nu (or tolera o perioada de o"lu0ie prin

balon mai lun.a de"at in "a0ul "ir"ulatiei"oronariene,"erebraleAteroembolismul a fost mult timp "onsiderat un

fa"tor de ris" maMor , "ompli"atie a inter(entiei

per"utanate a arterei renale

1 i i i b li l i


90/108

1rote"tia impotri(a ateroembolismului

"e#nica $eticuloasa fara atingereN Folosirea de catetere cu rofil $ic7 atrau$atice

Maniularea li$itata a cateterului %tentarea er ri$a$ acolo unde este fe5abil ntagonisti 6P 2b/a Diso5itive distale de rotectie

1 t ti t b li di t l 3d l l1 t ti t b li di t l 3d l l


91/108

1rote"tie ateroemboli"a distala) 3dealul1rote"tie ateroemboli"a distala) 3dealul

' Caturarea tuturor frag$entelor

' Perfu5ie renala continua in ti$ul

rocedurii' &e5ervor neli$itat

' trau$atic entru eretele vascular

' "ec#nic usor de utili5at

E(olutia dispo0iti(elor de prote"tie


92/108

p pdistala

' 3nitial utili0ate in tratamentul pa"ientilor "uboala "oronariana "u bypass

' A"este inter(entii sunt adesea numite fenomenulan.io.rafi" Fara Reflux G

' Eliberarea de en0ime "ardia"e

' 3nfar"t mio"ardi"' 3 se atribuie li0a hematiilor si a"ti(area

pla"hetara "u spasm mi"ro(as"ular


93/108

D3S13T35E


94/108

D3S13T35E


95/108

1rote"tia ateroemboli"a


96/108

1rote"tia ateroemboli"a

PercusurgeGuardwire

A. Traverseaza

B. Umfa

C. Intervine

D. Embolectomizeaza

PercusurgeGuardwire

A. Traverseaza

B. Umfa

C. Intervine

D. Embolectomizeaza


97/108

Criterii pentru re(as"ulari0are -%/

' "oti acientii cu steno5a bilaterala si steno5ala rinic#iul unic functional sunt candidati

entru revasculari5are7 indiferent daca ausau nu boala cronica de rinic#i.

' Cand boala cronica de rinic#i este re5enta7

acientii cu steno5a unilaterala sunt7 dease$enea7 osibili candidati entrurevasculari5are.

Cand sa ale.e terapia "onser(atoare in


98/108

hipertensiunea reno(as"ulara

' Restri"tionarea tratamentului "onser(ator la pa"ientiidia.nosti"ati "u nefropatie is"hemi"a se (a fa"e doar la"ei "u "ontraindi"atii absolute pentru "hirur.ie sauan.ioplastie sau la pa"ientii "are au o speranta de (iata

redusa datorita altor "omorbiditati sau a bolii "roni"e derini"hi in stadiu terminal&

' 3n a"este "a0uri4 "lini"ienii trebuie sa se ba0e0e pe a.entii

farma"euti"i -e8& "ombinatie de blo"anti de "anale de"al"iu pentru a "ontrola tensiunea arteriala si a optimi0aperfu0ia renala/4 "onstienti0and probabilitatea mare dedeteriorare a fun"tiei renale&

Sumar HTR5


99/108

Sumar HTR5' oala reno(as"ulara este adesea o "au0a nere"unos"uta

pentru)Hipertensiune arteriala ne"ontrolataE8pansiune (olemi"aoala "roni"a de rini"hi

! Tehnolo.iile noi au e8tins sfera pa"ientilor eli.ibilipentru inter(entii per"utanate si aMuta la limitarearis"ului pro"edural din re(as"ulari0area renala&

' Dispo0iti(ele de prote"tie distala ateroemboli"a (or fiindispensabile in (iitorul apropriat&' Qedi"ina (as"ulara permite si ne"esita "ooperare si

"olaborare interdis"iplinara&


100/108

Retentie primiti(a de sodiu

' Sindromul Liddle

' Sindromul *ordon

Sindromul Liddle


101/108

Sindromul Liddle

' Sindromul Liddle este o anomalie auto0omaldominanta rara a transportului epitelial renal

' Clini" se aseamana "u aldosteronismul primar4 "uhipertensiune si al"alo0a metaboli"a hipoPalemi"a "uni(ele "res"ute ale reninei plasmati"e si aldosteronului&

' Sindromul re0ulta din "resterea mostenita a a"ti(itatii"analelor de Na membranare luminale "are a""elerea0aresorbtia de Na si se"retia de W in tubul "ole"tor&

Sindromul Liddle


102/108

Sindromul Liddle

' Diagnosticul este sugerat de re5enta#iertensiunii la acientii tineri7 in secial la cei cuistoric fa$ilial o5itiv.

' +a urinar sca5ut * 20 $EJ7 niveluri nornale alereninei las$atice si aldosteronului7 si rasunsul latrata$entul e$iric sunt7 de obicei7 suficiente

entru a for$ula diagnosticul.' Diagnosticul definitiv oate fi for$ulat rin

testarea genetica

Sindromul *ordon


103/108

' Qutatiile re"ent identifi"ate ale 6NW% si 6NW? -membre alefamiliei de serin'threonine Pina0e/ au

fost identifi"ate a determina boalafamiliala auto0omal dominanta rara4

sindromul *ordon -"unos"ut dreptpseudohipoaldosteronism tip 33/&


104/108

Sindromul *ordon

' *enle salbati"e 6NW% si 6NW? inhiba"o'transportorul Na'Cl sensibil la

tia0idaNa'Cl de la ni(elul tubului distal&Qutatiile a"estor proteine sunt aso"iate"u o "restere a a"ti(itatii "o'transportorului4 reabsorbtie e8e"esi(a a"lorului si sodiului si e8pansiune(olumi"a&

Sindromul *ordon


105/108

' A"est sindrom este "ara"teri0at destatura mi"a4 retard intele"tual4anomalii dentare4 atrofie mus"ulara4

hipertensiune se(era in"epand "u a 'a de"ada de (iata4 e8"retie s"aduta asodiului4 a"ido0a metaboli"a

hiper"olesterolemi"a si ni(ele s"a0uteale reninei si aldosteronului&

Sindromul *ordon


106/108

Sindromul *ordon

' HiperPalemia4 alta "ara"teristi"a aa"estui sindrom4 poate fi re0ultatul

li(rarii insufi"iente de sodiu la ni(elultubului "ole"tor "orti"al reabsorbtiasodiului asi.ura ener.ia pentru e8"retia

potasiului4 "are este mediata de "analulde potasiu de la ni(el medular RQW&


107/108

Tumori renale se"retante derenina -reninoame/


108/108

Reninoamele

' "u$ori ale aaratului uGtaglo$erular

' H" rin #ieraldosteronis$ si nivele inalte

ale reninei las$atice' Dg rin &P crescuta unilateral7

' &M+ identifica tu$ora

l i Q

2.hta secundara renala (1).ppt

Documents