curs baschet

91
BASCHETUL ÎN ȘCOALĂ - CURS – Asist. Univ. IACOB MIHAI - RADU

Upload: soroceanu-marius

Post on 09-Aug-2015

637 views

Category:

Documents


36 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Baschet

BASCHETUL ÎN ȘCOALĂ

- CURS –

Asist. Univ. IACOB MIHAI - RADU

Page 2: Curs Baschet

GENERALITĂŢI- Scurt istoric al jocului de baschet- Categoriile jocului de baschet- Domeniul jocului de baschet- Descrierea şi caracteristicile jocului de baschet- Influenţa practicării jocului de baschet asupra organismului

TEHNICA JOCULUI DE BASCHET- Definiţie şi caracteristici- Conţinutul tehnicii jocului de baschet- Analiza procedeelor tehnice:

a) Elemente tehnice fără mingeb) Elemente tehnice cu minge

- Metodica învăţării şi perfecţionării tehniciiTACTICA JOCULUI DE BASCHET

- Definiţii şi caracteristici - Bazele tacticii: a) Bazele tacticii în apărare

b) Bazele tacticii în atac- Metodica învăţării şi perfecţionării tacticii

JOCUL DE BASCHET ÎN ŞCOALĂ- Dezvoltarea jocului de baschet în şcoală- Baschetul în programa de educaţie fizică şcolară- Lecţia de educaţie fizică şi locul baschetului în lecţie- Organizarea competiţiilor de baschet

Page 3: Curs Baschet

1. Luca, Gh.; Pavelescu, D. – Baschet–îndrumar practico-metodico, Editura Univ.”Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998 ;

2. Luca, Gh. – Curs de baschet, Editura Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1971.

3. Predescu Th. – Baschet, Editura Spicon, Tg. Jiu, 2000

4. Ghitescu G.I., Moanta A.D. – Bazele jocului de baschet, Editura Matrix Rom,Bucuresti, 2008

5. Pavelescu D.,Iacob M.-R., Baschetul în școală, Editura Univ.”Al.I. Cuza”, Iasi,2005

BIBLIOGRAFIE:

Page 4: Curs Baschet

• În 1891 - JAMES A. NAISMITH – pofesor la Colegiul SPRINGFIELD din statul MASSACHUSETTS - SUA inventează jocul de baschet

• în 1912, la JO de la Saint Louis - SUA jocul de baschet este introdus cu caracter demonstrativ;

• în 1931, când se înfiinţează Federaţia Română de baschet, volei şi handbal (1957)

• 18 iunie 1932, 8 federaţii naţionale (Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, România şi Elveţia) au înfiinţat FIBA (Federaţia Internaţională de Baschet Amator) la Geneva (Elveţia).

• în 1935 se desfăşoară la Geneva (Elveţia) primul Campionat European masculin cu participarea şi a echipei României;

• la 1 august 1936 baschetul masculin este introdus în programul JO de la Berlin - ediţia a XI-a; turneul cu 22 echipe participante este câştigat de SUA (19-18 în finală cu Canada);

• 1938 - se organizează la Roma (Italia) primul Campionat European feminin, câştigat de Italia;

• 22 octombrie 1950 - are loc prima ediţie a Campionatului Mondial masculin la Buenos Aires (Argentina);

• 7 martie 1953 - prima ediţie a CM feminin - Santiago (Chile);

• Din 1956 sediul F.I.B.A. este la München (Germania)

Scurt istoric al jocului de baschet

Page 5: Curs Baschet

Categoriile jocului de baschet

• Baby Baschet (vârsta mai mică de 10 ani)• Minibaschet (vârsta: 11-12 ani)• Juniori :

Under 14 – vârsta: 12-13 ani

Under 16 - vârsta: 14-16 ani

Under 18 - vârsta: 17-18 ani• Performanță• Alte categorii: - Beach Basketball – www.beachbasketball.com

-Wheelchair Basketball– I.W.B.F. Plazer Classification System (14,5)

- Streetball

- Universitar Colleg/ University basketball

- Deaf Basketball

- Bankshot Basketball

- N.B.A.

Page 6: Curs Baschet

Domeniul jocului de baschet

• Jocul sportiv colectiv

• Sport

• Disciplină sportivă

• Mijloc al educației sportive și fizice

• Sport complementar

• Dișciplină științifică sportivă aplicativă

• Dișciplină de învățământ

Page 7: Curs Baschet
Page 8: Curs Baschet

Descrierea şi caracteristicile jocului de baschet

• Dinamism și rapiditate.• Aciclicitate tehnică și complexitate tehnico-tactică• Tendința de universalism tehnico-tactic• Accesibilitate organizatorică• Dezvoltare fizică• Valoare educativă

Page 9: Curs Baschet

SELECȚIA.Etapele și criteriile de selecție

Etapele selecției:

• Selecție primară• Selecția intermediară• Selecția finală (decisivă)

Page 10: Curs Baschet

SELECȚIA.Etapele și criteriile de selecție

Etapele selecției

• Selecție primară: - urmărirea evoluției copiilor în activitatea competițională

- discuții purtate cu părinții și profesorii

- participarea sportivilor de performanță la acțiuni de depistare

- organizarea de jocuri cu caracter de depistare

- trecerea unor probe și norme privind dezvoltarea fizică

Page 11: Curs Baschet

• Selecția intermediară:

- încadrarea copiilor în echipe

- urmărirea stării de sănătate

- asigurarea stării de sănătate

- dezvoltatarea calităților motrice cu preponderență viteza și îndemânarea

- coordonarea activității sportive cu cea scolare

- pregătirea pt. participarea în competițiile oficiale

Page 12: Curs Baschet

• Selecția finală (decisivă):

- încadrarea într-o echipă cu o componență relativ constantă

- stabilirea unor obiective de instruire pe factorii antrenamentui

- crearea premiselor necesare aprofundării specializării pe posturi.

Page 13: Curs Baschet

Criteriile de selecție

- starea de sănătate - medical

- dezvoltare fizică – stabilirea tipului somatic

- capacitatea motrică:

- probe si norme (Standard Fitness Test)

- probe privind pregatirea specifica de baschet

Page 14: Curs Baschet

Dezvoltare fizică – stabilirea tipului somatic

• Statura copiilor• Anvergura copiilor• Lungimea palmei• Lungimea tălpii • Greutatea raportată la statură

Page 15: Curs Baschet

Statura copiilor- jucătorii adulți: - pivoții – peste 210cm(baietii), peste 190cm(femei) - extremele – 200 -210cm(baieti), 180-190cm(femei) - fundașii – 180-85cm(baieti), 170-175(femei)

Anvergura bratelor:

- la 13 ani 103% fata de talie

- la 16 ani 105% fata de talie

- la 18 ani 106% fata de talie

Lungimea palmei:

- normal- 10,4% din înaltimea corpului

Greutatea raportată la statură:

între 1,06 şi 1,07 la băieţi şi 1,08—1,10 la fete.

G

100T

G

100T

Page 16: Curs Baschet

Formulelor de predicţiune a staturii copiilor şi

preadolescenţilor la vârsta adultă Sb ±4 = St + (Sm x 1,24) Sf ± 3,38 = (St x 1,044)+Sm

2 2

În care S = statura, t=tatăl, m = mama, b = băiatul şi f =fata.

Statura parintilor: minimum 180 cm pentru tatăl şi de 170 cm pentru

mama copilului.

Page 17: Curs Baschet

Capacitatea motrică • Sprint 50 m• Săritura în lungime de pe loc• Alergarea de rezistenţă• Aruncarea mingii de oină la distanţă• Atârnarea în braţe la bară fixă, cu braţele îndoite• Tracţiuni în braţe• Ştafeta (naveta)• Ridicarea trunchiului din pozitia culcat în şezând şi revenire• Mobilitatea coxo-femurală

Page 18: Curs Baschet

Selecţia psihologică.

capacitatea de învăţare motrică;capacitatea de adaptare la mediul sportiv ,capacitatea de valorificare a resurselor în condiţii de competiţie.

Aprecierea capacităţii de învăţare motrică • unele abilităţi psiho-motrice (viteza de reacţie) • particularităţile atenţiei

Aprecierea aptitudinilor de gândire:

• capacitatea de acţiune gândită (programarea conştientă a propriilor acţiuni);

• elaborarea hotărârilor;• modificarea rapidă şi permanentă, creatoare şi eficientă în funcţie de

coechipier şi adversar;• logica selecţiei acţiunilor şi rapiditatea acesteia.

Page 19: Curs Baschet

• Aptitudinile intelectuale

• Capacitatea de adaptare la mediul sportiv

Page 20: Curs Baschet

A. Elemente şi procedee tehnice fără minge (mişcare în teren)

1. Poziţia fundamentală (înaltă, medie și joasă)2. Deplasările: - mersul;

- alergarea: atletică(cu variații de ritm,opriri si plecari bruste, sprint)

specială (specifică): - înainte - înapoi( cu spatele) - lateral

- pasul adăugat;

- schimbările de direcţie: - cu frânare pe un picior;

- cu frânare pe ambele picioare.

- piruetele;- săriturile( cu elan, de pe loc).

3. Fentele (mişcările înşelătoare): de privire (expresie), de cap, corp, braţe, picioare, combinate.

4. Jocul de picioare şi lucrul braţelor.

Page 21: Curs Baschet

B. Elemente şi procedee tehnice cu mingea

1. Ţinerea mingii: - cu o mână - în sprijin :pe palmă şi pe antebraţ - apucat

- cu două mâini2. Prinderea şi protecţia mingii:

- de pe loc - cu două mâini - cu mână

- din săritură- din deplasare- prinderea mingii care se rostogoleşte

3. Pasarea mingii: - de pe loc - din deplasare - din săritură

- cu o mână: - pasele speciale: peste umăr spre înapoi, pe la spate, de jos din dreptul bazinului, din dribling, peste cap spre înapoi, pe la spate cu

pământul, în cârlig, pe sub axilă.- cu două mâini: - de la piept

- cu pământul - de deasupra capului

4. Opririle: - prin frânare simplă; - cu săritură: într-un timp sau în doi timpi.

5. Pivotarea: - prin deplasarea unui picior înainte (ofensivă), înapoi(defensivă), oblic, cu mingea în mână;

- prin întoarcere (înainte, înapoi, oblic).

Page 22: Curs Baschet

6. Aruncarea la coş: - de pe loc (cu o mână de la umăr, cu două mâini de sus, cu două mâini de la piept, semicârlig)

- din deplasare (desprindere pe un picior): - cu două mâini - cu o mână

precedată de:pivot înapoiprindere de minge din deplasare sau din driblingprindere de minge cu pas sărit sau cu pas săltatprindere de minge din zbor şi aruncare

- din săritură (desprindere pe ambele picioare din loc):-cu două mâini-cu o mână-precedată de - păşire (pivot )- prindere de minge- cu oprire într-un timp sau în doi

timpi

7. Driblingul (conducerea mingii): - pe loc: înalt, mediu, jos. - din deplasare (înalt, mediu, jos) înainte, înapoi, lateral, cu piruetă, cu trecerea

mingii printre picioare, cu trecerea mingii pe la spate, cu variații de ritm și schimbări de direcție.

Page 23: Curs Baschet

8. Fentele (mişcările înşelătoare):- de pasă;- de aruncare la coş;- de plecare în dribling;- de schimbare de direcţie;- de intercepţie, de intervenţie la minge şi la adversar;- simplă;- combinată.

Page 24: Curs Baschet

1. Poziţia fundamentală (înaltă, medie și joasă)

Picioarele, cu genunchii uşor îndoiţi şi orientaţi puţin spre interior, sunt departate in lateral, aproximativ la proiecţia lăţimii umerilor.Gleznele îndoite, greutatea corpului repartizată egal pe întreaga suprafaţă a tălpilor aşezate paralele pe sol şi cu o orientare a vârfurilor uşor spre interiorul poligonului de susţinere.Echilibrarea antero-posterioară este realizată - prin împingerea spre înainte, cu maximum o jumătate de talpă, a unuia dintre picioare.Trunchiul arcuit, este uşor aplecat spre înainte, coborârea centrului de greutate a corpului fiind realizată prin flexia articulaţiilor gleznelor, genunchilor şi a şoldurilor. Umerii relaxaţi, cu braţele uşor depărtate în lateral, pregătite pentru a acţiona în toate planurile şi sensurile, în vederea prinderii mingii sau mişcării adversarului. Capul şi bărbia se menţin în sus, privirea căutând să cuprindă o cât mai mare zonă din teren.

GREŞELI FRECVENTE:• Depărtarea exagerată a picioarelor sau apropierea lor modifică nefavorabil baza de

susţinere a corpului.• Articulaţiile gleznelor şi ale genunchilor, prea puţin îndoite, determină o poziţie cu

centrul de greutate prea ridicat sau o aplecare exagerată a trunchiului.• Greutatea corpului inegal repartizată pe ambele picioare.• Crisparea musculaturii antagonice determină o atitudine rigidă şi mai puţin mobilă.

Page 25: Curs Baschet

• Utilizare tactică: în apărare ca poziţia de bază cea mai convenabilă pentru a efectua marcajul (mai ales la adversarul cu minge), iar în atac ca poziţie de primire a mingii dar mai ales de lucru cu mingea. Poziţia fundamentală este poziţia iniţială pentru aproape toate procedeele cu mingea.

• Caracteristici de execuţie:• - centrul de greutate să cadă în interiorul bazei de susţinere;• - să existe o bază de susţinere lărgită.

Page 26: Curs Baschet

INDICAŢII METODICE

În învăţare, accentul va cădea pe realizarea unei baze de susţinere corespunzătoare prin

obţinerea repartizării egale a greutăţii corpului pe ambele picioare, care să asigure jucătorului o permanentă stabilitate. I se afectează un număr mai mic de repetări în cadrul metodicii de învăţare izolată, consolidarea realizându-se odată cu celelalte execuţii tehnice, unde apare ca poziţie de bază (în special la marcaj pentru apărare; la pivotare, oprire, „tripla ameninţare” - pentru atac).

Page 27: Curs Baschet

DEPLASĂRILE • alergarea: atletică – normală (cu variații de ritm, opriri si plecari bruste, sprint)

TEHNICA DE EXECUŢIE:• ALERGAREA NORMALĂ, obţinuită, asemănătoare celei din atletism, folosită în

general pentru deplasarea jucătorilor în teren sau ca alergare de viteză, în situaţiile de plecare pe contraatac sau de urmărire a jucătorului care contraatacă.

Alergarea înainte

TEHNICA DE EXECUŢIE• Alergarea înainte se face prin paşiri succesive, picioarele călcând spre

înainte şi uşor lateral în scopul măririi bazei de susţinere. Contactul cu solul se ia fie pe toată suprafaţa tălpilor, care-şi păstrează paralelismul în timpul deplasării, fie prin rulajul tălpilor (călcai - talpă - varf). Genunchii, puţin îndoiţi, cedează uşor împreună cu gleznele în momentul contactului cu solul şi îşi păstrează tendinţa de orientare spre interior. Trunchiul este puţin aplecat spre înainte, cu centrul de greutate coborât şi a cărui proiecţie cade puţin înaintea bazei de susţinere. Braţele pendulează la pornire, în restul alergării find pregătite pentru a prinde mingea.

Page 28: Curs Baschet

CARACTERISTICI DE EXECUŢIE:• Jucătorul se deplasează având o călcătură uşor depărtată (menţinând o bază de

susţinere lărgită);• Contactul cu solul se face pe toată talpa sau prin rularea labelor picioarelor,

vârfurile fiind uşor orientate către interior.• Gambele nu se îndoaie prea mult din genunchi, alergarea făcându-se prin păşiri

puţin alunecate.

GREŞELI FRECVENTE:

• În deplasare există tendinta de a sări, prin ridicarea tălpilor de pe sol.• Se micşorează baza de susţinere datorită faptului că nu se păşeşte şi puţin lateral sau

contactul cu solul nu se ia pe toată talpa.• Se aleargă pe vârfuri, micşorându-se astfel stabilitatea şi implicit eficacitatea executării

acţiunilor solicitate de desfăşurarea atacului.

UTILIZARE TACTICA:

• Această alergare se foloseşte în tot timpul jocului, în circulaţie individuală în atac, cu precădere în demarcaj, respectiv în acţiunile premergătoare intrării în posesia mingii. Precizăm că în situaţiile care solicită viteză maximă se recomandă alergarea atletică de sprint.

Page 29: Curs Baschet

ALERGAREA ÎNAPOI (Cu spatele)

DESCRIEREA :

• Jucătorul se deplasează spre înapoi având labele picioarelor uşor depărtate, călcâiele orientate către afară. Contactul cu solul se face prin rulare vârf - talpă - călcâi şi mult înapoi faţă de protecţia centrului de greutate pe sol. Aceasta pentru a evita căderile pe spate. Deplasarea picioarelor se face prin alunecare. Trunchiul este uşor aplecat înainte pentru a menţine centrul de greutate înainte. Braţele rămân lângă corp, uşor depărtate şi flexate din coate.

GREŞELI FRECVENTE:

• Se aleargă cu trunchiul lăsat pe spate, fapt care provoacă dezechilibru.• Se sare in timpul alergării.

UTILIZARE TACTICĂ:

• Procedeu folosit în retragerea din zona de atac în zona de apărare şi în general în acţiunile de apărare (flotare, aglomerare).De asemenea, în urmărirea unui adversar care se îndreaptă către coş şi se află la distanţă mai mare de coş.

Page 30: Curs Baschet

Alergarea laterală

Descriere:

Din poziţia fundamentală jucătorii se deplasează lateral începând cu piciorul din direcţia de înaintare prin paşi adăugaţi; apoi, execuţia urmează la fel ca şi la pasul adăugat.

Greşeli frecvente: - poziţia prea înaltă;- încrucişarea picioarelor în timpul deplasării;- tendinţa de a sări prin ridicarea tălpilor de pe sol;

Utilizare tactică: pentru prinderea mingii; pentru urmărirea adversarului.

Page 31: Curs Baschet

PASUL ADĂUGAT ÎNAINTE sau ÎNAPOI

Acest procedeu de mişcare în teren permite apărătorului menţinerea poziţie fundamentale în orice moment al jocului. El se aseamănă cu pasul boxerului şi prezintă drept caracteristic faptul că piciorul din urmă nu depăşeşte niciodată, în deplasare, piciorul din faţă. Pasul adăugat se execută în direcţiile înainte, înapoi, oblic înainte şi oblic înapoi.

DESCRIERE:

• Din poziţia fundamentală de apărare, jucătorul, păstrând contactul cu solul pe toată talpa, începe mişcarea prin deplasarea spre înainte a piciorului din faţă (a se vedea determinarea piciorului din faţă în raport de situaţia tactică a plasamentului fată de adversarul direct). Braţul ridicat determină o poziţie puţin oblică a trunchiului şi labei piciorului din spate. Piciorul din urmă este tras cu repeziciune spre cel din fată, fără însă a fi ridicat de pe sol, apărătorul revenind din nou in poziţia antecedentă, dar avansând cu lungimea pasului făcut. Celălalt braţ balansează în plus lateral.

• Mecanismul este asemănător şi pentru deplasarea spre înapoi, cu deosebirea că piciorul din spate este cel cu care se începe deplasarea, acesta fiind târşâit pe vârf şi aşezat apoi pe toată talpa.

Page 32: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE

• Deplasarea se face prin sărituri, fapt ce determină oşcilaţii ale centrului de greutate al corpului aparatorului şi deci dezechilibrări.

• Se fac păşiri prea lungi.• Se încrucişează picioarele prin depăşirea piciorului din faţă de către cel din urmă (în

cazul pasului adăugat înainte) şi invers.• Labele picioarelor sunt orientate cu vârfurile către direcţia de deplasare.• Nu se menţine o poziţie joasă, cu centrul de greutate coborât.

UTILIZARE TACTICĂ

• În general, pasul adăugat are o rază de acţiune redusă la circa 3-4 metri, este folosit în acţiunile de apărare pentru apropierea sau depărtarea de adversar, la retragerea pentru apărarea coşului, la scoaterea mingii de la adversar, ca şi în plasamentul pentru menţinerea unei distanţe convenabile fată de adversarul direct.

Page 33: Curs Baschet

PASUL ADĂUGAT LATERAL şi ALERGAREA LATERALĂ

• reprezintă cel mai important mijloc tehnic al “joculul de picioare al aparătorului”, realizat pentru urmărirea adversarului sau a circulaţiei de minge în apărarea in zonă.

DESCRIEREA MODELULUI:

• Poziţia initială rămâne cea fundamentală joasă, specifică apărării. Deplasarea începe prin ducerea spre lateral a piciorului de pe direcţia deplasţrii, talpa acestui picior fiind menţinută cât mai aproape posibil de suprafaţa solului. După ce ia contact cu solul, celălalt picior se apropie, talpa acestuia alunecând pe suprafaţa solului. În timpul deplasării corpul rămâne orientat lateral faţă de direcţia de deplasare iar braţele, puţin îndoite din coate, orientate lateral, lucrează activ pentru stânjenirea circulaţiei mingii (închiderea culoarelor de pasare) sau scoaterea acesteia de la adversar. Poziţia este, în general, coborâtă prin îndoirea articulaţiilor gleznelor şi a genunchilor, trunchiul păstrând, pe cât posibil, verticalitatea.

GREŞELI FRECVENTE:• Incrucişarea picioarelor şi trecerea greutăţii corpului pe un singur picior de sprijin.• Ridicarea centrului de greutate a corpului (poziţia fiind obositoare, mai ales începătorii au

tendinţa de întindere a articulaţiilor) determină dezechilibrări.• Executarea de sărituri în timpul deplasării, jucàtorul făcând un balans vertical sau lateral,• Ridicarea picioarelor de pe sol în loc ca deplasarea să se facă prin alunecare.

UTILIZARE TACTICA:

• Acest procedeu se foloseşte în acţiunile de marcaj, în urmărirea adversarului care se deplasează şi în general pentru obţinerea unui cât mai bun plasament în apărare.

Page 34: Curs Baschet

CARACTERISTICI DE EXECUŢIE (pentru pasul adăugat înainte, înapoi şi lateral)

• Contactul cu solul se face toată talpa.• Se porneşte cu piciorul din direcţia deplasării.• Menţinerea în timpul deplasării a unui contact permanent cu solul prin deplasarea

picioarelor foarte aproape de sol (alunecare).• Menţinerea unei depărtări convenabile a picioarelor determină o bază de susţinere

care asigură o bună stabilitate corpului.

METODICA ÎNVĂŢĂRII PASULUI ADĂUGAT:

Execuţia pasului adăugat (înainte, înapoi, oblic, înainte, oblic înapoi şi lateral):• fiecare procedeu va fi executat separat:

- prin imitare: în grup, profesorul demonstrând în oglindă; pe perechi.

- la semnale (prin dirijare în grup); auditive; vizuale;

- sub formă de concurs, pe distanţe limitate ştafete cu procedee izolate; ştafete cu procedee combinate;

Page 35: Curs Baschet

• sub formă complexelor de procedee tehnice de deplasare: jocul de picioare al apărătorului: pe perechi; individual în reprize (4 x 15-30” cu pauze); paşi adaugaţi înainte, sprint, oprire şi retragere în alergare cu spatele, idem, cu paşi adãugaţi lateral, dreapta, stânga; joc de brale şi picioare, la fluier sprint până la semn, oprire şi continuarea

jocului de braţe şi picioare, la fluier retragere în alergare cu spatele.

Page 36: Curs Baschet

SCHIMBĂRILE DE DIRECŢIE

Reprezintă un element important în jocul de baschet, folosit cu deosebire de către atacanţi în realizarea acţiunii de demarcaj individual. Prin acest element jucătorul îşi asigură trecerea de pe o direcţie de alergare pe alta, fără a mai fi nevoit sa se oprească. Deosebim două procedee de execuţie:

• schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior,

• schimbarea de direcţie cu frânare pe ambele picioare.

Page 37: Curs Baschet

SCHIMBAREA DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE UNPICIOR

Din deplasare, jucătorul determină momentul de declanşare a schimbării de direcţie printr-o oprire cu uşoară ghemuire pe piciorul opus noii direcţii, al cărui genunchi rămâne îndoit. Printr-o păşire mai lungă pe acest picior, talpa se aşează oblic pe sol, find orientată spre noua direcţie. Apare un moment evident de frânare şi de translaţie a mişcării, moment care, pentru a nu „rupe” mişcarea, este amortizat printr-o îndoire accentuată din articulaţiile gleznei, genunchiului şi coxo-femurală a acestui picior.

Centrul de greutate este proiectat in interiorul ocolirii, greutatea corpului find repartizată pe piciorul exterior. Prin impulsia acestui picior bazinul fiind proiectat în interiorul ocolirii-se determinä răsucirea energică a corpului urmată de aşezarea pe sol, la o disţantă mai mică decât păşirea normală, a piciorului din interiorul ocolirii pe noua direcţie.

În timpul schimbării de direcţie se accentuează poziţia joasă a corpului în raport cu viteza avută în alergarea dinaintea schimbării de direcţie.

Page 38: Curs Baschet

SCHIMBAREA DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE AMBELE PICIOARE

Din deplasare, jucătorul execută o uşoară săritură. Picioarele se duc înainte şi

iau, concomitent, contact cu solul. Vârfurile vor fi orientate spre noua direcţie.

Greutatea corpului va fi repartizată ceva mai mult pe piciorul din afara ocolirii şi pe marginea tălpilor din interiorul ocolirii. Îndoirea gleznelor amortizează şocul frânării, genunchii fiind proiectaţi spre noua direcţie.

Corpul execută o răsucire şi “plonjează” pe noua direcţie, plecarea executându-se cu piciorul din interiorul ocolirii.

Page 39: Curs Baschet

TEHNICA DE EXECUŢIE (pentru toate procedeele)

Păşirea pe noua direcţie se face prin ridicarea tălpii de pe sol, fără însă a fi ridicat şi centrul de greutate al corpului (nu are loc o săritură).Punctul de sprijin de pe sol trebuie să se găseascä undeva pe vechea direcţie de deplasare şi în afara poligonului de proiecţie a centrului de greutate al corpului pe sol. Distanţa acestuia va fi direct proporţiona1ă cu viteza initială de deplasare a jucàtorului.Genunchii presează către interior şi pe noua direcţie, centrul de greutate al corpului fiind proiectat către interiorul ocolirii şi pe noua direcţie.

Page 40: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE

• Poziţia înaltă determină dezechilibrări în plan anterior.• Piciorul din interiorul ocolirii se aşează prea depărtat pe noua

direcţie, lucru ce întârzie pornirea.• Centrul de greutate nu se proiectează suficient în interiorul ocolirii,

fapt ce determină dezechilibrări.

UTILIZARE TACTICĂ

• Element specific acţiunilor ofensive de demarcaj împotriva apărărilor individuale este folosit pentru provocarea greşelilor de marcaj, precum şi ca fente de “ieşire la minge”.

Page 41: Curs Baschet

METODICA ÎNVĂŢĂRII SCHIMBĂRILOR DE DIRECŢIE:

• Deplasare pe toată suprafaţa terenului cu efectuarea schimbării de direcţie (lucru individual sub formă de studiu al mişcării),

• Schimbări de direcţie în dreptul unor obiecte.• Din deplasare, schimbări de direcţie la semnalul vizual sau auditiv comandat de

profesor.• Leapşa în doi pe suprafaţa limitată de teren.

NOTĂ: Execuţiile pot fi făcute individual, de voie sau sub formă de întrecere - ştafetă. - Sub forma complexelor de procedee tehnice de deplasare:

– alergare normală, schimbare de direcţie, sprint;– alergare cu spatele, schimbări de direcţie spre înapoi, la semnal sprint spre

înainte;– alergare normală, schimbare de direcţie, fânare, retragere cu spatele;– joc de braţe şi picioare, sprint cu schimbări de direcţie, frânare şi retragere în

alergare cu spatele;– deplasări specifice atacantului (Se vor folosi : alergare în ritm variat, ocolirile,

schimbările de direcţie, fente,sprinturi bruşte, imaginând acţiuni de demarcaj desfăşurate pe 1/2 teren;

– pe perechi, acelaşi lucru cu apărător, deplasările făcându-se pe 1/2 sau pe tot terenul.

Page 42: Curs Baschet

PIRUETA

Este o pivotare fără minge, în care piciorul pe care se face întoarcerea

poate fi ridicat în timpul execuţiei. Poate fi executată de pe loc – din

poziţie statică a atacantului sau ca element de schimbare de direcţie,

din deplasare.

UTILIZARE TACTICĂ:

Se foloseşte ca procedeu în executarea schimbării de direcţie, la

plecările din blocaj, la blocajele defensive, la evitarea blocajelor de

către apărător în continuarea acţiunii de marcaj (în apărarea om la om).

Page 43: Curs Baschet

SĂRITURIULE

Săriturile sunt foarte frecvent folosite în jocul de baschet. 0 bunăsăritură, momentul de reacţie şi înălţimea ei - va pune întotdeauna în valoareexecuţia unor procedee tehnice:• urmărirea şi recuperarea mingii ricoşate din panou, atât în atac cât şi în apărare;• execuţia aruncărilor la coş din săritură .

Ele asigură un ascendent important în lupta directă cu adversarul. Săriturilefolosite în jocul de baschet sunt deosebite de cele din atletism, ele urmărind şimenţinerea unei poziţii cât mai echilibrate în timpul săriturii, în vederea execuţiei unor procedee de mare precizie. Săriturile pot fi executate:cu desprindere de pe ambele picioare:• de pe loc;• precedate de deplasare;b) cu desprindere de pe un picior:• precedate de deplasare.

Page 44: Curs Baschet

LUCRUL DE BRAŢE ŞI JOCUL DE PICIOARE

Procedeele tehnice ale deplasării în teren nu le întâlnim în joc sub forma execuţiilor

izolate, ci în cadrul unui complex de procedee numit “jocul de picioare”, însotit în apărare

şi de “lucrul de braţe”.Acest complex reprezintă o asamblare a tuturor elementelor mişcării în teren,

atât pentrujocul ofensiv, cât mai ales pentru jocul defensiv.

DESCRIEREA MODELULUI (a tehnicii de execuţie)

UTILIZARE TACTICĂ

“Lucrul de braţe” se foloseşte în acţiunile defensive la realizarea marcajului, interceptarea şi smulgerea mingii, închiderea pătrunderilor şi mai ales atunci când echipa adoptă o apărare in zonă.

“Jocul de picioare” este utilizat în mod deosebit în acţiunile defensive pentru a asigura rapiditatea de deplasare a aparătorului, dar şi în acţiunile ofensive ca mijloc de realizare a demarcajului.

Page 45: Curs Baschet

B. Elemente şi procedee tehnice cu mingea

ȚINEREA MINGII

Reprezentând procedeul iniţial de plecare în execuţia majorităţii elementelor detehnică, învăţarea unei ţineri corecte a mingii determină o desfăşurareulterioară corectă a procedeului care va urma. 0 bună ţinere a mingii asigură unbun control al acesteia, o execuţie corectă şi eficace. 0 ţinere incorectăgenerează greşeli de execuţie, micşorează eficacitatea, îngreunează protecţiaşi transmiterea mingii.Deosebim următoarele modalităţi:

• ţinerea mingii cu ambele mâini• ţinerea mingii cu o mână.

Ţinerea mingii cu ambele mâini este specifică jocului de baschet, fiind folosită foarte des în joc şi mai ales de către copii şi juniori. Ea prezintă siguranţă atât în ţinerea propriu-zisă cât şi în manevrarea cât mai relaxată a mingii. Se deosebesc următoarele procedee de ţinere:a) priză simetrică pe minge;

ţinere cu două mâini în dreptul pieptului;ţinere cu două mâini deasupra capului;ţinere cu două mâini în dreptul bazinului (priză joasă)

b)priză asimetrică, se pune în general în evidenţă lucrul cu o singură mână

Page 46: Curs Baschet

TEHNICA DE EXECUŢIEţinerea mingii cu două mâini de la piept - în priză simetrică.

Mingea este ţinută de calota sa inferioară, din lateral şi puţin dinapoi. Degetele,cât mai desfăcute, se aşează pe minge cu toată suprafaţa lor. Ele trebuie săcuprindă mingea în aşa fel încât ultimele falange ale degetelor inelare să steachiar pe axa mingii. Degetele mari formează, prin alungirea lor, un unghi de 90°şi, în raport de mărimea palmelor, acestea stau depărtate unul de altul la 4-7cm. Palmele se vor găsi în prelungirea antebraţelor, într-o flexie radialodorsalădin articulaţiile pumnilor, evitându-se lipirea podului palmei pe minge.Antebraţele, îndoite din coate, fac ca mingea sä fie ţinută la nivelul pieptului,permitând privirea peste minge. Coatele puţin depărtate de corp, într-o posturăcât mai relaxată şi convenabilă specificului conformaţiei fiecărui jucător.

Page 47: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE:

• Orientarea palmelor cu degetele spre înainte sau în jos.

• Degetele mari sunt opozante sau prea apropiate.

• Podul palmelor ia contact cu suprafaţa mingii.

• Coatele mult depărtate determină o ţinere prea din lateral a mingii.

UTILIZARE TACTICĂ:

Reprezentând procesul principal folosit în execuţia majorităţii

elementelor tehnice (în special în faza iniţială), constituie procedeul cel

mai des folosit la majoritatea jucătorilor.

Page 48: Curs Baschet

Ținere a mingii cu două mâini deasupra capului - în priză simetrică:

PREZENTAREA MODELULUI: Mâinile cuprind mingea la fel ca în procedeul anterior, cu deosebirea căaceasta va fi ţinută deasupra capului, în dreptul frunţii, cu coateleîndoite aproximativ într-un unghi drept şi cu antebraţele cât mai paralele.

GREŞELI FRECVENTE– Ţinerea mingii în dreptul ochilor sau înapoi peste cap.– Îndoirea exagerată a coatelor.– Lipsa paralelismului coatelor.

UTILIZARE TACTICĂAcest procedeu de ţinere a mingii se foloseşte mai ales de către jucătorii înalţi, pentru protecţia acesteia, de asemenea, reprezintă poziţia initială a procedeului de aruncare la coş cu două mâini de deasupra capului, executat de pe loc sau din săritură.

Page 49: Curs Baschet

Ţinerea mingii cu două mâini în faţă - în priză asimetrică:

Priză specifică finalizărilor cu o singură mână, dar mai ales în

mânuirea mingii (fente, pase, plecare în dribling).

Mâna care execută aruncarea este aşezată pe minge înapoia acesteia,

cealaltă mână sprijinind-o din lateral şi de jos. Degetele ambelor mâini

sunt răsfirate pe minge. Mingea este ţinută in dreptul bărbiei, la o

depărtare de aproximativ 20-25 cm de piept. Palma mâinii care execută

aruncarea va fi flexată dorsal, iar cotul orientat pe direcţia aruncării la

coş, ceva mai apropiat de corp şi pe acelaşi ax cu palma.

Page 50: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE

Degetele mâinilor nu sunt suficient de mult răsfirate pe minge.Priza pe minge este pasivă, degetele mâinii de impulsie fiind orientatespre înainte şi nu in sus.Palma mâinii care sprijină mingea este aşezată în fată, deasupra sausub minge.

UTILIZARE TACTICĂ:

Reprezintă priza ce îşi face loc din ce în ce mai mult în jocul de baschet

modern şi ca urmare, va trebui insistat asupra acesteia şi în instruireacopiilor, reprezentând faza iniţială a unor procedee tehnice ce solicităîn execuţia finală un singur braţ: în mod deosebit aruncarea la coş cu omână de pe loc, din sãritură şi din deplasare precum şi pentru pase cuo mână sau plecarea în dribling.

Page 51: Curs Baschet

Învatarea va începe, cu ţinerea simetrică a mingii cu două mâini în dreptul pieptului, ce asigură pentru început, omprotecţie mai bună. Se va insista asupra:

• felului în care se aşează mâinile pe minge;

• prizei active prin permanenta flexiune dorsală a articulaţiilor pumnilor;

• mingea să fie ţinută in dreptul pieptului.

În învăţare, profesorul va ţine cont de:

• întâmpinarea mingii să se facă cu braţele întinse, palmele orientate către direcţia din care vine;

• amortizarea prinderii se va face prin lucrul de flexie din articulaţiile membrelor superioare.

Page 52: Curs Baschet

PRINDEREA MINGIIReprezintă un element important din tehnica de bază a jocului de baschet, întrucât dăposibilitatea unei recepţionări corecte a mingii, precum şi a următoarei execuţii pe care ova efectua jucătorul cu mingea: pasă, dribling sauaruncare la coş.Prinderea mingii presupune în execuţie doi jucători : unul care pasează şi altul careprimeşte. Cel care urmează să facă prinderea mingii va trebui să o privească din momentul în care aceasta părăseşte mâinile coechipierului şi până în momentul în care o prinde. Totodată, ca o condiţe în realizarea uneiintrări sigure în posesia mingii, primitorulva trebui sã execute o ieşire înîntâmpinarea ei, spre direcţia de unde este pasată. De

asemenea, condiţiile de primire a mingii sunt foarte variate şi de multe ori vor îngreuna prinderea mingii.

Ca urmare, uşurarea unei prinderi de minge se va realiza printr-o pozitie cât mai relaxatăa corpului în momentul prinderii, iar trunchiul şi mai ales braţele,printr-o mişcare decedare spre înapoi, vor amortiza prinderea mingii.Oricare ar fi procedeul folosit pentru prinderea mingii (cu două mâini sau cu omână), jucătorul întâmpină mingea cu palmele (palma) orientate către direcţiadin care vine mingea pentru a o controla şi apoi a amortiza prinderea ei. Îngeneral amortizarea se face prin conducerea mingii pe traiectoria ei de venire,după ce palmele (palma) au luat contact cu ea, timp în care autorezistenţamanifestată prin flexia articulaţiilor pumnilor, coatelor şi scapulo humerale,realizează frânarea vitezei de deplasare a mingii.Prinderea mingii se poate efectua:• cu două mãini şi cu o mână;• de pe loc, din alergare, din săritură.

Page 53: Curs Baschet

PREZENTAREA MODELUL (a tehnicii de execuţie)

Întrucât mecanismul prinderii este asemănător în majoritatea situaţiilor de joc, vom face descrierea procedeului de bază, de prindere a mingii cu două mâini

Poziţia iniţială: jucătorul care urmează să prindă mingea va căuta în primul rând ca printr-o cât mai uşoară şi comodă deplasare să se orienteze cu faţa spre direcţia de unde vine mingea, păstrând pe cât posibil poziţia fundamentală, cu braţele întinse înainte, paralele şi cu degetele răsfirate.

Poziţia intermediară: în momentul de contact cu mingea degetele se vor încorda, iar articulaţiile pumnilor vor exercita e cedare spre înapoi (autorezistenţă) ce se va transmite şi braţelor care, prin îndoirea lor din coate, vor realiza amortizarea prinderii şi aducerea mingii în dreptul pieptului.

Poziţia finală: jucătorul, în poziţie fundamentală, cu mingea în dreptul pieptului, braţele cu coatele flexate, uşor depărtate de corp într-o poziţie cât mai relaxată.

Page 54: Curs Baschet

TEHNICA DE EXECUŢIE:

Palmele (palma) sunt orientate întotdeauna cu degetele către direcţia de venire a mingii, cu faţa palmară uşor către minge.

Contactul cu mingea se ia cu faţa palmară a degetelor.Primul contact cu mingea constituie începutul amortizării. Pe măsură ce se face

amortizarea, se trece în ţinerea corectă a mingii şi se corectează eventual priza.

Din punct de vedere tactic se recomandă „ieşirea la minge”

GREŞELI FRECVENTE:

• Palmele sunt orientate fată în faţă, fapt ce determină dispariţia mişcării de autorezistenta din articulaţiile pumnilor; mingea poate trece cu uşurintă printre palme.

• Contactul este luat direct cu palmele pe minge şi nu cu degetele.• Amortizarea nu se face prin succesiunea mişcărilor de autorezistenţă şi de

cedare a degetelor, palmelor şi braţelor.

Page 55: Curs Baschet

UTILIZARE TACTICĂ:

* În situaţia când mingea vine la înalţimea capului sau mai sus, braţele se întind spre minge oblic, în sus şi înainte.

* În momentul când mingea ia contact cu degetele, braţele se îndoaie şi aduc mingea spre piept.

* Dacă mingea vine cu viteză mare, amortizarea va trebui sa fie accentuată printr-o îndoire mai exagerată a braţelor.

* În cazul când mingea vine prea jos se va căuta ca prinderea să se facă coborând cat mai mult trunchiul, braţele fiind orientate oblic în jos şi înainte, cu palmele orientate spre înainte şi în sus. Priza iniţială va fi de jos şi din lateral, urmând ca pe traiectul aducerii mingii la piept prima să fie schimbată în ţinere cu două mâini la piept în priză simetrică.

Page 56: Curs Baschet

METODICA ÎNVĂŢARII PRINDERII ŞI TINERII MINGII:

Controlul ţinerii mingii(a prizei) prin:

• ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte şi mişcării articulaţiei pumnilor;

• preluarea mingii din mâinile partenerului şi controlul ţinerii ei;

• prinderea şi controlul prizei corecte la mingea aruncată în sus;

• idem, după ricoşarea ei din sol.

Fente de pasare, de aruncare la coş, de plecare in dribling.

Page 57: Curs Baschet

EXERCIŢII PREGĂTITOARE: “ŞCOALA MINGII”

• Jocuri, concursuri sau ştafete cu transport de 1,2 sau mai multe mingi, folosind ca elemente de deplasare : alergarea normală, alergarea cu spatele, alergarea sărită pe un picior, pe ambele picioare (transportul mingiilor se poate face la piept, cu braţele întinse înainte, deasupra capului etc.).

• Exerciţii de aruncări şi prinderi de minge, din mers şi alergare, însoţite de întoarceri şi sărituri.

• Exerciţii de jonglerie cu mingea: treceri în jurul capului, şoldurilor, printre picioare, combinate.

• Ştafete: cu mingea rostogolită pe sol, cu semănarea şi culegerea mingilor, mingea peste pod, mingea prin tunel, transmiterea mingii prin lateral etc.

Page 58: Curs Baschet

PASAREA MINGII

Pasa este elementul care are un rol determinant în rezolvarea scopului jocului : ea asigură caracterul colectiv al jocuIui prin legătura pe care o face între acţiunile individuale şi cele colective.

Prin esenţa sa tehnico-tactică, acest element pe lângă că prezintă o gamă bogată de procedee, presupune neapărat prezenţa partenerului, fiind condiţionat de poziţia şi viteza de deplasare a acestuia, de specificul fazei de joc, de plasamentul adversarului etc.

Pasa este deci condiţionată de existenţa unui jucător care o efectuează şi de a altuia, căruia i se adresează la reuşita ei ambii jucători trebuie să-şi dea

concursul.

Page 59: Curs Baschet

Astfel, jucătorul care pasează trebuie:• să fie atent ca pasa pe care o execută să fie transmisă unui

coechipier demarcat, a cărui acţiune să o anticipeze cât mai oportun posibil,

• să determine rapid “culoarul” de pasare spre coechipierul căruia să-i transmite mingea şi pe poziţia viitoare a acestuia;

• să asigure protecţia mingii în timpul pasei eliminând posibilităţile de intercepţie din partea adversarilor mai apropiaţi;

• să folosească, în majoritate, pasele scurte;

• sa lucreze la fel de bine cu ambele mâini : ambidextria constituind o

cerintă a jocului modern.

Page 60: Curs Baschet

Jucătorul care urmează să primească mingea trebuie:• să se demarce şi să dea posibilitatea celui care pasează să-i anticipeze

acţiunea,• să participe la determinarea “culoarului” de pasare prin obţinerea unui plan

mai avansat sau prin ieşirea la minge, raportat la adversarul său direct;• sä folosească momentul intrării in posesia mingii ca fază iniţială pentru

acţiunea viitoare.

Page 61: Curs Baschet

De asemenea, pentru ca o pasã să fie utilizabilă, sunt necesare a se respecta o serie de condiţii:

• să aibă adresă, sä nu provoace greutăţi de prindere celui carui îi este adresată;

• sä aibă adâncime şi să nu traverseze terenul (de la o linie laterală la cealaltă), acest lucru dând posibilitatea de intercepţie;

• forţa de trimitere să corespundă distanţei şi direcţiei de deplasare a partenerului cãruia îi este adresată, precum şi distanţei la care se află apărătorul acestuia;

• să nu se imprime efect (rotaţie) mingii, acest lucru îngreunând prinderea ei;• pasa să nu fie “telefonată” pentru ca adversarii să nu poată sesiza unde şi

cum se va pasa ci dimpotrivă se recomandă a fi precedată de o fentă şi executată cât mai rapid;

• procedeul de pasare să corespundă situaţiei tactice din acel moment al jocului, raportat la adversari şi parteneri.

Page 62: Curs Baschet

CLASIFICAREA PASELOR:

a)După felul în care este ţinută mingea:• Pase executate cu două mâîni:• Fundamentale:

» din dreptul pieptului;» de deasupra capului;» din dreptul umărului.

• Speciale:» peste umăr;» sub axilă;» de jos (din dreptul bazinului).

• Pase executate cu o mână:• Fundamentale:

» din dreptul umărului;» din lateral;» de jos.

• Speciale:» în cârlig;» în semicârlig;» pe la spate;» prin voleibolare;» din dribling.

b) În funcţie de condiţiile de execuţie:» de pe loc;» din alergare;» din săritură;» cu pământul.

Page 63: Curs Baschet

PASA CU DOUĂ MÂINI DE LA PIEPT, DE PE LOC

Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la distanţe mici şi medii, de până la 6-8 metri.Este pasa de bază şi specifică jocului de baschet.

Din poziţie fundamentală, cu mingea ţinută în dreptul pieptului în priză cu două mâini, se începe mişcarea de extindere a braţelor spre înainte. Partea finală a execuţiei dă un ultim impuls mingii printr-o mişcare de “biciuire’, executată din articulaţiile pumnilor şi de împingere din degete (mai puţin degetele mari). Datorită impulsului dat mingii - care părăseşte mâinile jucătorului, braţele (în partea finală a execuţiei) sunt întinse înainte, la înălţimea umerilor, către direcţia de pasare, cu palmele orientate în jos, cu degetele răsfirate.

În cazul când mingea trebuie transmisă la o distanţă mai mare (10-12 m), mişcarea braţelor va fi însoţită şi de o mişcare ajutătoare, de un impuls complimentar dat printr-o păşire spre înainte - ducerea unui picior înainte.

Page 64: Curs Baschet
Page 65: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE:

• Ţinerea mingii în priză pasivă.• Executarea din articulaţiile pumnilor a unor mişcări suplimentare cu mingea,

înainte de execuţia propriu-zisă a pasei, sau a unei mişcăni de rotare din braţe prin coborârea mingii spre abdomen.

• Acţionarea în faza finală de impulsie a pasei, prin îndoirea falangelor degetelor şi împingerea mingii cu degetele mari.

• Depărtarea („umflarea”) exagerată a coatelor în lateral în timpul execuţiei, ceea ce duce la anularea forţei de pasare şi la efectuarea unei mişcări rigide.

UTILIZARE TACTICĂ:

• Pasă folosită cu deosebire în atacul poziţional şi în special împotriva apărărilor individuale mai puţin active şi împotriva aparării în zonã, în acţiunile de manevrare şi pregătire a atacului.

Page 66: Curs Baschet

PASA CU DOUĂ MÂINI DE DEASUPRA CAPULUL DE PE LOC

Pasă fundamentală pentru jucätorii cu o talie înaltă (jucători pivoţi sau centri).

PREZENTAREA MODELULUI:Din poziţia fundamentală înaltă - mingea este tinută deasupra capului

în dreptul frunţii - cu braţele îndoite din coate, care sunt orientate oblic înainte către direcţia de pasare - printr-o uşoară arcuire a trunchiului şi o păşire înainte, braţele se extind oblic înainte şi în sus, impulsul final dat mingii fiind executat prin mişcarea de ‘biciuire” din articulaţiile pumnilor.

Poziţia finală a palmelor cu degetele răsfirate, este spre în jos şi înainte. Se recomandă ca traiectoria imprimată mingii să fie întinsă, atunci când pasa nu trebuie sa treacă peste vreun adversar.

Acest procedeu este foarte eficace când se execută din săriturä : jucătorul aflat în punctul maxim al săriturii, transmite mingea apoi aterizează pe ambele picioare deodată.

Page 67: Curs Baschet
Page 68: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE:

• Ducerea mingii prea înapoi peste cap, fapt ce întârzie şi îngreunează pasarea.

• Mişcarea prea amplă din braţe in detrimentul celui de zvâcnire din articulaţiile pumnilor.

• Orientarea coatelor în lateral şi nu spre înainte şi în jos.

UTILIZARE TACTICĂ :

Pasă folosită de jucătorii înalti (pivoţi, centri) pentru a degaja mingea din aglomerarile de sub coş sau atunci când prinderea unei pase s-a făcut la înălţimea capului şi situaţia tactică solicită transmiterea foarte rapidă a mingii în faza nou apărută.

Page 69: Curs Baschet

PASA CU O MANĂ DIN DREPTUL UMĂRULUI, DE PE LOC

Reprezintă procedeul cel mai folosit de pasare cu o mână, constituind, alături de pasa cu două mâini de la piept, pasele de bază ale jocului de baschet. Execuţia acestui procedeu are la bază o mişcare naturală, asemănăndu-se cu mişcarea de azvârlire a unei pietre.

Page 70: Curs Baschet

PREZENTAREA MODELULUI:

Din poziţie fundamentală cu piciorul opus braţului de execuţie înainte, cu mingea ţinută în ambele mâini în priză asimetrică, braţele conduc mingea lateral - în dreptul umărului, timp în care trunchiul se răsuceşte puţin pe direcţia braţului de pasare.Mingea este împinsă, de mâna opusă celei de pasare, în echilibru pe palma braţului de pasare în dreptul umărului şi puţin lateral. Braţul este îndoit, cu cotul la nivelul umărului, palma cu degetele mult răsfirate este înapoi şi sub minge. Celălalt braţ se află în faţa, îndoit din cot, asigurând protejarea mingii. Întinderea bruscă a braţului spre înainte, cu preluarea forţei transmise ca o undă cu piciorul din spate, sold şi trunchi, dau un prim impuls mingii, impuls care este continuat de mişcarea de “biciuire” din articulaţiile pumnului şi degetelor. Concomitent, greutatea corpului este trecută pe piciorul din faţă, finalul mişcării găsind braţul de pasare complet întins, cu degetele orientate în jos. Pasarea mingii poate fi însoţită şi de o păşire spre înainte pe piciorul braţului de pasare, atunci când distanţa de transmitere a mingii este mare.

Page 71: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE:

Mişcarea este executată asemănător celei de aruncare a greutăţii (nu de azvãrlire), datorită apropierii mingii de umăr şi a îndoirii exagerate a genunchilor.

Cotul braţului care pasează nu este la nivelul umărului şi în lateral, lucru ce influentează asupra direcţiei, traiectoriei şi forţei de pasare.

Se pierde controlul asupra mingii în faza finală: palma rãmâne blocatä din articulatia pumnului.

UTILIZARE TACTICĂ:

Reprezintă procedeul de pasare folosit pentru transmiterea mingii la orice distanţă cu deosebire la distante lungi, deci specific în declanşarea contraatacului.

Page 72: Curs Baschet

PASAREA MINGII DIN DEPLASARE

Execuţia unei pase din deplasare se prezintă sub forma unui complex în care se îmbină alergarea cu prinderea mingii şi execuţia propriu zisă a pasei. Elementul principal în executarea unei pase din alergare îl constituie respectarea regulii paşilor, prin care jucătorului nu i se permite să efectueze mai mult de două păşiri cu mingea ţinută în mâini.

Page 73: Curs Baschet

PREZENTAREA MODELULUIExecuţia pasei din alergare poate fi precedată şi de prinderea mingii din dribling. Jucătorul aflat în dribling va căuta ca la ultima “bătaie” a mingii în sol să imprime acesteia un impuls mai puternic, care să-i

permită uşurarea prinderii mingii. Succesiunea ulterioară a mişcărilor este asemănătoare celei descrise mai sus.

GREŞELI FRECVENTE:• Nerespectarea regulii paşilor.• Între cele două păşiri jucătorul nu păstrează o poziţie stabilă de

ţinere a mingii, balansând-o în lateral dreapta şi stânga, lucru ce duce la dezechilibrări.

• Nu se ţine cont de direcţia şi viteza de deplasare a partenerului căruia îi este adresată pasa, aceasta neexecutându-se pe poziţie viitoare în care jucătorul respectiv va ajunge odată cu mingea.

• Celelalte greşeli ce mai pot apărea sunt legate de execuţia propriu

zisă a prinderii şi pasării mingii.

Page 74: Curs Baschet

INDICAŢII TACTICE:Datorită dinamicii de desfăşurare, execuţia paselor din

deplasare se face în majoritatea fazelor de joc şi cu deosebire în atacul bazat pe circulaţii ale jucătorilor, în atacul rapid, în fazele de atac în

superioritate numerică, pe contraatac.

Page 75: Curs Baschet

PASAREA MINGII CU PĂMANTUL

Ca procedee de pasare pot fi folosite atât pasele executate cu două mâini cât şi cele executate cu o mână, cu singura observaţie că prizele iniţiale să nu depşească înălţimea pieptului executantului.

Pasarea mingii cu pământul se poate executa fie de pe loc, fie din alergare.

În execuţia unei pase cu pământul se recomandă ca mingea să lovească solul în cea de-a doua treime a distanţei dintre jucătorul care pasează şi primitor. Mingii îi trebuie imprimată o forţă care să o facă ca din ricoşeul cu solul să ajungă aproximativ la înaltimea abdomenului celui căruia îi este adresată. Ca execuţie, mecanismul este asemănător procedeului de pasare de la piept, cu deosebirea că braţele se întind spre în jos şi înainte, iar poziţia fundamentală a jucătorului fiind ceva mai coborâtă.

Page 76: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE:Mingea este azvârlită sau trântită în sol, în loc să fie împinsă.

Mişcarea de “biciuire” efectuată prin lucrul din articulaţia pumnilor este lentă, imprimându-se mingii un impuls slab ca urmare, mingea

ricoşează puţin din sol şi la mica înălţime, creând dificultăţi în prinderea ei.

INDICAŢII TACTICE:

Reprezintă un procedeu al jocului modern, folosit pentru transmiterea mingii la distanţe mici şi mijlocii, împotriva apărărilor în zonă - precedat de fentă, sau împotriva apărărilor activ-agresive cu marcaj din faţă al partenerului căruia ii este adresată.

Page 77: Curs Baschet

INDICAŢII METODICE:

În cadrul invăţării pasei distingem o eşalonare metodică a condiţiilor de

execuţie : de pe loc, urmate de deplasare şi din deplasare.

Page 78: Curs Baschet

METODICA ÎNVĂŢĂRII PASELOR DE PE LOC ŞI URMATE DE DEPLASARE:

a)Exerciţii imitative (fără minge):de pe loc, imitarea paselor cu două mâini de la piept, insistând asupra

mişcării finale “de biciuire” - din articulaţiile pumnilor;din mers şi apoi uşoară alergare, săritură imitând prinderea mingii, aterizare

pe ambele picioare, pasa.b)Executarea pasei În formaŢii cu căpitan.c)Executarea pasei În formaţii fără căpitan:

pe perechi, în triunghi, pătrat, romb, cerc, două linii faţă în faţă etc.Variante:a)Circulaţia mingii

spre dreaptaspre stânga

b)Circulaţia jucătorilorla şirul propriula şirul alăturat

la şirul propriu, ocolind toată formaţiaspre dreaptaspre stânga

Page 79: Curs Baschet

METODICA ÎNVĂŢĂRII PASELOR DIN DEPLASARE :

a) Execuţii imitative (fără minge)din mers şi apoi uşoară alergare, păşire mai lungă pe dreptul cu imitarea prinderii mingii, păşire cu

stângul, imitarea pasei şi continuarea deplasării.b)Exerciţii şi formaţii pentru învăţarea şi consolidarea pasei din deplasare:

pe perechi, la distanţă de 3 metri unul de altul, îşi pasează mingea alergând pe loc;elevii, aşezati în cerc, cu un căpitan la centru, se deplasează primind şi pasând mingea pe raza

cercului,elevii aşezaţi In şir câte unul, aleargă pe rând către profesor, primesc mingea, o pasează înapoi şi se

deplasează, ocolind profesorul, la coada şirului;deplasare înainte cu pasarea mingii spre dreapta şi stânga;pase în doi, apoi în trei elevi care se deplasează înainte (primele execuţii din mers, apoi din alergare);suveică simplă şi dublă;pase în trei elevi cu două mingipase în trei elevi cu schimb de locuri (criss-cros)

c)Consolidarea însuşirii paselor în relaţie cu alte elemente tehnice:- Pentru pasele de pe loc şi urmate de deplasare:prindere de minge, pivot, pasă, deplasare;prindere de minge, dribling, oprire, pasă, deplasare;prindere de minge, pivot, dribling, oprire, pasă şi deplasare,prindere de minge, fentă, pivot, dribling, oprire, pasă şi deplasare.- Pentru pasele din deplasare:alergare, prindere de minge, dribling, pasă din deplasare;prindere de minge de pe loc, plecare în dribling, pasă din deplasare;deplasare, prindere de minge, oprire, dribling, pasă din deplasare.

Page 80: Curs Baschet

EXERCIŢII PREGĂTITOARE:

• Exerciţii pentru prelucrarea articulaţiilor pumnilor : rotări în toate sensurile, închiderea şi deschiderea pumnilor, mişcări de flexie şi extensie prin presiunea unei palme asupra celeilalte, scuturări şi biciuiri din articulaţiile pumnilor.

• Flotări la perete şi pe sol.• Exerciţii cu măciuci, mingi de tenis şi mingi medicinale.• Exerciţii cu cordonul elastic, extensorul şi gantere.• Exerciţii de pasare din poziţii nespecifice; din ghemuit, din şezând,

din culcat înainte etc.• Pasarea mingii la ţintă : cercuri tasate pe sol sau pe perete, cutii de

ladă, mingi medicinale aşezate pe sol sau bancă de gimnastică.• Diferite concursuri şi întreceri de transport şi transmitere a mingii de

baschet sau medicale (o minge, două sau mai multe, de diferite dimensiuni şi greutăţi).

Page 81: Curs Baschet

OPRIRILE

OPRIRE ÎNTR- UN TIMP

Oprirea într-un timp reprezintă procedeul cu care se începe învăţarea acestui element şi se execută din alergare precedat de prinderea mingii din pasă.În momentul care precede prinderea mingii jucătorul execută o uşoară săritură înainte - pe orizontală. Prinderea mingii se face în săritură, aterizarea executându-se pe ambele picioare care vor fi proiectate puţin înainte, centrul de greutate al corpului rămânând înapoia poligonului de sprijin al tălpilor, pentru a anula inerţia şi a oferi echilibru corpului. Gleznele, genunchii şi trunchiul se flexează foarte mult, jucătorul intrând în poziţia fundamentală.Dacă viteza de deplasare care precede oprirea - este mare, se recomandă ca, dupa efectuarea aterizării propriu-zise, un picior să fie dus înainte, trecând în pivotare prin păşire şi realizând astfel o nouă frânare.

Page 82: Curs Baschet

OPRIREA ÎN DOI TIMPI

Procedeu cu o frecventă de folosire din ce în ce mai mare în jocul modern, datorită vitezei mereu crescânde de desfăşurare a jocului. Tehnica de execuţie este asemănătoare opririi într-un timp uşoară săritură cu prinderea mingii, aterizare pe piciorul care ia primul contact cu solul cu călcâiul, genunchiul fiind întins. Urmează flexia genunchiului - mişcare ce contribuie la amortizarea şocului de aterizare - oprire. Proiecţia centrului de greutate al corpului pe sol, din poziţia dinapoia tălpii de contact, este deplasată spre înainte, inerţia alergării cum şi eventuala dezechilibrare a corpului fiind anulate prin aşezarea înainte a celuilalt picior cu talpa orientată oblic spre interior, contactul cu solul luându-se mai mult pe marginea internă a labei piciorului din faţă ducându-se oblic înainte pe direcţia de aşezare a acestui picior. Greutatea corpului începe a fi repartizată pe acest picior dar ea va trebui să rămână mai mult pe piciorul care a luat primul contact cu solul. În cazul în care inerţia nu poate fi învinsă, tot cu piciorul celui de-al doilea timp al opririi se va executa o nouă păşire înainte fără însă ca primul picior de contact cu solul - piciorul pivot, să fie ridicat. După oprire, piciorul din faţă va fi retras, jucătorul urmând să intre în poziţia fundamentală.

Page 83: Curs Baschet

GREŞELI FRECVENTE

În timpul săriturii pentru realizarea opririi corpul se apleacă înainte.La aterizare, picioarele nu sunt duse suficient de înainte şi înaintea

proiecţiei centrului de greutate pe sol; nu se flexează în suficientă măsură genunchii care, printr-o autorezistenţă, sã tindă spre o ghemuire a corpului în finalul opririi.

Greutatea corpului este repartizată inegal; mai mult pe piciorul din faţă - la oprirea în doi timpi.

Picioarele - la oprirea în doi timp - se aşează unul în prelungirea celuilalt, poligonul de susţinere fiind astfel mult îngustat.

UTILIZARE TACTICĂ

Este elementul folosit ori de câte ori jucătorul aflat în alergare primeşte mingea sau driblând doreşte sau trebuie să se oprească. De asemenea, precedat de prinderea mingii, este folosit ca fentă pentru realizarea demarcajului individual înaintea executării unei acţiuni individuale de depăşire. Oprirea reprezintă totodată elementul component al acţiunii de “ieşire la minge” în vederea asigurării prinderii mingii.

Page 84: Curs Baschet

SUCCESIUNEA METODICĂ:

• alergare - oprire la semnal (fluier, bătaie din palme)• alergare - oprire la semne• aruncarea mingii în sus şi înainte - oprire• aruncarea mingii în sus şi înainte cu lăsarea mingii să cadă pe sol -

prindere - oprire• alergare - prindere - oprire - pase• alergare - prindere - oprire - dribling - oprire - pasă• dribling - oprire - pasă• dribling - oprire - aruncare - recuperare• dribling - pasă - prindere - oprire - pasă• dribling oprire - pasă - prindere - aruncare la coş din săritură• prindere - oprire - pivot - pasă• dribling - oprire - pivot - pasă• prindere oprire - pivot - dribling - oprire - pivot - pasă

Page 85: Curs Baschet

FORMAŢII:

• individual cu mingea• în perechi• suveică simplă• suveică dublă• şiruri• joc 1-1; 2-1; 2-2; 3-1; 3-2; 3-3; 4-4; 5-5 pe 1/2 teren şi pe tot terenul• “Ţinerea mingii” şi joc cu temă

Page 86: Curs Baschet

PIVOTAREA

Este unul dintre cele mai folosite elemente în jocul de baschet, întrutotul specific acestui joc sportiv.

Pivotarea - întoarcerea - este condiţionată de prevederile regulamentului. Executia greşită determină comiterea abaterii de „paşi”.

Clasificarea procedeelor de pivotare este următoarea:a)Din punct de vedere al execuţiei:

- pivotare prin păşire- pivotare prin întoarcere.

b)Din punct de vedere tactic:- pivotare ofensivă (spre înainte),- pivotare defensivă (spre înapoi).

Page 87: Curs Baschet

ANALIZA PROCEDEELOR DE PIVOTARE:

a)PREZENTAREA MODELULUI de pivotare prin păşire (spre înainte, spre înapoi):Jucătorul - oprit in poziţie fundamentală, cu mingea in protecţie prin lucrul de braţe - trece

greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executând o uşoară flexie în toate articulaţiile acestui picior. Corpul se apleacă spre înainte, călcâiul piciorului pivot se ridică de pe sol şi printr-o uşoară extensie în articulaţiile acestui picior, jucătorul execută o păşire spre înainte cu celălalt picior. Pingeaua piciorului pivot nu se va ridica de pe sol. În timpul execuţiei, piciorul pe care se păşeşte (mobil) nu rămâne întins, ci este uşor îndoit din genunchi : când ia contact din nou cu solul, acesta preia o parte din greutatea corpului.

b)PREZENTAREA MODELULUI de pivotare prin întoarcere:În general, mişcarea este asemănătoare celei descrise mai sus. Esenţialul în această

mişcare este descărcarea de greutate a piciorului oscilant şi impulsul dat de uşoara răsucire a umărului, trunchiului, şoldului şi a piciorului către direcţia întoarcerii. În timpul pivotării, piciorul oscilant alunecă uşor pe sol. La terminarea întoarcerii (pivotării) jucătorul se va afla în poziţia fundamentală,cu baza de susţinere ceva mai mare şi orientat pe noua direcţie.

Page 88: Curs Baschet

TEHNICA DE EXECUŢIE:

În timpul execuţiei pivotării se urmăreşte menţinerea poziţiei fundamentate concomitent cu realizarea protecţiei mingii.

Piciorul oscilant (mobil) nu se va deplasa niciodată până la poziţia de a fi pe acelaşi lung de linie cu piciorul pivot.

Labele picioarelor trebuie să fie aproximativ paralele şi cu sprijin pe pingea pentru a realiza o poziţie cât mai echilibrată.

Articulaţiile gleznelor şi genunchilor sunt permanent flexate, indiferent de acţiunea şi distanţa dintre labele picioarelor.

GREŞELI FRECVENTE:Pivotarea se execută pe călcâiul piciorului nu pe pingea.În timpul execuţie se întind genunchii şi gleznele, creând o poziţie rigidă a

întregului corp.Se încrucişează picioarele nu se pastrează paralelismul tălpilor.Lipsa de coordonare în mişcările executate pentru protecţia mingii determină

dezechilibrarea corpulul în timpul execuţiei pivotării.

UTILIZARE TACTICĂ:Pivotarea este folosită în jocul ofensiv ori de câte ori jucătorul are mingea şi

execută opriri, protecţie de minge, blocaje ofensive, fente, precum şi în jocul jucătorutul pivot sau centru.

Page 89: Curs Baschet

SUCCESIUNEA METODICĂ:

a)pe loc - pivotări - prin păşire

- prin întoarcere

b)din alergare - oprire la semnal, pivotare prin întoarcere 180°

- întoarcere prin păşire înainte, înapoi

- alergare cu oprire şi pivotare la semne, semnale

Page 90: Curs Baschet

METODICA ÎNVĂŢĂRII PIVOTĂRII:A. Element tehnic folosit pentru protecţia mingii ce este insuşit în paralel cu celelalte elemente ale jocuiui de baschet şi în mod direct cu prinderea, ţinerea mingii şi cu oprirea.

În execuţia lui se va urmări ca:- centrul de greutate să fie coborât- gleznele şi genunchii îndoiţi- trunchiul uşor înclinat spre înainte- tălpile picioarelor departate şi în acelaşi plan cu linia umerilor.

Ca orientare a procesului de predare se va urmări eşalonarea metodicii raportată la echilibru, protecţia şi transmitere de minge.

B. Exerciţii imitative.Exerciţii fără minge - executate pe loc, apoi din alergare cu oprire la semnal: - piruete, mersul “pe trotinetä” cu punct fix pe sol; -păşiri înainte, înapoi, lateral etc. cu revenire in poziţia fundamentală;-întoarceri prin păşiri repetate pe piciorul de impulsie;-înainte, înapoi;-ştafete : alergare cu oprire şi pivotare în dreptul diferitelor semne sau la semnale.Exerciţii cu mingea: - de pe loc, din poziţie fundamentală:

-prindere, pivot prin păşire înapoi-înainte, pasă; -idem cu pivotare prin întoarcere 90°- 180°;

- spre înapoi, spre înainte. -idem cu schimbarea locului de ţinere a mingii (sus, jos, lateral) în timpul pivotării.

Page 91: Curs Baschet

Exerciţii cu mingea din deplasare:- aruncarea mingii în sus şi înainte, alergare, prindere în săritură, oprire, pivot, pasă;- dribling, oprire, pivot, pasă;- alergare, prindere, oprire, pivot, pasă, deplasare;- dribling, oprire, pivot, aruncare la coş;-alergare, prindere, oprire, pivot, aruncare la coş de pe loc (sau din săritură);-ştafete cu aplicarea unor structuri simple (dribling, oprire, pivot…etc.).