cvj nr 914,miercuri5august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 914

Miercuri, 5 August 2015

C ornel Resmeriþã,ºi-a reluat

începând de luni 3august, atribuþiile deprimar al municipiu-lui Lupeni. Declaraþiaa fost fãcutã depreºedintele PSDLupeni, CristianResmeriþã.

“Începând de ieri (luni-n.r.) Cornel Resmeriþãeste primarul municipiuluiLupeni, acesta ºi-a reluatfuncþiile administrative”, a declarat în cadrul emisiunii Punctul pe I dela MONDO TV Cristian Resmeriþã,preºedinte PSD Lupeni.

Prefectul judeþului

Hunedoara, SorinVasilescu, a declarat cã odatã cu suspendareacontrolului judiciar, edilul

ºi-a putut relua atribuþiile. “Confirm faptul cã nu

mai este suspendat dinmomentul în care i s-a sus-

pendat controlul judiciar.Nu mai avea restricþii înceea ce priveºte atribuþiilesale”, a declarat SorinVasilescu, prefectul judeþului Hunedoara.

Primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã,a fost suspendat dinfuncþie timp de mai multeluni dupã ce numele acestuia a apãrut într-undosar anchetat de DNA în ceea ce priveºteGala Bute.

Monika BACIUMonika BACIU

Cornel Resmeriþã s-a întors la serviciu

Aceastã grevã a fost prima mare acþiunecolectivã de protest amuncitorilor, din timpulcrizei economice din anii1929-1933. în acest sensîn majoritatea localitãþilorVãii Jiului vor avea locdepuneri de coroane deflori.

“Ceremonia dedepunere de coroane deflori va avea loc joi, 6august, începând cu ora 9în parcul central CarolSchretter, vor fi depusecoroane de flori la statuiaminerului”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Tot la Petroºani deZiua Minerului va avea locºi festivalul berii.

“De ziua Minerului seva organiza festivalulBerii, unde noi suntemsusþinãtori, noi am dattoate aprobãrile ºi vaspectacol de muzicã popularã, muzicã uºoarã,muzicã folk, va fi o sãrbãtoare pentru toatãlumea ºi toate gusturile”,a mai spus sursa citatã.

La acea vreme, obiec-tivele protestatarilor auconstat în obþinerea unor

condiþii de muncã maibune, echipamente deprotecþie, salarizare maibunã ºi acordarea unorfacilitãþi muncitorilor dinsubteran ºi familiilor acestora, care sã le asigure supravieþuirea.Greva a degenerat însã în numeroase acte de violenþã, în urma cãroraau fost uciºi peste 20 demuncitori ºi mulþi alþii aufost rãniþi. De atunci, ziua de 6 august a devenitoficial Ziua minerului,având semnificaþiacomemorãrii victimelorcare s-au jertfit în luptelepentru obþinerea unorcondiþii de muncã ºi viaþãmai bune. Totodatã, suntcomemorate victimelenumeroaselor accidentede muncã din minerit.


Ziua Minerului, depuneri decoroane de flori la Petroºani

5-6 august 1929

Greva minerilor de laLupeni, cu morþi cu tot, a

fost confiscatã de comuniºti

D epuneri de coroane de flori. Minerii dintoate bazinele carbonifere ale þãrii

comemoreazã, la 6 august, minerii uciºi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929.

”D upã 1948, comuniºtii au încadrat greva (Lupeni, august 1929 –n.n.)la loc de seamã în lupta proletariatului cu "regimul burghezo-

moºieresc". În realitate, aportul comuniºtilor în organizarea acesteia a fostinsignifiant. Dar regimul avea nevoie sã justifice lupta de clasã, ºi astfel a"confiscat" protestul disperat al minerilor din august 1929” – Ilarion Þiu,istoric, scriitor ºi publicist. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Ioan Ranþa ºi-alansat o nouã carte încare descrie toateetapele vieþii sale. Aumblat în toatã lumea,a trãit în toate tim-purile, ºi de bine ºi derãu ºi a ales sã îºi scriememoriile. Deºi a fostpe toate continentele,Ioan Ranþa se consi-derã momârlan din

Jieþ ºi toatã lumea sã se învârte în jurulsatului natal.

“Mi-a fãcut plãceresã scriu aceastã cartepentru cã am umblatîn toatã lumea ºi amcrescut dintr-unmomârlan simplu de laJiet. Am ajuns sã fiu ºidiplomat ºi doctor înºtiinþe în 44 de þãri ale

lumii. Eu am mâncatcu o lingurã nu ca ceide acum cu trei linguri.Dacã acum aº fi pestehotare nu m-aº maiîntoarce în þarã ca sãvãd mafia asta careconduce acumRomânia”, a declaratIoan Ranþa.

Ioan Ranþa regretãfelul în care a ajuns

patria sa mamã. Încartea lansatã are ºi unpasaj pe care acum îlcontrazice.

“Nu am avut nevoiesã rãmân în nicio þarãca sã transfug, nu ammâncat cu douã lin-guri, mi-a plãcut þaramea, zona Valea Jiuluiºi momârlanii”, scrienonagenarul în carte.

“Aceastã carte esteistoria vieþii mele întrei pãrþi. Prima parteo constitue copilãria, adoua parte este activi-tatea de la studenþie ºi

a treia parte o repre-zintã cooperarea depeste hotare în þãrilelumii. Datoritã politiciidin trecut înainte derevoluþie când politicaRomâniei era egalã cupolitica din þãrileUniunii Europene depeste tot. Exportãmºtiinþa, materiale ºiforþa de muncã ºiaceastã politicã seduce ºi acum în toateþãrile lumii, doar noidupã revoluþie amvândut tot”, ne maispune Ioan Ranþa.

Lansarea de carte aavut loc la PrimãriamunicipiuluiPetroºani, evenimentla care a luat parte ºi

edilul Tiberiu IacobRidzi.

“Noi suntem gazde,domnul Ranþa e unpersonaj respectabil ladumnealui, la vârstadumnealui încã poatesã scrie din experienþasa ºi din activitatea pecare dumnealui adepus-o. A ocupatfuncþii importante la nivel naþional ºiexperienþa pe caredumnealui o are poate fi de folos înanumite momente ºifaptul cã scrie acestecãrþi e un lucru bun”,a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.


Medici pe calede dispariþieF oarte mulþi dintre doctori

sunt în vârstã ºi înurmãtorii câþiva ani s-ar puteapensiona, iar locul lor rãmâneliber în condiþiile în care suntdoar câþiva medici tineri.

Peste 100 de mii de locuitoridin cele ºase localitãþi ale VãiiJiului vor fi în pericol din cauzãcã sunt prea puþini medici defamilie, iar numãrul lor va

scãdea în urmãtorii ani. Foarte mulþi dintre doctori

sunt la un pas de pensie ºi dacãnu aleg sã profeseze ºi dupã„retragere”, cei circa 140 demii de locuitori ai Vãii Jiului, vortrebui sã se încoloneze la ceicâþiva doctori care rãmân înbranºã. În ultimii ani prea puþinimedici tineri au ales sã-ºideschidã cabinete în cele ºaselocalitãþi din regiune.

„Din ceea ce ºtiu eu este unsingur medic de familie tânãrcare are cabinet, parcã laPetroºani. Noi suntem destul de

aglomeraþi, la nivelul Vãii suntcam 50 de medici de familie.Cred cã prea puþini faþã denecesar, însã dacã mulþi dintrenoi vom ieºi la pensie, pentrucã ne apropiem de ea, va trebuisã ne punem o întrebare”,spune unul dintre medicii defamilie din zonã. Autoritãþile dincele ºase localitãþi au încercatprin diferite metode sã atragãmedici la unitãþile medicale pecare le gestioneazã, însã cei maimulþi sunt pe diferite specializãriºi nu de medicinã generalã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

N edeia Troiþeidin Parâng

va aduna la aceeaºimasã circa 450 delocalnici din Petrilaºi Petroºani, iar liberalii din celedouã localitãþi, spuncã totul se va face pecheltuiala organizaþi-ilor din Valea Jiului.

Nedeia din Parâng,desfãºuratã în fiecarean pe data de 15august, a fost reînviatãde un liberal în urmãcu nouã ani, iar laaceastã ediþie membriiPNL din Valea Jiului

vor sã petreacã alãturide ei peste 400 delocalnici. Astfel, va fiorganizatã o masã pentru circa 450 deoameni, iar totul va fipe cheltuiala liberalilordin Petrila ºi Petroºani.„Pe lângã momârlaniidin Jieþ ºi Petroºani,cei care participã înmod tradiþional lanedeie, noi vrem sã

aducem ºi mulþi dintresãrmanii din ValeaJiului, pentru cã masade la nedeie este oagapã, la fel ca la toatenedeile din Valea Jiului.Ne dorim ca ºi aceºtioameni sã simtã obucurie în aceastã zi desãrbãtoare ºi din acestmotiv am decis camasa sã fie pentru 450de persoane. Totul este

fãcut din contribuþia liberalilor din ValeaJiului, mai ales a orga-nizaþiilor din Petrila ºiPetroºani ºi nu am vrutsã implicãm banul public. Dupã masã vomavea ºi un spectacol fol-cloric ºi cred cã toþi ceicare vor participa, ºisãrac dar ºi bogat, sevor simþi foarte bine”,declarã Costel Avram,preºedintele PNLPetrila ºi coordonatorulliberalilor din ValeaJiului. Nedeia are loc lacota 1700 m, în faþatroiþei ridicate în masiv,ºi nu vor lipsi bucateletradiþionale preparatedupã reþete moºtenitede la strãbuni demomârlanii de astãzi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Liberalii aºeazã la aceeaºi masãºi bogaþii dar ºi sãracii

Un momârlan din satul Jieþ, Valea Jiului,pe meridianele miniere ale globului“Din întâmplare am avut o viaþã simplã cumpãtatã ºi în

conseconþã sunt un momârlan longeviv. Nu am avut liniºtetot timpul, am cãutat ceva nou, nu puteam sta locului”, scrienonagenarul Ioan Ranþa în cartea “Un momârlan din satul Jieþ,Valea Jiului, pe meridianele miniere ale globului”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 5 August 2015 Actualitate 3

Noul CCM negociatîn data de 03.08.2015a modificat grila desalarizare pentru ºefi, însensul reducerii nivelu-lui maxim de salarizarede la 10.600 lei la

7.782 lei, deci aproximativ 30% înunele cazuri chiar 40.

,,Felicit ºi pe aceastãcale conducerea CEHºi reprezentanþii sindi-catelor pentru noul

CCM negociat ºi lemulþumesc cã au þinutcont de solicitãrile melede acum câteva sãp-tãmâni când am atrasatenþia asupra salariilorcelor din conducereaComplexului EnergeticHunedoara", a declaratCristian Resmeriþã,deputat PSD.

În tot acest timp,deputatul se declarãnemulþumit de faptul cãîn continuare directoriisocietãþilor de stat,printre care ºi Aurel

Anghel, directorul general al SNÎMVJ ºitotodatã cumnatul sãu,încaseazã salarii deordinul zecilor de miide lei.

,,Mã arãt surprins cã pânã la aceastã datãnu s-au luat mãsuri ºi înceea ce priveºtereducerea veniturilorîncasate de directoriigenerali ai celor douãsocietãþi comerciale,CEH ºi SNIMVJ, pre-cum ºi a indemnizaþiilormembrilor Consiliilor

de Administraþie, nucontest legalitatea acestora, ci le considerimorale în situaþia încare societãþile se con-fruntã cu grave proble-me financiare, salariilecelor ce dau cãrbunesunt mult mai mici ºicondiþiile de lucru suntdin ce în ce mai grele”,mai spune deputatul

Cristian Resmeriþãsusþine solicitã diminua-rea salariilor celor dinconducere, iar banii sã fie direcþionaþi spresalariaþii direc produc-tivi, în caz contrar varetrage sprijinul politic.

“ Fac din nou apel la directorii generali aiacestor societãþi ºi lamembrii Consiliilor deAdministraþie, sã iamãsuri pentru ca ºiveniturile lor sã fiedrastic reduse în celmai scurt timp,economiile care se vorface sã fie folosite pentru a asiguracondiþii pentru continuitatea activitãþii

Complexului EnergeticHunedoara, respectivcondiþii mai bune delucru ºi salarizare pentru cei de laÎnchideri Mine, în cazcontrar voi lua mãsurica acestora sã le fieretras sprijinul politic",a mai subliniatResmeriþã.


“Utilaje deschimb nu mai

existã”. Cam acestevorbe se aud zi de zidin gura minerilor.

Lipsurile în mineledin Valea Jiului suntmari ºi cunoscute deani de zile. Investiþiileau rãmas la stadiul deintenþie ºi cam atât.Anul 2016 îi va prindepe nepregãtite pe ceide la ComplexulEnergetic Hunedoaracare nu au fãcut niciundemers pentru adeschide noi capacitãþide producþie.

“Problemele suntcele mai grave în ceeace priveºte lipsa mate-rialelor ºi pieselor deschimb. Conducerea

societãþii a încercat sãfacã eforturi financiarepentru a asigura abata-jele cu minimul necesarpentru a putea realizaproducþia de cãrbune,însã nu a reuºit.Lipsurile sunt extremde evidente atât în ceeace priveºte materiale ºipiese de schimb, dar ºimai grav, în ceea cepriveºte resursa umanã.Avem deja trei ele-mente care nu ne con-

duc decât spre nereali-zarea sarcinii de plan,iar viitorul în ceea cepriveºte capacitãþile deproducþie pentru 2016este unul extrem desumbru. Lucrãrile depregãtire, de investiþii,au fost oprite ceea ceva face ca peste un ansã vorbim de lipsalocurilor de muncãdirect productive”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Potrivit liderilor desindicat existã posibili-tatea ca anul viitor pevremea acesta numãrulcapacitãþilor de producþie sã ajungã lajumãtate.

“Ultilaje de schimbnu mai existã. Noi ca ºisindicat reprezentativ

care înþelege situaþiavom fi de acord cuorice mãsurã carepoate sã ducã la achizi-þia de utilaje, de com-bine de înaintare, detransportoare care potsã urgenteze acestelucrãri. La anul peaceastã vreme, dacã totaºa vom continua,putem vorbi de jumã-tate din capacitãþile deproducþie pe care leare CEH în cele patruexploatãri miniere. Nuvreau sã cred cã vomajunge în acest punct”,a mai spus sursa citatã.

Pentru lipsurile dinsubteran s-au dat ºiamenzi în cursul acestuian. 26 de mii de lei aplãtit ComplexulEnergetic Hunedoarapentru faptul cã nu aasigurat condiþii de siguranþã pentru lucrãtorii celor patruunitãþi miniere.

Monika BACIU Monika BACIU

Minor de trei ani -lovit de o maºinãU n copilaº în vârstã de trei

ani, din Petroºani, a ajuns laspital dupã ce a fost lovit de unºofer care circula regulamentar.

Copilul a fost scãpat din ochi de pãrinþi ºi aþâºnit în drum. ªoferul de 48 de ani a încercatsã-l evite, iar manevra sa i-a salvat viaþa copilaºului.

Acesta a fost atins uºor de autoturism ºirãnile suferite nu-i pun viaþa în pericol. „Unconducãtor auto în vârstã de 48 de ani, dinPetroºani, în timp ce conducea un autoturismpe strada Saturn din Petroºani, a surprins ºiaccidentat uºor un minor în vârstã de 3 ani,care, fiind nesupravegheat, s-a angajat în tra-versarea strãzii prin loc nepermis ºi fãrã sã seasigure”, au precizat poliþiºtii hunedoreni.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Metoda „accidentul”,la pãtratD ouã victime în Hunedoara. Scenariul

a fost acelaºi, un membru al familieia fost implicat într-un accident rutier ºipentru a scãpa de închisoare ori pentrutratament, rudele trebuie sã dea bani.

Escrocii au reuºit sã pãcãleascã douã victimeîn aceeaºi zi, ambele din municipiul Hunedoara.

„ În data de 03.08.2015, în jurul orei 10:30, lasediul Poliþiei Municipiului Hunedoara s-a prezentatun bãrbat în vârstã de 78 de ani, din municipiulHunedoara, care a sesizat faptul cã, în seara zilei de02.08.2015, în jurul orei 19:00, a fost apelat petelefonul fix de cãtre o persoanã necunoscutã, care s-a prezentat ca fiind „avocat” ºi i-a spus cã fiul sãu a fost implicat într-un accident rutier, în municipiulTimiºoara, ºi i-a solicitat „toþi banii din casã”. Apoi,hunedoreanul a vorbit la telefon cu o altã persoanã, acãrei voce semãna cu cea a fiului sãu, care plângea

ºi îi spunea sã îl ajute sã nu ajungã la închisoare.Dupã câteva minute la uºa locuinþei hunedoreanuluis-a prezentat un tânãr, cãruia i-a înmânat 20.000 delei ºi 500 de dolari”, a precizat Laura Bradu, purtãtorde cuvânt IPJ Hunedoara. Omul ºi-a dat seama maitârziu cã a fost înºelat prin metoda „accidentul”. Adoua victimã a þeparilor a fost o adolescentã de 14ani. „La ora 14:17, Poliþia Municipiului Hunedoara afost sesizatã, prin Serviciului Naþional Apeluri deUrgenþã 112, de cãtre o tânãrã din municipiulHunedoara, despre faptul cã sora sa, în vârstã de 14ani, din Hunedoara, fiind singurã la domiciliu, a fostapelatã pe telefonul fix de cãtre o persoanã necunos-cutã, care a anunþat-o cã pãrinþii sãi au avut un acci-dent rutier ºi sunt duºi cu elicopterul la Bucureºti ºi i-a solicitat „toþi banii din casã”, pentru intervenþiimedicale. Conform indicaþiilor primite, dupã câtevaminute minora s-a întâlnit în Parcul Tineretului dinHunedoara cu un tânãr brunet cãruia i-a dat o plasãconþinând 4.850 de lei ºi 100 de euro, bani pe carei-a gãsit în casã”, mai precizeazã sursa citatã. Poliþiºtiihunedoreni încearcã sã dea de urma escrocilor ºi auîntocmit dosare penale în ambele cazuri.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Salariile ºefilor din CEH intrã la apã!N oul contract colectiv de muncã

prevede ºi diminuarea salariilorcelor din structura de conducere aComplexului Energetic Hunedoara.Reducerile vor fi resimþite în buzunareleºefilor care pânã acum încasat zeci de miide lei. Salariile personalului de conducerese vor diminua chiar ºi cu 40 de procente.

Fãrã investiþii, la jumãtate

Capacitãþile de producþie de la CEH s-ar putea înjumãtãþi

Ziua minerilor fusesestabilitã ca o aniversarea eroicei file din istoriaclasei muncitoare,amintind de greva de laLupeni din 1929. Atuncimuriserã 23 de munci-tori, comemoraþi apoi caeroi cãzuþi în luptaîmpotriva "regimuluiburghezo-moºieresc". Înanii '80, despre aceºtianu se mai amintea decâtvag în manualele de istorie. Se fãcuse loceroilor prezentului, aiEpocii de Aur ºi "primului fiu al þãrii",Nicolae Ceauºescu,"erou între eroi" – scriaIlarion Þiu, istoric ºi publicist, în 4 august2009, în secþiunea scân-teia/special/jurnalul.ro

Dupã primul rãzboimondial, în România auexistat puþine acþiunicolective de protest alemuncitorilor. Principalacauzã a constat în lipsade organizare sindicalã.Din cauza vecinãtãþiiRusiei Sovietice, guver-nele României interbe-lice au fost vigilente ºifaþã de pericolul comu-nist. În iulie-august 1919au avut loc proteste alemuncitorilor ceferiºti dinBucureºti ºi ale celorpetroliºti de pe ValeaPrahovei.

Cu toate cã Româniaa aderat la OrganizaþiaInternaþionalã a Muncii,creatã în 1919, apli-carea principiilor aces-teia a fost sistematic

amânatã. Primele mãsurilegislative s-au luat în1925, prin adoptarealegii repausului duminicalºi în sãrbãtorile legale.Presiunile internaþionaleau silit România sãadopte legi noi înfavoarea muncitorilor în1928. Aceste legi vizau ocrotirea munciiminorilor ºi a femeilor,fixarea duratei zilei delucru la opt ore.

M izeria vieþii,lipsa CCM,

plus ”agitatoriicomuniºti” ºiantepronunþareaunui procuror

Muncitorii de laexploatarea minierãLupeni se organizaserã

încã din cursul anului1928 într-un sindicatindependent. Liderii sãi erau Teodor Munteanu ºi unanume Moldoveanu.Respectivul sindicat nuavea orientare comu-nistã. Cei doi lideri erauîn relaþii cu partidul deguvernãmânt, PNÞ,care dorea strângerealegãturilor cu mediilemuncitoreºti.

Dupã grevã, presaopoziþiei a afirmat cãrelaþiile sindicatului cuPNÞ erau chiar foartestrânse, întrucât membriai acestuia au participatîn mai 1928 la o maremanifestaþie electoralãîn oraºul Alba-Iulia.Astfel cã, în primele luniale conflictului demuncã, sindicatul i-aîndrumat pe muncitorisã aºtepte deciziainstanþei. În primãvaraanului 1929 în ValeaJiului au activat ºi agita-

tori comuniºti ilegaliºti.

Controlul guvernuluiasupra organizaþiilormuncitoreºti nu diminuapotenþialul de revoltã.Minerii trãiau în mizerie,iar ajutoarele sociale alestatului erau neînsem-nate faþã de nevoile lor.Amânarea verdictuluiprivind noul contractcolectiv a afectat opti-mismul muncitorilorcare nu se simþeau pro-tejaþi de nici o instituþie.

Greva era una dinpuþinele soluþii prin careputeau atrage atenþiaguvernului spre condiþiile lor de trai.

Greva s-a declanºat îndimineaþa zilei de 5august 1929. Muncitoriiau fost nemulþumiþi dedecizia conduceriiSocietãþii "Lupeni" de anu permite SindicatuluiIndependent sãplãteascã fiecãrui anga-jat o zi de muncã dinfonduri proprii. Imediat,

circa douã sute demuncitori s-au întrunitpentru a discuta ati-tudinea patronatului ºiau decis sã declanºezeprotestul.

Greviºtii de la minele"Victoria" ºi "Elena" aupornit dupã aceea unmarº spre alte douãmine, "Carolina" ºi"ªtefan". Nu toþi mineriiau decis sã se alãtureprotestului, circa douãsute de muncitoriintrând în subteran. Înscurt timp, situaþia ascãpat de sub controlulliderilor SindicatuluiIndependent, care auanunþat autoritãþile de laDeva cã nu mai suntresponsabili de evoluþiaevenimentelor.

Este foarte probabilca agitatorii comuniºtisã fi avut un rol impor-tant în radicalizarea acþiunii muncitorilor,deoarece miºcãrile careau urmat au avut un

caracter de sabotaj.

Greviºtii au decis sãocupe Uzina electricãLupeni, deoarece prin oprirea activitãþiiacesteia puteau facepresiuni asupraautoritãþilor. Un grupradical a intrat în interi-orul uzinei ºi l-a somatpe mecanicul-ºef RaduNicolau sã opreascãfocul. Conºtient de con-secinþe, acesta s-a opus,însã a fost înjunghiat ºimai apoi transportat laspitalul din localitate.Personalul uzinei a fostevacuat prin folosireaforþei, iar jandarmulcare asigura paza obiectivului a fost bãtut.

Acþiunea greviºtilor a avut o importanþãeconomicã determinan-tã, întrucât s-a întreruptalimentarea cu energieelectricã a întregii zoneindustriale din ValeaJiului. Autoritãþileputeau interveni în orice moment pentruanihilarea protestului.Motivaþia cea maifuncþionalã putea fiaceea cã, prin oprireacurentului electric, sutede mineri rãmãseserãblocaþi în subteran, fiindîn pericol de asfixiere.

Demnitarii locali nuprea ºtiau cum sãreacþioneze. În prima zia protestului, autoritãþiledin Valea Jiului nu auluat nici o mãsurã.Ulterior s-a aflat cã în

zonã nu erau decât 18jandarmi. Constatândcã, peste noapte, situaþia nu s-a modificat,principalii funcþionari aijudeþului Hunedoara -prefectul, primul-procuror, comandantulcorpului de jandarmi,sub-ºeful SiguranþeiPetroºani - s-au deplasatla Lupeni în dimineaþazilei de 6 august. Erauînsoþiþi de optzeci desoldaþi din Regimentul 4grãniceri ºi aproximativdouãzeci de jandarmi.

Ajunºi în faþa Uzineielectrice, demnitariijudeþului au fãcut apel lamuncitori sã pãrãseascãobiectivul, deoareceexista pericolul asfixieriicelor din subteran. Din relatarea primului-procuror, MarinCondeescu, rezultã cãgreviºtii nu au reacþionatîn nici un fel la acesteargumente. Mãrturia luisurprinde faptul cãmuncitorii baricadaþi înUzina electricã erau"înarmaþi cu pari, drugi de fier, mãciuci ºirevolvere ºi aºteptauautoritãþile în atitudiniagresive".

S -au tras 78de groanþe,

23 de morþi,numãrul rãniþilornecunoscut

Dupã tentativa demnitarilor de con-ciliere, cei aproximativ

patruzeci de jandarmiprezenþi au înaintat spregreviºti, cu scopul de a-iintimida. Conformrelatãrilor ulterioare, înacel moment, muncitoriiar fi aruncat spre jan-darmi cu obiectele avutela dispoziþie, rãnindu-ipe cei din primul rând.Cei opzeci de grãniceriau intervenit când, dinrândul greviºtilor, s-atras un foc de revolver.Militarii au tras în aersalve de avertisment.Deoarece furiagreviºtilor nu a scãzut,rafalele s-au îndreptatspre mulþime.

Conform ancheteiulterioare, s-a stabilit cãmilitarii au deschis foculfãrã a avea ordin. Întotal s-au tras 78 degloanþe. Urme ale aces-tora au rãmas pe coºulUzinei electrice. Dinrândul muncitorilor aumurit pe loc 13 mineri,iar în urmãtoarele ore,încã ºapte. Pericolulpersistã ºi asupra celor23 de grav rãniþi spita-lizaþi. Numãrul celorrãniþi uºor nu a putut fistabilit, deoarece mulþis-au retras spre caselelor dupã eveniment ºidoar treizeci au fostînregistraþi. Din rândulmilitarilor au fost rãniþi15 jandarmi ºi zece sol-daþi. Unul dintre aceºtiaera în stare gravã,deoarece a fost tãiat cucuþitul în zona gâtului.Mecanicul-ºef al Uzinei

electrice a murit la spital în urma rãnilorsuferite. Circa patruzecide muncitori au fostarestaþi pentru a fianchetaþi în ce mãsurãau contribuit la degene-rarea evenimentelor.

M ormitepãzite,

istorie ciuntitã

Înmormântarea celordouãzeci de mineriîmpuºcaþi s-a fãcut cuprecauþie maximã. Doarrudele cele mai apro-piate ale victimelor auavut voie sã însoþeascãcortegiul funerar.Ulterior, mormintele aufost pãzite o perioadã,pentru a împiedica noimiºcãri de solidarizare.În zilele urmãtoare aumai murit trei mineridintre cei grav rãniþi,cifra finalã a decedaþilorfiind 23. Familiileminerilor împuºcaþi au primit ajutoare financiare.

Dupã 1948, comu-niºtii au încadrat grevala loc de seamã în luptaproletariatului cu"regimul burghezo-moºieresc". În realitate,aportul comuniºtilor înorganizarea acesteia afost insignifiant. Darregimul avea nevoie sãjustifice lupta de clasã,ºi astfel a "confiscat"protestul disperat alminerilor din august

1929.Astfel, în manualul

unic de istorie aromânilor, apãrut dupã1948, coordonat deMihail Roller, nu seaminteºte nimic despreexistenþa SindicatuluiIndependent. PartidulComunist ºi-a atribuitrolul de declanºator algrevei. Autoritãþilelocale sunt prezentateîn postura de asasini.Prefectul judeþului a fostcel care a declanºatrepresiunea trãgândprimul un foc de armãîn pieptul unui munci-

tor, scrie Roller.Demnitarii comuniºti

au elogiat greva de laLupeni ca realizare apartidului lor."Chemarea comuniºtilordin România pãtrundeaîn rândurile minerilor ºile arãta drumul deluptã", afirma, în 1948, GheorgheGheorghiu-Dej.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Sursa: ”60 de ani dela ‘mãcelul’ din Lupeni”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 20154 Actualitate Actualitate 5

Stema municipiuluiPetroºani se compunedintr-un scut scartelatpieziº.În primul cartier,pe fond roºu, o floare-de-colþ (floarea-reginei),de argint. În cartierele

doi ºi trei, pe fond deazur, câte un brad natu-ral.În ultima partiþiune,pe roºu, o cartedeschisã, naturalã, pecare broºeazã doua cio-cane încruciºate, negre.

Scutul este timbrat de ocoroanã muralã for-matã din cinci turnuri

crenelate de argint. Petroºãnenii nu ºtiu

ce reprezintã acestesimboluri, iar pentrucele douã ciocane,acestea fiind cele maireprezentative rãspun-surile duc în era trecutã.

“Sunt semne alecomunismului cele douãciocane”, spune unpetroºãnean.

“Nu ºtiu ce reprezin-tã stema ºi nici nu mãintereseazã. Pot sã trãiesc fãrã a cunoaºte

detaliile acestea”, spuneun alt petroºãnean.

Sunt însã ºi persoanecare cunosc ce repre-zintã cele douã ciocane.

“Ciocãnele de pestema municipiuluiPetroºani reprezintãmineritul. Aceasta afost industria de bazãa zonei. Cartea esteinstitutul de mine”, ne spune Dumitru, un petroºãnean de vârsta a treia.

Potrivit MonitoruluiOficial, brazii ºi floarea-reginei evoca reliefulmuntos al zonei, carteadeschisã aminteºte exis-tenþa în acest municipiua unicului institut dinþarã care pregãteºtecadre cu studii superioare în domeniulindustriei miniere, cele douã ciocaneîncruciºate - simbolulmineritului - evidenþiazãtradiþia medievalã aacestei activitãþi eco-nomice, iar coroanamuralã, însemn al cen-trelor urbane, vorbeºte

despre unitatea obºtii.Stema reprezintã

ansamblul semnelor distinctive ºi simbolicecare alcãtuiesc blazonulunei persoane,instituþii, localitãþi,provincii sau unui statexprimând atributeleºi/sau elementele ceprivesc istoria sau originea.

Conform ºtiinþeiheraldice o stemã secompune din urmã-toarele categorii de ele-mente: scut, figurileheraldice ºi elementeleexterioare ale scutului.


O stemã, patru însemneSimbolurile urbei, subiect neinteresant pentru locuitorii eiS tema municipiului Petroºani, necunos-

cutã de cetãþeni. În anul 1999 a fostaprobatã de cãtre Guvern stema municipiuluiPetroºani. Fiecare localitate are un însemndistinctiv, simbolic pentru zonã. Locuitoriimunicipiului Petroºani nu ºtiu sau nu îiintereseazã cum aratã stema localitãþii.

5-6 august 1929Greva minerilor de la Lupeni, cu morþi cu tot, a fost confiscatã de comuniºti”D upã 1948, comuniºtii au încadrat greva (Lupeni, august

1929 –n.n.) la loc de seamã în lupta proletariatului cu"regimul burghezo-moºieresc". În realitate, aportul comuniºtilor înorganizarea acesteia a fost insignifiant. Dar regimul avea nevoie sãjustifice lupta de clasã, ºi astfel a "confiscat" protestul disperat alminerilor din august 1929” – Ilarion Þiu, istoric, scriitor ºi publicist.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 20156 Actualitate

Reþelele de apã ºicanalizare au o vechimeconsiderabilã, asta înciuda eforturilor perma-

nente depuse dereprezentanþii societãþiide apã pentru moder-nizarea acestora.

“SC A.S.V.J. SÃPetroºani, prin perso-nalul sãu, s-a preocupatpermanent pentrucreºterea securitãþii serviciului de alimentarecu apã potabilã ºi decanalizare, serviciu careasigurã continuitateaalimentãrii cu apã atuturor utilizatorilor dinoraºele Vãii Jiului ºi înacelaºi timp a preluãrii,transportului ºi epurãriiapelor uzate. Societateanoastrã ca operatorunic regional pentru

Valea Jiului presteazãserviciul pentru caredeþine licenþa, la nivelcalitativ ºi cantitativ, ast-fel încât sã nu dãunezesãnãtãþii populaþiei ºimediului”, au precizatreprezentanþii societãþiide apã din Valea Jiului.

M ii de avarii

Având în vederevechimea conducteloreste inevitabil ca sã nuexiste avarii la reþelelede apã potabilã. De la

începutul anului ºipânã în luna iunie, ceide la ApaServ au avutmii de intervenþii.

“Întreþinerea ºirepararea reþeleloraflate în administrareasocietãþii au implicat înperioada ianuarie –iunie 2015, un numãrde 1.447 intervenþiidin care 680 lucrãri deîntreþinere ºi reparaþiicurente în sistemul dealimentare cu apãpotabilã ºi 767 lucrãriîn sistemul decanalizare”, spunreprezentanþii SC

ApaServ Valea JiuluiAu existat cauzuri în

care avariile au fostsub blocuri.Conductele vechi s-auspart, iar pierderile aufost importante. Înacest caz, proprietariisunt cei care trebuie sã îºi remedieze problemele.

“În acest caz eproblema locatarilorpentru cã þeava e subbloc ºi noi nu puteminterveni. Ce trece descarã e proprietatealocatarilor. Aceastaeste limita de compe-tenþã a proprietãþii”, adeclarat Costel Avram,directorul general alSC ApaServ ValeaJiului.

Pentru reducerereapierderilor cei de lasocietatea de apã aureabilitat reþelele deapã ºi au implementatmai multe sisteme.


L a sfârºitul lunii trecute, o delegaþie din partea

INCD INSEMEX Petroºani s-a deplasat în Polonia, la Cracovia, în vederea parti-cipãrii la o întâlnire de lucruce a avut drept scop principalstabilirea consorþiului ceurmeazã sã dezvolte unproiect de cercetare ce va fidepus în competiþia din acestan a Fondului de Cercetarepentru Cãrbune ºi Oþel(FCCO) al ComisieiEuropene.

Întâlnirea a fost gãzduitãde Institutul pentru MecanicaRocilor – PAN, aflat în coor-donarea directã a Academiei deªtiinþe din Polonia, iar pelângã reprezentanþii INSEMEXPetroºani, la discuþii au participat reprezentanþi aiColegiului Imperial din Londra,ai Institutului Central Minier –GIG Katowice din Polonia, aiCompaniei Miniere JSWPolonia, reprezentanþi dinpartea Minei Velenje dinSlovenia, precum ºi specialiºticooptaþi din cadrul Universitãþiide ªtiinþe ºi Tehnologii – AGHCracovia, colaboratori extensiviai Academiei de ªtiinþe dinPolonia. S-a stabilit cã noulproiect de cercetare va fi coor-donat de cãtre Institutul pentruMecanica Rocilor – PAN, iarINCD INSEMEX a fost conside-rat un partener viabil ºi accep-

tat în consorþiul de dezvoltare aacestuia.

“Una dintre prioritãþile definanþare a proiectelor FCCOîn acest an este reprezentatã de

“Creºterea eficienþei pro-ducþiei miniere prin utilizareatehnologiei informaþiilor ºi acomunicaþiilor (ICT) pentruoptimizarea proceselor”, înacest sens discuþiile ºi dezbate-rile tehnice focalizându-se peîncadrarea temei de cercetareîn aceastã prioritate, astfelcrescând ºansa de acceptare de cãtre comisia de evaluare apropunerii de proiect. Temaprincipalã în jurul cãreia au fost purtate discuþiile a fostreprezentatã de posibilitãþile deidentificare a unor metode,tehnici ºi sisteme care sã con-ducã la creºterea producþiei decãrbune, în condiþiileîmbunatãþirii nivelului de securi-tate ºi sãnãtate a lucrãtorilor.Detaliile referitoare la tehnicileidentificate, respectiv ;a modulde implementare a etapelorproiectului vor fi finalizate odatã cu finalizarea propuneriide proiect. S-a pus în discuþie ºianaliza proiectelor precedentedesfãºurate de cãtre partenerisau de cãtre alte consorþii decercetare în cadrul FCCO, ast-fel încât soluþiile propuse sã fieinovative ºi eventual sã vinã încompletarea activitãþilordesfãºurate de parteneri înproiectele anterioare. S-a anali-zat inclusiv proiectul cu acro-nimul AVENTO – InstrumenteAvansate pentru Controlul

Ventilaþiei ºi a Emisiilor deMetan, desfãºurat în perioada2012 – 2015, în care INSE-MEX Petroºani a desfãºuratdoua actiuvitati de cercetareprivind dezvoltarea unui sistemde închidere rapidã pentrulucrãrile miniere subterane,respectiv elaborarea unui sistemde suport a deciziilor pentrumanagementul post-incident”,spune Artur Gãman, directorgeneral al INSEMEX Petroºani.

Pânã în data de 15 septem-brie se pot depune propunerilede proiecte în cadrul Fonduluide Cercetare pentru Cãrbune ºi Oþel – FCCO. În perioadaimediat urmãtoare parteneriiangrenaþi în consorþiul de cer-cetare vor elabora atât docu-mentaþiile tehnice, cât ºi celeadministrative ce se impun a fitransmise spre evaluare, iar încazul unei evaluãri favorabile,data de începere a acestuiproiect va fi 1 Iulie 2016, activitãþile desfãºurându-se pe operioadã de trei ani de zile.


275 de locuri bugetatedisponibile la UPETD upã prima etapã de repartizare a

candidaþilor, la Universitatea dinPetroºani au mai rãmas disponibile 275 de locuri bugetate, 266 la studiileuniversitare de licenþã ºi 9 la studiile universitare de masterat.

Cele mai multe locuri disponibile la studiileuniversitare de licenþã sunt la Facultatea deInginerie Mecanicã ºi Electricã, specializareainginerie electricã ºi energeticã. În ceea cepriveºte Facultatea de Mine cele mai multelocuri disponibile sunt la specilizarea Mine,Petrol ºi gaze – inginerie minierã. 37 de locuri bugetate mai sunt disponibile la aceastãspecializare.

La polul opus, cele mai puþine locuridisponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe. Aici, lamai multe domenii de studii toate locurile buge-tate au fost ocupate încã din prima sesiune deadmitere. La Facultatea de ªtiinþe cele maimulte locuri vacante sunt la specializareamatematicã – informaticã. În ceea ce priveºtestudiile universitare de masterat, cele nouãlocuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe ladomeniul de studii matematicã didacticã.


Sute de kilometri de reþele de apã strãbat Valea Jiului

Mii de intervenii de la începutul anuluipentru întreþinerea sistemuluiSute de kilometri de reºele de apã potabilã. Pe teritoriul Vãii Jiului, ApaServ are

în administrare sute de kilometri de reþele de apã, mai exact 594,542 km, dincare: conducte de aducþiune - 131,79 km, reþele de distribuþie apã potabilã - 355,41km cu branºamentele aferente totalizând 107,34 km ºi un sistem centralizat decanalizare cu o lungime totalã de 222,64 km.

INSEMEX, un nou proiect internaþional

“Respinge acþiuneareclamanþilor PRI-MARUL MUNICIPIU-LUI LUPENI, CON-SILIUL LOCAL ALMUNICIPIULUILUPENI, pentru lipsacalitãþii procesualeactive. Respinge acþiunea în contencios

administrativ formulatãde reclamanþiiPRIMÃRIA MUNICI-PIULUI LUPENI,MUNICIPIULLUPENI, prin primar,în contradictoriu cupârâta CURTEA DE CONTURI AROMÂNIEI pentru

anularea deciziei nr.40/10.12.2012,emise de Camera deConturi Hunedoara, a încheierii nr.48/07.05.2013,emise de Curtea deConturi a României, amãsurilor stabilite prinraportul de audit finan-ciar ºi prin procesul-verbal de constatare.Fãrã cheltuieli de judecatã”, se aratã însoluþia TribunaluluiHunedoara.

Cei de la Lupeni au avut la dispoziþie15 zile pentru a facerecurs, însã potrivit

informaþiilor de peinstanþele de judecatã,aceºtia nu au declaratrecurs.

În acest proces estevorba de un control alinspectorilor financiaricare a avut loc în anul 2012 la PrimãriaLupeni, control înurma cãruia s-a cons-tatat cã municipali-tatea a acordat aju-toare de urgenþã pen-tru situaþii medicaletratamente ºi investi-gaþii în clinici de specialitate fãrã docu-mente care sã justifice

cheltuirea sumelorrespective în scopulpentru care au fostacordate.

Potrivit raportului,Curtea de Conturi astabilt cã municipali-tatea a acordat, ilegal,între 2010 – iunie2012, ajutoare deurgenþã pentru situaþiimedicale. În raport searatã faptul cã 4.375de persoane au beneficiat ajutoare deurgenþã acordate pen-tru situaþii medicale,

pentru tratamente ºiinvestigaþii în clinici despecialitate fãrã docu-mente care sã justificecheltuirea sumelorrespective în scopul încare au fost acordate.

Inspectorii de laCurtea de Conturisusþin cã banii au fostacordaþi „în baza unorbilete de trimiterenepuse în circuit decãtre Casele de sãnã-tate, ºi cu motivultrimiterii – la cerereapacientului, fãrã casolicitanþii sã prezintedocumente care sãdovedeascã „prejudi-ciul suferit”, aºa cumcere formularul privind ancheta socialãefectuatã ºi normelefinanciar contabile”.Deconturile realizatede municipalitate pentru aceste ajutoarese ridicã la suma deaceste plãþi 1.852 mii lei

Monika BACIUMonika BACIUA utoritãþile locale dela Petroºani au

demarat lucrãrile deasfaltare la centrul deinformare turisticã.

Lucrãri de modernizare a unor drumuri au loc în aceste zile pe raza municipiului Petroºani.Acum se lucreazã intens în zonacentrului de informare turisticã,urmând ca apoi lucrãrile sã continue ºi pe alte strãzi.

“Am început amenajarea exte-rioarã, zilele acestea vom finalizaasfaltarea parcãrii ºi a aleilor deacces cãtre centrul de informareturisticã. La fel continuãm cu drumurile pe care le avem în lucru,se asfalteazã Gelu, urmeazã sãasfaltãm pe Brazilor ºiBrâncoveanu ºi dupã aceea peBazinului, 6 August ºi apoi sãmergem spre partea de sud amunicipiului”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

În câteva luni centrul turistic dela Petroºani va fi inaugurat deautoritãþilelocale. În acestsens s-au fãcut deja ºiangajãrile.

“În aceastãtoamnã vominaugura cen-trul, angajãriledeja au fostfãcute, urmeazãsã fie instalatãtoatã aparaturaelectronicã ºi

toate cele necesare pentru afuncþiona acest centru”, a mai subliniat sursa citatã.

Imediat dupã declarareamunicipiului Petroºani drept staþiu-ne turisticã de interes naþional,autoritãþile locale de la Petroºaniau cãutat soluþii pentru realizareaunui centru de informare turisticã,astfel cã anul trecut au fostdemarate lucrãrile la centrul deinformare turisticã. În acest sens,au fost analizate mai multe posibi-litãþi în vederea realizãrii acestuiobiectiv, cea mai bunã soluþiefiind identificatã prin aderareala un program naþional iniþiat ºiderulat de ministerul de resort,prin care urmeau sã fie realizatemai multe centre de informareturisticã în staþiunile dinRomânia, prin utilizarea baniloreuropeni accesaþi de minister.Noul centru de informare turis-ticã al municipiului Petroºanieste construit pe strada MihaiViteazu, în zonã aflatã în imedi-ata vecinãtate a Parchetului depe lângã Judecãtoria Petroºani.


Centru de informare modern,drum modernizat

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

RESTRICÞII LA APÃ!S.C APA SERV VALEA JIULUI

S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabilepentru: Miercuri 05.08.2015 în oraºul:- PETROSANI ÎNTRE ORELE 9.00 - 14.00Zona afectata: Cartier Aeroport. Motivul

restrictiei: Executare branºament grup garaje str. Pãcii zona bl. 6.

Primãria Lupeni a pierdut un proces cu Curtea de ConturiA dministraþia localã de la Lupeni a

pierdut un proces cu cei de laCurtea de Conturi. Dupã mai bine de doiani în care au avut loc zeci de termenede judecatã, magistraþii de la TribunalulHunedoara s-au pronunþat în problemaajutoarelor de urgenþã acordate demunicipalitate în anii 2010-2012.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 20158 Sport

Ca brazii ãia tãiaþi prin pãdurile covasno-harghitene!

Falnica SteauaBucureºti – care juca pevremuri cu Jiul ºiMânerul Lupeni prin

Divizia A! – a ajuns obiatã pisicuþã ce se maigudurã la mila unuiimpostor de Pipera,care a declarat cã-ldoare-n... plex de fotbal, lui sã-i aducã

Steaua bani.Vine acum examenul

cu Partizan Belgrad ºimiroase a umilinþã de lao poºtã. Le tremurã latoþi chiloþii legat deacest meci, unde oeventualã înfrângere arfi sinonimã cuprãbuºirea definitivã alegendarei echipe ce-ºi

avea cândva fieful prinGhencea. Echipa luiMirel Rãdoi este într-oevidentã pierdere deturaþie ºi bãieþii în roºu-albastru aºteaptã mareaminune de la Belgrad.Unde, credeþi-mã, nu seva întâmpla nimic bun.Nici n-are cum...

În altã ordine de idei

ne bucurãm cã pestecâteva sãptãmâni sedã „dezlegare” la fotbalul de judeþ.Ligile noastre dragi, a IV-a ºi a V-a, sã leþinem ºi pe astea cât mai aproape. Cu atât am mairãmas. Decât nimic, e bine ºi cu atât...

Henþ cu mâna

AI NOªTRI CA BRAZII!?

FOTBAL, LIGA I

Gazde blândeÎn etapa a 4-a, echipele gazdã

au avut destule emoþii cu partenerii deîntrecere. C.F.R. Cluj, 2-0 cu F.C.Voluntari, a fost una din echipele gazdãcare a tranºat rapid partida în favoareasa. Pandurii Tg. Jiu, 3-0 cu CSMSIaºi, au avut o evoluþie excelentã, cu unMihai Roman magistral, reuºind scoruletapei. Cu „rebelul” Gabi Iancu la risc,cu o echipã super improvizatã, Steaua aînvins la Botoºani într-un meci cu efectde tonic, înaintea derby-ului cu Dinamoºi a partidei decisive de la Belgrad, înturul III al UCL. Petrolul Ploieºti (2-2la Chiajna) nu gãseºte drumul spre victo-rie în acest campionat, ocupând ultimulloc. Viitorul Constanþa a scos un 2-2la Astra Giurgiu, Florin Cernat marcândgolul egalizator în minutul 90+2.

E xtrem de multãpatimã (ºi)

în etapa a 3-a a competiþiei de la Pui.Dacã în primul meciªerelul a zdrobit cu 7-0 pe cei de laGalaþi, în al doileameci au apãrut scântei, partida Pui-Federi încheindu-seîn minutul 31!

La acel moment, arbitrul Ionel Cârstea (53ani) – secondat de maitinerii Mihai Kadar (15ani) ºi Denisa Matei (19ani) – a acordat un penalty,la un henþ, în favoareacelor de la Pui ºi de aicis-a terminat totul.

Federenii au protestat,dupã care au pãrãsitterenul de joc sprestupoarea generalã, fapt

repetat dupã ce cu o sãptãmânã în urmã la felau procedat cei de laªerel! Ca urmare, meciula fost omologat la „masãverde” cu scorul de 3-0pentru cei de la Pui!

„Regret aceste atitudi-ni, noi venim la acestecompetiþii sã asigurãmbunã desfãºurare a par-tidelor, dar nu înþeleg dece unii jucãtori au senza-þia cã noi avem vreunmotiv sã-i nedreptãþim” aspus arbitrul IonelCârstea.

Ediþia 1957-1958, etapa a 4-aU.T.A. –Jiul 2-3

Campionatulde locul 5!

Jiul (Minerul) Petroºani a avutun start foarte bun în acel sezon,cu doar 12 echipe în primuleºalon: 1-0 cu Rapid Bucureºti, 2-3 la Progresul Bucureºti, 1-0 cuPetrolul Ploieºti, urmând etapa a4-a, când întâlnea U.T.A., la Arad.

Jiul, antrenat de Vasile Lazãr, cu formula de echipã Crâsnic –

Târnoveanu, Vasiu, Panait –Cosmoc, I. Deleanu – Ciurdãrescu,Ghibea, V. Gabor, Al. Florea,Nertea, presteazã un joc excelent, reuºind una din victoriilecare vor contribui la poziþia finalã

locul 5, la numai un punct de cea care va fi campioanã, Petrolul Ploieºti! Golurile victoriei jiuliste au fost marcate deRobert Cosmoc, Alex Florea ºiVictor Gabor.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipeîn Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi MinerulLupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi,

vã prezentãm un remember cu un meci aluneia dintre cele douã echipe, raportat la

etapa la zi a Ligii I actuale.

FOTBAL RURAL

Vedeta competiþiei „Masa Verde”!?

V. Gabor ºi Robert Cosmoc, doi dintre autoriigolurilor în meciul de la Arad, 2-3 cu UTA

ETAPA A 3-A, 2 AUGUST 2015

Gr. A: Galaþi - ªerel 0-7Gr. B: Pui – Federi 3-0 M.V.)

CLASAMENT GRUPA APonor 2 2 0 0 8-0 6p.ªerel 2 1 0 1 7-3 3p.Galaþi 2 0 0 2 0-12 0p.

CLASAMENT GRUPA BPui 2 2 0 0 10-1 6p.Fizeºti 2 1 0 0 4-0 3p.Ohaba Ponor

1 0 0 1 1-7 0p.Federi 2 0 0 2 0-7 0p.

ETAPA A 4-A, 9 AUGUST 2015

Federi – Ohaba Ponor (Gr. A)Pui – Fizeºti (Gr. B)

Meciurile au loc la orele 16:00 ºi 18:00

Arbitrul Ionel Cârsteaa „stat” de douã ori

cu jucãtorii la „Masa Verde”

cvj nr 914,miercuri5august

Documents