Proiecte De case 2 Proiecte De Vânzare 3 Proiecte case Buget reDus 10 Proiecte De la 126 mP la 458 mP

Ce aDuCe 2011 pe piaøa terenurilor?

Ce trebuie sã faCeM pentru CabloCul nostru sã fie reabilitat terMiC?

CreDite Cu

pentru reabilitareaterMiCã a bloCurilor

DobânDã 0

lui luCianMânDruøã

îi plaCe zona pipera

197 mp 222 mp 233 mp 350 mp 458 mp

112 mppag68

pag40

pag16

pag24

piaţa imobiliară proiecte credite şi finanţări ansambluri de locuinţean

ul

Xiii,

nr. 2

, feb

ru

arie

2011

preø

: 10,

40 l

ei( in

Clu

De

CD

înfo

liat

)

anu

lXiii, n

r . 2, febr

uar

ie2011

piaţa imobiliară proiecte

credite şi finanţări ansam

bluri de locuinţepr

eø : 10,40 lei (inC

luD

eC

D în

foliat )

pag10

p re ø: 10,40 l ei ( incl ude CD în fol ia t)

reducerea consumului

de energie devine o prioritate

3

Publisher:

Viorica IORGULESCU

Redactor-Şef:

Maria SEDER NEDA

Art director:

Eduard MIHÃILÃ

Secretar de redacþie:

Mariana NICOLAE

Redactor:

Cristina TAMAŞ, Costel POPA

Colaboratori:

Alexandra POPA

Fotografi:

Bogdan MODREANU, Robert LUPU

Corecturã texte:

Panseluþa LUCHIAN, Marius IANCU

Advertising Sales Manager:

Viorica IORGULESCU

e-mail: viorica.iorgulescu@hiparion.com

Marketing Manager:

Sorina LIMISCA

CD Multimedia:

Bogdan MODREANU, Costel POPA

Planul Casei Mele este

o publicaţie lunarã a Hiparion Publishers

parte a SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS

Director general:

Adrian RUS

Director vânzare grup:

Cezar Burlan

Director vânzãri Home&Deco:

Radu GÃVRUŞ

Director editorial:

Diana IONESCU

Director producţie:

Mihai VOIVOD

Responsabil suplimente HRL:

Elena Turcu

Prelucrare imagine:

Daniel DRAGOMIR, Toni Kiss

Abonamente:

Mariana GHEORGHE,

Tel.: 021-222.31.35; O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI

Corespondenţã:

O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI

e-mail: planulcaseimele@hiparion.com

www.hiparion.com

Adresa: Bucureşti,

Str. Nerva Traian 3, bl. M 101, et. 8, sector 3

Tel.: 021-202.82.87/70;

Fax: 021-202.82.69

Membru fondator:

Cãtãlin BERARI

Tipar: Mega Press Holdings S.A.

Tel: 021/461.08.08

Fax: 021/461.08.09

Distribuţie prin:

RAUTAKIRJA ROMANIA

TUTUN SI ZIARE

MILLENIUM PRESS

HACHETTE DISTRIBUTION

NIMSOC MEDIA

PLANUL CASEI MELE

este marcã înregistratã ISSN 1454-041x

Publicaţie ce beneficiazã de rezultate de

audienţã conform Studiului Naţional de

Audienţã, mãsurate în perioada ianuarie

2009 - ianuarie 2010

Copyright MEDIA GAMMA PUBLISHERS

Reproducerea integralã sau parţialã a textelor sau

ilu straţiilor din revista Planul Casei Mele este posibilã

numai cu acordul prealabil scris al

MEDIA GAMMA PUBLISHERS.

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul

materialelor revine autorilor acestora.

EDITORIAL

Din acest an, planul fiecărei case noi trebuie

să aibă în vedere performanţa ei energetică,

lucru de luat în seamă încă din faza de pro-

iect. Aveţi grijă cum construiţi casa, pentru că

la final trebuie să chemaţi un auditor energe-

tic, iar casa va fi evaluată la sânge privind

consumul de energie. În funcţie de calificativul

obþinut este posibil ca pe viitor să plătiţi un im-

pozit mai mic sau mare.

După şase ani de tergiversări, Guvernul Ro-

mâniei şi-a însuşit legislaţia europeană pri-

vind performanţa energetică a clădirilor.

Astfel, de la 1 ianuarie 2011, certificatul ener-

getic este obligatoriu, la toate tranzacţiile imo-

biliare şi la recepţia finală a fiecărei clădiri noi.

De ce este necesar certificatul energetic?

Pentru că el oferă o radiografie a clădirii din

punct de vedere energetic şi prezintă un cali-

ficativ, o clasă de la A la G, prin care viitorul

locatar ştie cât de mare este consumul de

energie şi, implicit, cât va fi factura la încălzire şi iluminat pentru acea locuinţă. Clasele A şi B

sunt considerate clase superioare, iar clasele C, D, E, F şi G, inferioare.

Clasa energetică a locuinţei trebuie să îi preocupe nu doar pe cei care cumpără o casă veche,

ci pe noi toţi, cei care ne construim o casă sau avem una în proprietate, mai veche. Aproape în

toate cazurile este loc de mai bine, pentru clasa A fiind foarte greu de întrunit toate condiţiile.

Apartamentele vechi, din perioada comunistă cu greu întrunesc clasa energetică C, majorita-

tea fiind încadrate în clasele D, E, F şi G. De aceea, pentru creşterea calităþii locuirii în blocurile

vechi şi scăderea consumului de energie pentru încălzirea lor este necesară reabilitarea ter-

mică.

Administratorii de bloc vigilenþi pot accesa în acest an două tipuri de subvenţii de la stat: primul

tip, prin Ministerul Dezvoltării ( 67% din costul devizului general al lucrărilor de reabilitare), şi

al doilea de subvenţionare a dobânzii, pentru cei care au nevoie de credite pentru a acoperi

res tul de 33% (suportat de locatari).

Pe larg, condiţiile de subvenţionare le gasiţi în cele două materiale tematice din revistă.

2011

Spor la lucru!

redactor şef

INTERVIU6 Proiectele de modernizare a Capitalei,

enumerate de Primarul General

LEGISLAÞIE10 Ce trebuie să facem pentru ca blocul

nostru să fie reabilitat termic?

COST REDUS LA ÎNTREÞINERE14 Tipuri de termoizolaţie

CREDITE16 Credite cu dobândă 0 pentru reabi -

litarea termică a blocurilor

18 Condiţiile de finanţare existente pe

piaţă

PROIECTUL CASEI PE ETAPE20 Obţinerea Autorizaţiei de Construire,

un pas de bază

TERENURI24 Ce aduce 2011 pe piaţa terenurilor?

INFRASTRUCTURÃ26 Primarul Rădulescu: „Râmnicu Vâlcea

stă bine la construcţia de locuinţe”

SUPEROFERTÃ30 Un zgârie-nori cu apartamente de lux

LECŢIA DE ARHITECTURĂ32 Nessebar, un fermecător

oraş-monument

INTERNAÞIONAL36 Preţurile proprietăţilor din New York au

început să crească

POVESTE DE PROIECT40 Lui Lucian Mândruþă îi place zona

Pipera

44 Casă pentru reşedinţă sau locuinţă de

vacanţă?

EVENIMENTE48

PROIECTE DE VÂNZARE52

PROIECTE DE CASE IEFTINE56 Casă mobilată la preţ foarte mic

58 Casă pentru o economie în criză

60 Un proiect ieftin, ideal pentru o casă de

vacanţă

PROIECTE62

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CD MULTIMEDIA

- 3 PROIECTE PÂNÃ ÎN 200 MP

- 7 PROIECTE PESTE 200 MP

- APLICAŢIE VIDEO 3D DE

PREZENTARE A 100 CASE

- 3 MATERIALE VIDEO

- 8 OFERTE IMOBILIARE

- INFORMAÞII UTILE

SUMAR

4

6

24

36

32

40

68

70

62

Acestea sunt doar câteva din proiectele

analizate de primarul general al Capita-

lei, Sorin Oprescu, într-un interviu acordat

revistei Planul Casei Mele.

Care au fost priorităţile de la preluarea

mandatului?

La preluarea mandatului am constatat cu reală în-

grijorare o serie de nereguli, multe dintre ele de-

păşind categoric limita bunului simţ, precum şi a

legalităţii. Mă refer concret la dezvoltarea urbanis -

tică care s-a făcut într-un mod haotic, inestetic şi fără

să se ţină cont de cerinţele de dezvoltare normală a

acestui oraş.

Urmează să finalizăm noul Plan Urbanistic General.

Împreună cu arhitectul şef al Capitalei, am decis ca

până la sfârşitul anului 2011 să avem viziunile

trans puse într-un Plan Urbanistic.

O altă prioritate a fost întocmirea unei strategii de

dezvoltare a teritoriului metropolitan adiacent

oraşului. Este vorba de dezvoltarea spre sud. Oraşul

s-a dezvoltat mai mult spre nord, iar acum e nevoie

să echilibrăm situaţia. Avem la îndemână Dunărea

la 65 km, de aceea refuz să cred că Bucureştiul nu

ar putea deveni oraş la Dunăre. Am ambiţia să rea-

lizez acest proiect în noua lege a Capitalei, cu zona

de influenţă metropolitană.

De asemenea, am avut în vedere reconsiderarea

spaţiului public urban vizând arterele publice, insti-

tuţiile administrative şi culturale, zonele de spaţiu

pietonal şi zonele verzi. Ne-am apucat să reabilităm

aceste zone. Au început să apară timid pe harta Ca-

pitalei strada Pictor Verona, o dorinţă de mult uitată

a Ordinului Arhitecţilor, a oamenilor care au pus su-

flet în zona aceea. Vor mai apărea şi alte zone pu-

blice urbane, la Universitate de exemplu vom aduce

statuile înapoi. Vom crea zone pedestre sub formă

de piaţete.

Am avut în plan realizarea strategiei de dezvoltare

a Bucureştiului cu regulamente clare locale privi-

toare la urbanism, zone construite, protejate. Ne

preocupă reabilitarea clădirilor cu valoare de patri-

Proiectele de modernizare a Capitalei,

enumerate de Primarul General

6

Ştim cu toţii că Bucureştiul a avut şi are

multe probleme de rezolvat. Se lucrează la un

nou PUG, cu noi reguli de urbanism, la şase

pasaje rutiere şi zece parcări subterane.

TEXT/FOTO: CRISTINA TAMAŞE-MAIL: cristina.tamas@hiparion.com

CREDITE

16

Credite cu dobândă 0 pentru

reabilitarea termică a blocurilor

Programul guvernamental prin care se pot

accesa astfel de credite se numeşte „Reabi-

litarea termică a blocurilor de locuinţe şi a

clădirilor tip locuinţe unifamiliale” şi este re-

glementat prin OUG 69/2010. Autoritatea

care îl derulează este FNGCIMM (Fondul Naţional de

Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mij -

locii), care are în gestiune şi programul Prima Casă.

Finanţările se acordă în lei pe maxim cinci ani, cu un

avans de 10% şi cu o dobândă calculată în funcţie de

Robor la trei luni, la care se adaugă o marjă fixă de

1,5%- 2,5%/an, plus comisionul de gestiune datorat

FNGCIMM. Beneficiarii, asociaţiile de proprietari şi, im-

plicit, proprietarii de apartamente nu trebuie să aibă

grija dobânzii pentru că este subvenţionată 100% de

stat. Statul, prin FNGCIMM, garantează aceste credite

în caz de neplată, ceea ce reprezintă un alt avantaj pen-

tru clienţi.

Este de dorit ca facilităţile de creditare din acest pro-

gram să se cumuleze cu cele din Programul Naţional

de reabilitare, prin care se pot obţine subvenţii de la stat

şi primărie de 80% din totalul cheltuielilor cu lucrările de

construcţie. În acest caz, creditul luat de asociaţia de

proprietari va fi de doar 20% din costurile reabilitării,

iar participarea proprie iniţială de doar 2% din totalul

devizului. Mai multe detalii despre Programul Naţional

de Reabilitare Termică aflaţi la rubrica Legislaţie din

acest număr al revistei.

Atenţie! Trebuie ţinut cont şi de limitele maxime de cos -

turi impuse prin lege privind reabilitarea termică. Astfel,

creditele garantate de stat nu vor putea depăşi urmă-

toarele plafoane: echivalentul în lei a 1.850 euro (TVA

inclus) pe cameră de locuit şi echivalentul în lei a 7.400

euro (TVA inclus) pentru clădirea tip locuinţă unifami-

lială.

Asociaţiile de proprietari pot lua credite garan-

tate de stat cu dobândă 0 pentru a-şi izola apar-

tamentele. Deocamdată s-au înscris în program

doar două bănci comerciale: CEC şi BCR.

Text: Maria Seder Neda

Piaţa terenurilor a fost de la bun început

cel mai afectat segment al pieţei imobi-

liare. Din momentul în care a debutat

criza, a scăzut brusc şi interesul pentru te-

renuri. Proprietarii care au loturi la vân-

zare au reacţionat rapid şi au scăzut preţurile cu

până la 60 - 70% în ultimii doi ani, dar chiar şi aşa,

clienţii sunt greu de găsit. Tranzacţiile sunt rare şi,

cel mai des, implică suprafeţe mici. Aproape toţi in-

vestitorii, ba chiar şi speculatorii, au blocat achiziţiile

de terenuri, aşa că singurii care mai cumpără tere-

nuri sunt proprietarii finali, care vor să îşi construias -

că o casă în viitorul apropiat.

Ce spun analiştii imobiliari?

„Potrivit informaţiilor pe care le am de la bancheri,

anul acesta va fi cel mai greu. Dacă vorbim de tere-

nuri de investiţii, segmentul acesta este şi va fi

aproape inexistent. Dacă vorbim de utilizatorul final,

adică de cererea pentru terenuri mici, aceasta a scă-

zut în 2010 cu circa 20% în comparaţie cu cele mari,

cu terenurile de dezvoltare unde cererea a scăzut cu

80%. Deci, dacă cineva are un teren mare şi poate

să îl parceleze în loturi mici, va avea şanse să facă

tranzacţii. Apreciez că cele mai căutate terenuri vor

rămâne şi cele al căror preţ nu depăşeşte valoarea

de 30.000 euro. Toată lumea preferă ca atunci când

pleacă de la bloc să aibă şi o curte mică, aşa că vor

terenuri cu suprafeţe de aproximativ 500 mp.”, sus -

ţine Mihalis Stratakis, manager SBS Group.

Indiferent că vorbim de locuinţe sau apartamente,

este foarte important cum circulă banii.

Ce aduce 2011 pe

piaţa terenurilor?

TERENURI

24

Principalii cumpărători de terenuri rămân şi anul acesta beneficiarii finali. Aceştia

vor continua să caute terenuri de aproximativ 500 - 600 mp la preţuri ce nu

depăşesc 30.000 euro, spun specialiştii imobiliari. În ce priveşte terenurile mari,

singura şansă pentru proprietari pentru a le vinde este lotizarea.

TEXT/FOTO: CRISTINA TAMAŞE-MAIL: cristina.tamas@hiparion.com

Aşa a ajuns Lucian Mîndruţă să aibă o

casă în Pipera. La vremea când a

făcut achiziţia, în 2002, Pipera nu se-

măna deloc cu ceea ce este astăzi şi

nu era atât de celebră.

Când am ales zona Pipera, era pământul făgădu inţei.

În 2002 nu era traficul de astăzi, iar în jur era câmp,

Becali încă nu era celebru, iar praful nu se ridicase la

2 km în atmosferă. Pipera chiar era în regulă atunci,

iar preţurile erau bune la terenuri. N-am vrut să plec

din Bucureşti, dar nu îmi puteam permite un aparta-

ment cu cinci camere în oraş, deoarece erau foarte

scumpe. Casa aceasta, în 2002, pentru cine nu îşi

mai aminteşte, era o soluţie pentru oamenii nu foarte

bogaţi. Pipera a devenit un miraj în 2005 - 2007,

când casa era jumătate de milion pe piaţa super um-

flată de atunci, povesteşte Lucian Mîndruţă.

Pentru a cumpăra casa din Pipera, soţii Mîndruţă au

vândut un apartament în Bucureşti, iar până la va-

loarea de 110.000 euro, cât au plătit pe locuinţa

nouă, au mai contractat un credit. Casa continuă să

le împlinească nevoile, toţi membrii familiei sim -

ţindu-se confortabil în ea.

Nu-i o casă foarte mare. Are circa 130 mp fără terasa

pe care am adăugat-o ulterior, restul terenului are în

jur de 360 mp. 130 mp în 2002 era o casă medie.

Astăzi ar fi o casă mică, deoarece acum casele se fac

la 200 - 300 mp. Casa este construită într-un an-

samblu de aproximativ 100 case, ne-am ales doar

modelul. În rest, terenul este cel care a venit la rând,

care s-a nimerit să fie liber. În 2002 a început con-

strucţia, s-a terminat prin 2003, atunci ne-am mutat

şi noi, la începutul anului, spune Lucian.

Lui Lucian Mândruţă îi

place zona Pipera

TEXT: CRISTINA TAMAŞFOTO: ALEXANDRU DAN

E-MAIL: cristina.tamas@hiparion.com

POVESTE PROIECT

40

Şi-a cumpărat o casă în afara

Bucureştiului pentru că nu îşi permitea un

apartament cu cinci camere în Bucureşti.

PROIECTE DE VÂNZARE PROIECTE DE CASE IEFTINE

3.940 leipagina 52

5.310 leipagina 54

SUMAR PROIECTE

50

pagina 56

Preþ casã

50.000 euro

pagina 58

Preþ casã

50.000 euro

pagina 60

Preþ casã

76.000 euro

126 mp

pagina 62

287 mp

pagina 72

197 mp

pagina 64

350 mp

pagina 74

208 mp

pagina 66

360 mp

pagina 76

222 mp

pagina 68

406 mp

pagina 78

233 mp

pagina 70

458 mp

pagina 80

51