revista planul casei mele decembrie 2010 - ianuarie 2011
TRANSCRIPT
Anul X
II, nr.12, decembrie 2010 - ianuarie 2011
Preţ: 10,40 lei (include C
D înfoliat)
Preţ: 10,40 lei (include C
D înfoliat)
Anul X
II, nr.12, decembrie 2010 - ianuarie 2011
piatã imobiliarã, proiecte , ,credite si finantãri ,ansambluri de locuinte
piatã imobiliarã
,proiecte
,,
credite si finantãri,
ansambluri de locuinte
Descoperă noul CD cu Top 100 proiecteSemnale pozitive pentru piaţa imobiliară în 2011Avantajele terenurilor lotizate
Sinaia are un plande dezvoltare până în 2015
CADOURI DECADOURI DE
CRĂCIUNCRĂCIUN
Supliment gratuit
32 pagini
pre
ţ: 1
0,4
0 le
i (inclu
de
CD
înfo
liat)
INTERVIU6 Semnale pozitive pentru piaþa imobiliară
în 2011, Adriana Cioca manager de
proiect la Þiriac Imobiliare
CREDITE8 Estimările bancherilor pentru 2011
10 Restructurarea şi refinanþarea creditelor
PROIECTUL CASEI PE ETAPE12 Când ai nevoie de certificatul de
urbanism?
LEGISLAÞIE14 Reguli impuse de Uniunea Europeană
în reabilitarea termică
TERENURI18 Ghid pentru cumpărarea unui lot mic
INFRASTRUCTURÃ22 Sinaia are un plan de dezvoltare pânã
în 2015
SUPEROFERTÃ24 O vilă exclusivistă în Poiana Braşov
LECŢIA DE ARHITECTURĂ26 Viena, trei stiluri îmbinate armonios
INTERNAÞIONAL30 Brazilia, în plin boom imobiliar
POVESTE DE PROIECT34 Casa gigant de 1700 mp
38 Proiectul care s-a vândut pe timp de
criză
42 Un proiect „tip” adaptat nevoilor
familiei
EVENIMENTE48
PROIECTE DE VÂNZARE52
PROIECTE DE CASE IEFTINE56 Casa pe un teren mic
58 Un proiect care respectă principiile
Feng Shui
60 Locuinţa accesibilă cu 4 camere
PROIECTE62
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
CD MULTIMEDIA
- 32 PROIECTE PÂNÃ ÎN 200 MP
- 68 PROIECTE PESTE 200 MP
- APLICAŢIE VIDEO 3D DE
PREZENTARE A 100 CASE
- 3 MATERIALE VIDEO
- 8 OFERTE IMOBILIARE
- INFORMAÞII UTILE
SUMAR
4
6
22
2624
42
68
72
62TOP 100 PROIECTE
Planuri optimiste în 2011
5
Publisher:
Viorica IORGULESCU
Redactor-Şef:
Maria SEDER NEDA
Art director:
Eduard MIHÃILÃ
Secretar de redacþie:
Mariana NICOLAE
Redactor:
Cristina TAMAŞ, Costel POPA
Colaboratori:
Alexandra POPA
Fotografi:
Bogdan MODREANU, Robert LUPU
Corecturã texte:
Panseluþa LUCHIAN
Advertising Sales Manager:
Viorica IORGULESCU
e-mail: [email protected]
Brand Manager:
Cristina VLĂDUCU
CD Multimedia:
Bogdan MODREANU, Costel POPA
Planul Casei Mele este
o publicaţie lunarã a Hiparion Publishers
parte a SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS
Director general:
Adrian RUS
Director vânzare grup:
Cezar Burlan
Director vânzãri Home&Deco:
Radu GÃVRUŞ
Director editorial:
Diana IONESCU
Director producţie:
Mihai VOIVOD
Responsabil suplimente HRL:
Elena Turcu
Prelucrare imagine:
Daniel DRAGOMIR, Toni Kiss
Abonamente:
Mariana GHEORGHE,
Tel.: 021-222.31.35; O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI
Corespondenţã:
O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI
e-mail: [email protected]
www.hiparion.com
Adresa: Bucureşti,
Str. Nerva Traian 3, bl. M 101, et. 8, sector 3
Tel.: 021-202.82.87/70;
Fax: 021-202.82.69
Membru fondator:
Cãtãlin BERARI
Tipar: Mega Press Holdings S.A.
Tel: 021/461.08.08;
Fax: 021/461.08.09
Distribuţie prin:
RAUTAKIRJA ROMANIA
TUTUN SI ZIARE
MILLENIUM PRESS
HACHETTE DISTRIBUTION
NIMSOC MEDIA
PLANUL CASEI MELE
este marcã înregistratã ISSN 1454-041x
Publicaţie ce beneficiazã de rezultate de
audienţã conform Studiului Naţional de
Audienţã, mãsurate în perioada ianuarie
2009 - ianuarie 2010
Copyright MEDIA GAMMA PUBLISHERS
Reproducerea integralã sau parţialã a textelor sau
ilu straţiilor din revista Planul Casei Mele este posibilã
numai cu acordul prealabil scris al
MEDIA GAMMA PUBLISHERS.
Întreaga responsabilitate pentru conţinutul
materialelor revine autorilor acestora.
EDITORIAL
MAI MULT TIMP
În decembrie şi ianuarie, cu toţii avem mai
mult timp liber pe care îl petrecem cu familia.
Ca urmare, este un moment bun să ne facem
planuri, să ne uităm cu atenţie la actuala lo-
cuinţă şi să vedem dacă mai corespunde sau
nu nevoilor noastre. Ne este suficient spaţiul
din casă sau mai avem nevoie de o cameră în
plus? Sau mai multe, ca să găzduim şi oaspeţii
veniţi de sărbători şi rămaşi la shopping în
luna ianuarie.
MAI MULTE INFORMAŢII, MAI MULTE
PROIECTE
Noi venim în întâmpinare şi vă aducem o co-
lecţie mult mai mare de proiecte de case: 115,
din care 100 pe suportul CD. Mai multe va-
riante înseamnă mai multă informaţie şi, im-
plicit, o apropiere de decizia finală: „aceasta e
casa pe care o dorim!” Şi în anul care vine, vă
vom pregăti alte surprize de acest gen, pentru
că ne-am propus să mărim numărul colabo-
ratorilor arhitecţi şi să venim în faţa cititorilor
cu şi mai multe soluţii noi.
MAI MULTE PROGNOZE
Se spune că pe timp de criză se fac cele mai bune afaceri. Iar construirea unei case este cu si-
guranţă o investiţie, care se face după un „plan de business” personal. De aceea, ca să vă aju-
tăm, am apelat la un manager de proiect implicat în dezvoltarea afacerilor la compania Ţiriac
imobiliare şi la ultimul studiu BNR în care este prezentat punctul de vedere al managerilor celor
mai mari 10 bănci din România, care deţin 80% din cota de piaţă. Ce au în comun cele două
articole? Optimismul pe termen mediu şi lung!
MAI RELAXAŢI
O decizie bună nu se ia sub presiune, ci într-un mediu cald, benefic. Aşa că profitaţi de spiritul
aşezat al sărbătorilor şi faceţi-vă un calcul realist: “ce buget avem şi când putem să trecem la
treabă să ne facem casa?”
La mulţi ani!
Maria Seder NedaRedactor-Şef
Jucătorii principali din piaţa
imobiliară privesc cu mare
încredere spre 2011. Sunt
semne că lucrurile merg într-o
direcţie bună, iar criza ar trebui
să îşi mai descătuşeze ghearele
şi să dea o gură de
oxigen pieţei imobiliare.
Atenţie însă! Mai avem până să răsu-
flăm uşuraţi! La final de an facem o
analiză a lui 2010 şi încercăm să aflăm
ce va urma în 2011, împreună cu
Adriana Cioca, project manager Ţiriac
Imobiliare.
Cât de mult s-au schimbat actorii din piaţă
(dezvoltatori, cumpărători, vânzători) faţă de
perioada de vârf a pieţei imobiliare?
Cei mai afectaţi de criza imobiliară au fost dezvol-
tatorii, mai mult decât proprietarii de teren sau cei
cu un portofoliu în derulare. Marii dezvoltatori au de
multe ori instituţii financiare în spate, astfel vor trece
peste criză având pierderi preluate de aceste insti-
tuţii. Puternic loviţi au fost micii dezvoltatori care nu
au avut suportul necesar. Aceştia vor dispărea de pe
piaţă. O evaluare va fi posibilă însă abia după ce
piaţa îşi va reveni.
Dacă aţi începe un proiect nou rezidenţial, cum
ar arăta? Unde s-ar desfăşura? Ce tip de lo-
cuinţe?
Există două tipologii importante de proiecte
rezidenţiale:
- Intraurbane.
- În afara oraşelor.
Semnale pozitive
pentru piaţa imobiliară în 2011
TEXT/FOTO: CRISTINA TAMAŞE-MAIL: [email protected]
6
Zona şi calitatea au
devenit şi vor rămâne
în viitor factori
importanţi pentru
atractivitatea unui
portofoliu, mai ales în
domeniul imobiliar
de business (birouri,
centre logistice etc.)
ADRIANA CIOCA
Manager de proiect la Ţiriac Imobiliare
Master în piaþa imobiliară
Specializare în
Project Management
MBA în
"Process & Project Management"
în cadrul
WU Executive Academy -Viena
Project Manager în cadrul diviziei
Þiriac Imobiliare
Studii:
Universitatea Bucureşti
Relaþii Internaþionale
Hobby:
Literatură, înnot şi echitaþie
CREDITE
8
Estimările bancherilor
pentru 2011
Băncile vor încuraja creditele ipotecare în detri-
mentul celor de consum.
„Aşteptările pe termen scurt ale băncilor vizează o nouă
etapă de înăsprire a standardelor de creditare pentru
creditele de consum. Pentru cele imobiliare, ciclul înăs -
pririlor pare a se fi încheiat, băncile anticipând chiar o
relaxare importantă a standardelor de creditare în tri-
mestrul IV din 2010.”, potrivit sondajului privind credi-
tarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei,
noiembrie 2010, realizat de Banca Naţională a Româ-
niei (BNR).
Cele zece bănci, ai căror manageri au răspuns sonda-
jului BNR au o cotă totală de piaţă de 80%, aşa că aco-
peră foarte bine sectorul şi sunt cei care decid politica
viitoare a segmentului bancar.
POSIBILA CREŞTERE A PLAFONULUI
LA PRIMA CASĂ
Tendinţa de creştere a disponibilităţii băncilor către cre-
ditele cu garanţii ipotecare a fost semnalată şi în a doua
parte a lui 2010. Dominic Bruynseels, director general
BCR, şi Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen
Bank România, militează pentru schimbarea condiţiilor
programului Prima Casă şi cer mărirea plafonului de
creditare la 100.000 euro. În schimbul acestui favor,
bancherii sunt dispuşi să accepte garantarea doar a ju-
mătate din sumă. Discuţiile sunt destul de avansate,
proiectul fiind înaintat prin Consiliul Investitorilor Străini,
care a avut întâlniri de lucru atât cu miniştrii cabinetu-
lui Boc, cât şi cu preşedintele Traian Băsescu.
Deocamdată este în vigoare varianta a doua la Prima
Casă, aprobată în februarie 2010, cea în care statul ga-
rantează 80% dintr-un credit maxim de 60.000 euro,
dacă este vorba de o locuinţă deja existentă şi 70.000
- 75.000 euro, dacă este o casă în construcţie.
Managerii celor mai mari zece bănci
din România consideră că există la orizont
posibilitatea relaxării creditelor ipotecare.
Text: Maria Seder Neda
Aşa că proprietarii care au cumpărat
terenuri mari şi le-au lotizat pentru a
le vinde trebuie să-şi măsoare pro-
prietăţile, spun specialiştii imobiliari.
Cu alte cuvinte, dacă loturile sunt
mari, întreg terenul trebuie parcelat din nou. Nu e
treabă uşoară şi costă ceva, dar pare a fi singura so-
luţie pentru a vinde. Proprietarii ar trebui însă să se
consulte mai întâi cu un specialist imobiliar. Nu este
suficient să faci dintr-un lot mare unul sau două mai
mici. Trebuie să respectaţi anumiţi parametri.
Spre exemplu, în Corbeanca, dacă ai un teren mai
mic de 400 mp, nu ţi se dă autorizaţie de construire.
Trebuie ştiut că dacă ai un teren mai mare şi lotizezi
în mai mult de trei loturi, îţi trebuie PUZ (Plan Urba-
nistic Zonal). Sunt multe chichiţe. Dacă un teren e
prea îngust, este problemă, mai puţin de 12 m, este
o problemă la vânzare. Aştepţi mai greu cumpărăto-
rii, spune Mihalis Stratakis, director SBS Group.
În acest moment, piaţa terenurilor nu mai prezintă
interes pentru investitori, bănci, proiecte industriale
sau rezidenţiale. Singurii cumpărători aflaţi astăzi în
piaţă sunt cei care doresc să construiască o locuinţă
în regie proprie, apreciază specialiştii imobiliari.
Proprietarii terenurilor cu regim rezidenţial pentru a
vinde trebuie să parceleze suprafeţele de care dispun
în loturi de 400 -700 mp. Acestea trebuie să aibă des-
chideri între 20 -30 m lungime, deci să fie echilibrare
ca proporţii (lungime şi lăţime), este de părere Bogdan
Dobriţoiu, manager General Service 2000.
Ghid pentru cumpărarea
unui lot mic
TERENURI
18
Terenurile care mai reuşesc să stârnească interesul cumpărătorilor
sunt cele care au suprafeţe ce variază în jurul a 500 mp şi se vând
ieftin. Nimeni nu mai vrea să cumpere loturi de mii de metri pătraţi,
aşa cum se făcea odată, când piaţa imobiliară galopa.
TEXT/FOTO: CRISTINA TAMAŞE-MAIL: [email protected]
Vremea şi timpul
Puteţi vizita Viena oricând, dar cel mai bine ar fi să
alegeţi o vreme frumoasă, care să vă îmbie să mer-
geţi îndelung pe străzi pentru a-i admira comorile.
Vienezii serbează cu mult fast Crăciunul, dar trebuie
să vă îmbrăcaţi gros, căci gerul poate fi pătrunză-
tor; chiar şi aşa, nu veţi putea întârzia ceasuri în şir
în aer liber, aşa cum se cere într-un oraş ca Viena.
Prin urmare, pentru turismul arhitectural, cele mai
potrivite luni sunt mai şi iunie, apoi septembrie şi oc-
tombrie. Vremea e frumoasă în aceste perioade, iar
preţurile scad. În privinţa timpului, nu mergeţi pen-
tru mai puţin de patru zile, mai ales dacă sunteţi la
prima vizită. Cine spune „am văzut Viena într-o zi”
e la fel de credibil cu acela care ar afirma: „am în-
văţat germana în pauza de prânz”.
Dacă vă interesează mai mult decât arhitectura,
mergeţi în primele două luni ale anului, în timpul „Sezonului vesel”, când
au loc superbele baluri de Fasching. Se spune că, în aceeaşi seară, în oraş
pot avea loc peste 40 de baluri! Pentru a vă amuza, puteţi merge la „Balul
prostului gust” sau la cel „al timizilor”.
Puţină istorie
Romanii au înfiinţat o tabără în aceste locuri undeva prin anul 100 d.Hr.
şi trei sute de ani n-au părăsit-o, ci, din contră, au tot extins-o. Ei au con-
struit primul zid de apărare. Bucăţi din acest zid e cam tot ce a rămas în
urma lor. Existenţa oraşului a continuat şi după retragerea romană, dar
fără a fi în vreun fel remarcabilă. De-abia prin sec. XIII s-a impus con-
struirea unor noi ziduri de apărare, pe un inel mai larg decât cel roman.
Cam atunci s-a instalat şi dinastia Habsburgilor, incredibil de îndelungată
(din 1273 şi până în 1918!). Stilul arhitectural predominant era cel gotic.
Dezvoltarea continuă a oraşului a determinat construirea unui al treilea
inel de apărare în 1544. O parte din meritul respingerii marelui atac tur-
cesc de la 1683 revine acestor ziduri (ca o picanterie, trebuie să aflaţi că
Viena,
trei stiluri îmbinate armonios
LECŢIE DE ARHITECTURĂ
26
În acest splendid oraş, stilurile gotic, baroc sau secession coexistă armonios cu cele
mai noi tendinţe arhitecturale. Viena e un curs pe viu de istoria arhitecturii!
TEXT/FOTO: DAN MAZILUE-MAIL: [email protected]
PROIECTE DE VÂNZARE PROIECTE DE CASE IEFTINE
3.160 leipagina 52
3.370 leipagina 54
SUMAR PROIECTE
50
pagina 56
Preþ casã
40.000 euro
pagina 58
Preþ casã
69.000 euro
pagina 60
Preþ casã
75.600 euro
130 mp
pagina 62
259 mp
pagina 72
177 mp
pagina 64
279 mp
pagina 74
186 mp
pagina 66
283 mp
pagina 76
199 mp
pagina 68
287 mp
pagina 78
237 mp
pagina 70
360 mp
pagina 80
51