cvj nr 919, miercuri12 august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 919

Miercuri, 12 August 2015

Afaceri bulgãreºti pe spatele minerilor

Trei autospecialeale pompierilor aufost detaºate la faþalocului pentru astinge flãcãrile caremai aveau puþin ºiajungeau lagospodãria victimelor.“Ne-am deplasat cu

trei autospeciale delucru cu apã ºispumã, încercãm sãlichidãm incendiuldupã care vom trecela stabilirea cauzei.Incendiul a fost dificildatoritã temperaturiifoarte mari care a

fost degajatã ºi distanþei foarte micipânã la locuinþãdeoarece era pericoliminent la propagare

la aceasta”, adeclarat CristianBaleia, locþiitorcomandatDetaºamentul de

Pompieri Petroºani.Din primele cercetãri,se pare cã incendiul a pornit de la unautoturism carese afla într-una dinconstrucþii.

“Din primele datese pare cã a pornitde la autoturism, darmomentan nu pot da mai multe detalii.Un aututorim, douã cãpiþe de fânºi construcþia în sineau ars”, a mai spussursa citatã.

Pericolul a fost cuatât mai mare cu cât

din anexelegospodãreºti au fostscoase mai multetuburi de oxigen carear fi putut oricând sãexplodeze.

Monika Monika BACIUBACIU

Cristian estefiul primaruluiCornelResmeriþã ºi acrescut ºi elîntr-o familie,având un frate,pe Lucian ºieste tatãl uneifetiþe.

Marþidimineaþã ne-a mãrturistentuziasmat cãsoþia sa esteînsãrcinatã ºi cã îiva mai dãrui încãun copil.

„Voi avea unbãieþel peste camdouã luni ºi jumã-tate. Am fost cusoþia mea la doctorºi avem deja confir-marea”, a recunos-cut deputatulCristian Resmeriþã.

De altfel, cel maimare fiu al primaru-lui din Lupeni avorbit mereu desprefamilia sa ºi, nu depuþine ori, la con-

ferinþele de presã,ne-a dezvãluit câteceva despre felul încare fiica sa îl facecel mai fericit tãtic.

În iulie, CristianResmeriþã a sãr-bãtorit cu soþia sa 2 ani de cãsnicie,iar pânã la Crãciun,familia deputatuluise va mãri cu încãun membru, unbãieþel, care vaduce mai departenumele de familieal tatãlui sãu.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

M inerii muncesc de se cocoºeazã, iar bãieþii deºtepþi câºtigã.Complexul Energetic Hunedoara se luptã pe o piaþã de energie

care nu îi oferã nicio posibilitate de funcþionare, iar acest lucru se resimteacut. În timp ce costurile de producþie ale energiei electrice depãºescsuma de 300 de lei/MWH, au fost perioade în care societatea energeticã avândut producþia la un preþ de 26 lei/MWh. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Cristian Resmeriþã -tatã ºi de bãiatD eputatul PSD Cristian Resmeriþã

se pregãteºte sã devinã încã odatã tãtic. Soþia sa este din nou însãrci-natã ºi îi va dãrui moºtenitorul care sãducã mai departe numele de Resmeriþã.

Maºinã fãcutã scrum în urma unui incendiuI ncendiu de amploare la Petroºani.

Un autotusim, douã cãpiþe de fân ºimai multe anexe gospodãreºti au fost mistuite de un incendiu care a avut loc, ieri la prânz, pe strada Lunca, în spateleDetaºamentului de Pompieri din Petroºani.

Parc noupentruSpitalul dinPetroºaniL ucrãrile de

amenajare a unui nou blocoperator în cadrulSpitalului de Urgen-þã de la Petroºanivor distruge parculîn care se odihnescacum bolnavii, iaredilii locali spun cã deja au planuripentru o relocare aacestei pãrþi dincurtea spitalului.

Practic, peste 100de copaci vor fi plan-taþi în aceastã toamnãºi parcul de relaxare vafi gata în câteva luni.Prima tranºã de banipentru amenajãrile ceau loc la Spitalul deUrgenþã din Petroºania fost alocatã deja ºieste vorba despre 7

milioane de lei, care s-au investit aici, darau fost achizionate ºiaparate pentru diversesecþii. Banii vin de laMinisterul Sãnãtãþii ºio parte de 10% estesusþinutã din bugetullocal. Acolo va fi construit un nou blocoperator, iar parcul vafi distrus. În aceste zile,însã, este construitunul nou. „La SUP va fi amenajat un nouparc, în suprafaþãegalã cu ceea ce existãacum, doar cã vor fiplantaþi în jur de 100de arbuºti ºi vor fiamenajate alei, bãncuþe, tot ce trebuiepentru un astfel deloc”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.Parcul va fi gata în

luna septembrie, dupãcalculele primaruluiTiberiu Iacob Ridzi ºi apoi va începe construirea bloculuioperator nou. Nouaclãdire va avea 5 etaje,atât cât are ºi spitalulºi va fi legatã de corpulexistent, cu câtevacoridoare. Lucrarea, înîntregime, înseamnã160 de milioane de leinoi, din care pânãacum au primit aproxi-mativ 20 de milioane.Proiectul a fost începutîn 2013 ºi ar trebuifinalizat în 2017, dacãvor veni la timp ºisumele necesare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

În fapt, potrivitanchetatorilor în datade 09.08.2015, la ora09:36, PoliþiaMunicipiului Deva afost sesizatã de cãtrepersonalul medical alSpitalului JudeþeanHunedoara-Deva, cuprivire la faptul cã înjurul orei 09:30, laSecþia U.P.U. a fostadusã o persoanã desex feminin, în starede inconºtienþã, care a fost victima uneiagresiuni. În urmacercetãrilor efectuate,poliþiºtii au stabilit cã

victima este o femeieîn vârstã de 40 de ani,din municipiul Deva,fãrã ocupaþie, cunos-cutã ca persoanã fãrãadãpost, iar agresiuneaa avut loc în noapteade 08/09.08.2015, înjurul orei 04:00, înPiaþa Victoriei dinmunicipiul Deva, într-ozonã neiluminatã dinapropierea clãdiriiInstitutului deProiectare Hunedoara.

“În urma activitãþilorde cercetare ºi investi-gare efectuate de cãtrepoliþiºtii Biroului de

Investigaþii CriminaleDeva ºi cei ai Serviciulde InvestigaþiiCriminale din cadrulI.P.J. Hunedoara, aufost identificaþiprezumtivii autori aifaptei. Aceºtia sunt treiminori, dintre care doiîn vârstã de 15 ani,din municipiul Deva ºiun minor în vârstã de14 ani, din comunaMaieru, judeþul BistriþaNãsãud, care locuieºtefãrã forme legale înDeva, toþi neºcolari-zaþi. Poliþiºtii au stabilitcã minorii au urmãritvictima cu intenþia de ao tâlhãri, au agresat-oºi au deposedat-o debani ºi de o parte dinobiectele pe care leavea asupra ei, iar unuldintre minori, în vârstãde 15 ani, a întreþinutraporturi sexuale cuvictima, dupã care au

abandonat-o, aceastarãmânând în stare deinconºtienþã”, declarãBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

În urma unorpercheziþii domiciliareefectuate de poliþiºti lalocuinþele minorilor, aufost recuperate o parte din bunurile sustrase de la persoanavãtãmatã, iar minoriiau fost conduºi la sediul Poliþiei, pentruaudieri, urmând a fisupuºi unei expertizepsihiatrice pentru stabilirea discernãmân-tului.

În cauzã, poliþiºtiivor efectua cercetãrifaþã de unul dintre suspecþi pentrusãvârºirea infracþiunilorde viol ºi tâlhãrie calificatã, iar faþã deceilalþi doi pentru tâlhãrie calificatã ºi complicitate la viol.

A proape douãmilioane de

euro pentru reabili-tarea ºoselei de cen-turã de la Petroºani.

Autoritãþile localede la Petroºani încearcãde ani de zile sã obþinãreabilitarea centurii,însã de fiecare datãaceastã porþiune esteºuntitã din proiectele de investiþii. Dacã nicianul viitor cei de laCNADNR nu vor gãsisoluþii pentru acestdrum, atunci autoritãþilelocale vor începereparaþiile pe fonduridin bugetul local.

“Deocamdatã nu am gãsit soluþii penruºoseaua de centurã.Am fãcut adrese cãtreCNADNR prin domnulprefect, care estereprezentantulGuvernului în teritoriu,

am încercat sã intrãmîn programul CNAD-NR, deocamdatã nu amreuºit acest lucru. Dacãnu vom reuºi nici anulviitor vom începe sãreabilitãm centura prinfonduri proprii, dar astava dura 2-3 ani de zilepentru cã costurile sunt foarte mari”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Aproape douã mili-oane de euro ar costalucrãrile de reparaþii ale

ºoselei de centurã, iarbanii ar urma sã fie alocaþi din bugetul local.

“Din evaluãrile carele-am fãcut noi costã sãpunem covor asfaltic pe toatã ºoseaua decentura aproximativ 8 milioane de lei”, amai spus sursa citatã.

ªoseaua careocoleºte centrulmunicipiului Petroºanieste un atentat la siguranþa circulaþiei dincauza gropilor carebrãzdesc ambele sensuride circulaþia ale DN 66.

Situaþia este criticã în zona cartieruluiAeroport, dar ºi în ceaunde se aflã autogara,gropile din asfalt fiindaproape imposibil deevitat de ºoferi, astadeºi municipalitatea aintervenit, în mãsuraposibilitãþilor, pe acesttronson.

Monika BACIUMonika BACIU

Violator ºi tâlhar la 15 aniT rei minori, dintre care doi în vârstã

de 15 ani, din municipiul Deva ºi unminor în vârstã de 14 ani, din comunaMaieru, judeþul Bistriþa Nãsãud, carelocuieºte fãrã forme legale în Deva, toþineºcolarizaþi au intrat în vizorul poliþieidupã ce au agresat ºi violat o femeie învârstã de 40 de ani fãrã adãpost.

Din bugetul local, douã milioanede euro pentru reabilitarea centurii

Nefolosit, dar consolidatD rumul tehnologic de la

Petrila ºi podul care duce spre unitatea minierã din localitate ar putea fi reabilitate.

Conducerea Societãþii Naþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului a fostla Bucureºti unde a dis-cutat despre posibilitateaacestor investiþii pentrucomunitatea petrileanã.Acum mai este nevoiedoar de un aviz pentrudemararea procedurilorde consolidare a drumu-lui ºi podului.

“La Bucureºti am fostcu documentaþia spreavizare în consiliul tehni-co-economic al minis-terului cu privire la cerinþele comunitãþii dinPetrila. Am avut o corespondenþã destul delungã ºi noi am refãcuttoate documentaþiile atâtîn proiect, am gãsitsumele necesare care le-amrelocat pentru acestecerinþe ale comunitãþii,

aºteptãm avizarea ministerului cuprivire atât la consolidarea drumuluide acces în perimetrul minei Petrilacât ºi al podului peste Jiu care asigu-rã transportul auto în incinta mineiPetrila”, a declarat Aurel Anghel,directorul general al SNÎMVJ.

ªoseaua de centurã a fost gânditãca o ºosea destinatã traficului greu ºieste amplasatã de-a lungul albieiJiului de Est.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 August 2015 Actualitate 3

Practic, deocamdatãau întocmit doar acte,dar Cristian Resmeriþã,deputatul hunedoareancare a reacþionat durpe aceastã temã,spune cã este un pasºi mai este doar puþinpânã ce diferenþa debani intrã la brigãzilecu producþie bunã. Le-a fost teamã cã nuvor mai fi sprijiniþipolitic ºi, decât sãpiardã funcþia, maibine renunþã la o partedin sumele pe care leprimesc de la stat casã conducã mineritul.De ambele pãrþi s-auînregistrat reacþii pozi-

tive ºi primii care auîntocmit documentaþianecesarãredu-ceriisalari-ilor aufost cei de laÎnchideri deMine.

„Aminformat,în ultimaºedinþã a Consiliului deAdministraþie, despreaceastã cerinþã.Urmeazã sã realizãmun material cu care sãmergem spre minister,pentru cã aceste salariiale CA ºi ale directoru-

luigeneral sunt

aprobate de minister,prin contracte demandat. Cel târziu înoctombrie aceastãsituaþie va fi fãcutãpublicã. Dupã pro-nunþarea ministerului,urmeazã sã ºtim cuexactitate dacã ne vomdiminua salariile ºi cucât”, a spus AurelAnghel, director general SNÎMVJ.

Cristian Resmeriþã

a fãcut publicã lista

tuturor salariilor pecare le încaseazã cei care conduc ca manageri, ori membri în Consiliul de Administraþie,Complexul EnergeticHunedoara ºiSocietatea de Închideride Mine, iar perspecti-va retragerii sprijinuluipolitic i-a fãcut peaceºtia sã reacþioneze.

„În cursul acesteidimineþi, mi-au fostprezentate hârtii ofi-ciale, atât de la CEH,

cât ºi de la SNÎMVJ,prin care mi s-a expli-cat cã au fãcut demer-surile necesare. Deci,sunt hârtii, nu simplevorbe ºi eu acþionezbazându-mã pe lege ºidemersurile fiindfãcute, nu pot decât sãîi felicit”, a susþinut ºiCristian Resmeriþã,deputat PSD din ValeaJiului.

Sute de milioane au încasat de-a lungultimpului cei care aucondus minerii.

Spre exemplu,Petroi Nicolae, direc-tor general adjunctavea un salariu deîncadrare 7.729 lei /lunã în perioadanoiembrie 2012 – iulie2013. AndronacheDaniel Costel, cadirector general aveaun salariu de încadrare19.500 lei / lunã înperioada martie 2013– noiembrie 2013,salariu care a crescutla 24.300 lei / lunã înperioada decembrie2013 – martie 2014.Drãgoi Nicolae, direc-

tor general adjunct eraplãtit cu un salariu deîncadrare 10.378 lei /lunã în perioadaaugust 2014 – ianua-rie 2015, iar SuciuAdrian Vasile, ca direc-tor comercial avea unsalariu de încadrare8.876 de lei / lunã înperioada octombrie2014 – februarie2015. Niculescu Aurel,director general aprimit un salariu deîncadrare 24.300 lei /lunã în perioadaaprilie– august 2014,cu o perioadã de câteva luni în care aîncasat undeva la19.000 de lei, iar situaþia este similarãºi la Societatea deÎnchideri de Mine, darse pare cã toþi auagreat ideea de a aveamai puþini bani înperioada urmãtoare,dacã, desigur, vorprimi aprobarea necesarã de laMinisterul Energiei.


F irma de pazãcare asigura

perimetrele minieredin cadrul CEHeste pur ºi simpluîn faliment ºi refuzãsã mai asigure ordi-nea perimetrelorminiere.

Este o situaþie fãrã precedent ºi doardepozitele de muniþiesunt acum pãzite,minele Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni fiind la mâna minerilor ºi ahoþilor care le dau târcoale. De sãptãmânatrecutã, niciuna dintreunitãþile miniere dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu mai are pazã.Datoriile CEH cãtrefirma de pazã suntenorme ºi acum lideriide sindicat cer sprijinGuvernului, pentru cãCEH este o societatede stat, un obiectivstrategic nepãzit laacest moment de zilebune.

„Paza este asiguratãdoar la depozitele deexploziv, pentru cã ar fifost o situaþie ºi mai

gravã, dacã mãcaracolo nu am fi reuºit sãavem acest serviciu.Minele sunt ale statuluiromân ºi statul dacã nua reuºit sã facã cevapentru acest producãtorde energie, mãcar sãfacã bine sã le pãzeascãcu jandarmerie, poliþie,poliþie localã ºi orice areîn subordine, nu cuenergeticieni ºi cumineri”, a spus PetreNica, liderul sindicatuluiMuntele din cadrulCEH.

La poarta unitãþilorminiere sunt acummineri, care nu se încumetã sã se punã cuhoþii ºi asta în condiþiileîn care aceºtia vinmereu prin preajma lor.

„Sunt peste douãmilioane de lei plãþirestante cãtre firma depazã. Au fost 3 luni dezile în care le-am plãtit

salariile. Firma de pazãare la rândul sãurestanþe salariale ºirestanþe la plata dãrilorcãtre buget. Nici nuavem soluþie derezolvare a problemei.CEH, care nu are osituaþie deloc bunã, cichiar foarte proastã, falimenteazã, la rândulsãu, firme cu care aavut contracte deprestãri servicii sauachiziþii de materiale”, amai spus Nica.

La poarta unitãþilorminiere sunt acummineri, care nu au înfiºa postului ºi pazaobiectivului. Practic, aºacum susþin sindicaliºtii,situaþia este una fãrãieºire ºi chiar ilegalã, iartotul va mai dura lunibune, din cauzã cãCEH nu are soluþiifinanciare pentru aachita sumele cãtrefirmele de pazã.


Mai puþini bani, dar cu sprijin politicS periaþi de perspectiva retragerii

sprijinului politic ºi dupã reacþiiledin mass-media, cei din conducerea celor douã societãþi miniere, respectivComplexul Energetic Hunedoara ºiSocietatea de Închideri de Mine renunþãla salariile prea mari.

Firma de pazã - falimentatã de CEH

M ineriimuncesc de se

cocoºeazã, iar bãieþiideºtepþi câºtigã.Complexul EnergeticHunedoara se luptãpe o piaþã de energiecare nu îi oferã nicio posilitate defuncþionare, iar acest lucru se resimte acut.

În timp ce costurilede producþie aleenergiei electricedepãºesc suma de 300de lei/MWH, au fost perioade în caresocietatea energeticã avândut producþia la unpreþ de 26 lei/MWh.Veniturile ComplexuluiEnergetic Hunedoaraau scãzut cu aproape200 de milioane de leiîntr-un an, doar de peurma vânzãrii energieielectrice.

Piaþa de energie nueste una favorabilãComplexului EnergeticHunedoara, iar acestlucru se resimte acut în

bugetul societãþii. Dacãîn anul 2013, comple-xul a vândut energieelectricã de peste 800de milioane de lei, în2014, veniturile dinvânzarea energiei auscãzut cu peste 200 demilioane de lei.

P este 800 demilioane în

2013Conform datelor

furnizate de CEH, energia vândutã în anul2013 a adus complexu-lui 805.198.038 lei.Din totalul sumei, ceamai mare contribuþie aavut-o vânzareaenergiei electrice pepiaþa zilei urmãtoarecare a fost în valoarede 311.937.681 lei.

Vânzãrile aferentecontractelor reglemen-tate bilaterale ºi cãtreconsumatorii eligibili au fost în sumã de262.356.927 de lei. ªiveniturile din serviciilede sistem au adus înanul 2013 complexuluio sumã de bani impor-

tantã ºi anume129.707.141 lei.

2 014, reduceride peste 130

de milioaneAnul 2014 nu a fost

la fel de bun pe piaþade energie pentruComplexul EnergeticHunedoara. Venituriledin vânzarea energieielectrice produse s-auredus cu mai bine de100 de milioane de lei,fapt ce a contribuit ladezechilibrarea bugetu-lui scoietãþii. Din infor-maþiile CEH, în anul2014 venituirle dinvânzarea energieie electrice au fost dedoar 670.923.843 delei, în scãdere cu peste135 de milioane de leifaþã de anul 2013.la felca în 2013, veniturilerezultate din vânzareaenergiei electrice pepiaþa zilei urmãtoare aufost cele mai consis-tente, acestea fiind în valoare de352.932.002 de lei, în timp ce vânzãrile

aferente contractelorreglementate bilateraleºi cãtre consumatoriieligibili s-au diminuatmai mult decât drastic.

De pe urma acestei proceduri, CEH a încasat doar14.808.095 lei.Vânzarea energiei dinserviciile de sistem aadus compleuxlui în2014 suma de186.104.869 lei.

E chilibrareade sistem,

modestãCEH, contribuie la

sistemul energeticnaþional cu aproximativ5% din energia elec-tricã produsã. Baniiobþinuþi de pe urmaacestei tranzacþii auscãzut de la29.738.714 de lei la28.493.563 lei.

Liderii de sindicat auatras atenþia denenumãaret ori cã CEH

este singur într-o junglãa bãieþilor deºtepþi.

“Previziunile nu suntunele care sã neîncânte pentru cãComplexul lãsat înaceastã junglã aenergiei electrice încare câºtigã numaibãieþii deºtepþi nu arenicio ºansã sã trãiascãºi vom înregistra încontinuare pierderi.Proiectul de buget esteunul care din pãcatel+au fundamentat peceea ce au trecut înprogramul de eficienti-zare. Este un proiectcare nu a fost discutatcu noi ºi care nu esterecunoscut de organiza-þia noastrã sindicala”, adeclarat în urmã cuceva timp Petre NicaPreºedinteleSindicatului Muntele.

Energia electricã estefurnizatã fie prin inter-mediul pieþei zilei urmã-toare fie prin contractedirecte. De asemenea,societatea participã înmod obligatoriu pe

piaþa de echilibrare,piaþã destinatã con-sumului cu producþia deenergie electricã.

Complexul EnergeticHunedoara asigurãaproximativ 5% dinproducþia de energieelectricã a Românieifiind singurul mare producãtor de energieelectricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii.

ÎnfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara a fost dictatã de faptul cã înRomânia nu existã ocompanie producãtoarede electricitate pe bazãde huilã care sã fie suficient de mare pen-tru a putea sã participela proiecte regionale ºiinternaþionale, în ben-eficiul pieþei dinRomânia. Ca urmare apierderilor înregistrateîn 2013 ºi în 2014, CEHunedoara se confrun-tã cu probleme gravede lichiditate.


Minerii nupot fi egaliS unt diferenþe

între veniturilepe care le iau mine-rii de la o minã laalta, mai ales dacãeste vorba desprecele douã societãþi încare a fost divizatãCompania Naþionalãa Huilei.

Cei de la CEH iau parcã mai mulþi baniºi asta i-a fãcut sãreacþioneze pe cei de laUricani, care au refuzat,la finele sãptãmânii tre-cute masa caldã. Acum,ºefii lor cautã o soluþie.

Minerii de la minaUricani au intratvinerea trecutã în ºutnemâncaþi ºi au refuzathrana caldã, din cauzãcã, spun ei, sunt trataþiinegal. În timp ce eiprimesc doar hranacaldã, cei de la CEHiau ºi tichete de masã ºiaºa a fost declanºatã oanchetã la unitateaminierã din cadrulSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine.

„Totdeauna au fãcutcomparaþie cu cei de laCEH, pentru cã cei dela CEH primesc atâthranã caldã, cât ºitichete de masã, într-uncuantum egal cu almesei calde. Le-amexplicat cã noi lucrãmdupã un buget aprobat,sunt bani alocaþi pentrumasa caldã, dar o sãpurtãm discuþii ca sã

vedem dacã alegem încontinuare masa caldã,sau tichetele de masã,dar sub nicio formãambele”, a spus AurelAnghel, director generalSNÎMVJ.

Cei de la CEH, însã,iau ºi bonuri de masãpentru fiecare zi lucratãºi au ºi masã caldã laintrarea în ºut. Aºa seface cã vinerea trecutãla schimbul I, 50 demineri au refuzat sãserveascã masa caldã ºiau intrat flãmânzi însubteran, iar acum voravea de ales dacã vorhrana caldã de la canti-na minei, sau bonuri demasã în valoare de 9,4lei, pentru fiecare zi delucru.


Potrivit organiza-torilor ediþia din acestan a evenimentului va fiuna specialã în cadrulcãreia vizitatorii voravea ocazia sã interac-þioneze cu tehnologii 3D de ultimã generaþie

folosite pentru punereaîn valoare a multora dintre vestigiile dacicedin Munþii Orãºtiei.“Programul propus publicului se vadesfãºura în intervalulorar 10.00 - 18.00 ºi

va cuprinde un ghidajamplu al monumentelordin cetate ºi alcercetãrilor arheologiceaflate în curs; în acestcontext, o atenþie spe-cialã va fi acordatã uneidescoperiri recente, ºi

anume, omatriþã dinbronz cu ajutorul cãreiase ornamentaufoi subþiri dinmetalepreþioase (aurºi argint) saudin aliaj pebazã de cupru.De asemenea,cum menþio-nam anterior,vor fi prezentate ºi cele mai recentereconstituiri ºi scanãri3D ale artefactelor ºimonumentelor dacice, realizate în cadrulproiectului „Când viaþacotidianã anticã devinepatrimoniu UNESCO.Scanarea, restaurareadigitalã ºi contextuali-zarea artefactelor dacicedin Munþii Orãºtiei””,spun organizatorii.

Proiectul este finanþatprin MecanismulFinanciar SEE 2009-2014 linia de proiecte: PA16/RO12Conservarea ºi revitalizarea patrimoniului cultural ºinatural.

Promotorul acestuiproiect este Universita-

tea Tehnicã din Cluj-Napoca, iar partenerisunt Muzeul Naþional deIstorie a Transilvaniei,

Universitatea Babeº-Bolyai ºi MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 20154 Actualitate Actualitate 5

“Mereu este locde mai bine”.

Declaraþia îi aparþinelui Costel Avram,directorul general alSC ApaServ ValeaJiului, care alãturide membrii consiliu-lui de administraþieai societãþii a fãcutanaliza financiarã aprimului semestrudin acest an.

Datele economiceindicã faptul cã soci-etatea este pe plus, însãnici în aceste condiþiicei de la Ape nu suntmulþumiþi. “Totul este în parametri, însã tottimpul este loc de maibine. Încercãm sã recu-perãm toate creanþelepe care le avem derecuperat de la rãu-plat-nici ºi atunci vom puteaspune cã totul e per-

fect”, a declarat CostelAvram, directorul general al SC ApaServValea Jiului. Totodatã,în cadrul consiliului deadministraþie s-au discutat ºi oportunitãþilelegate de viitoareleinvestiþii pe care le auîn vedere cei de la societatea de apã.

“Am discutat desprece investiþii mai putemsã facem în aceastãnouã perioadã deatragere a fondurilor

europene”, a mai spussursa citatã. Totodatã,societatea de apã dinValea Jiului este primacare acceseazã fondurieuropene pentruperioada 2014-2020.

Investiþiile care se vorderula în etapa a douaa acestui program definanþare europeanã,vor avea cea mai micãcotã de cofinanþarelocalã din cele aplicatepe acest gen deproiecte în

România.“Am benefici-at de fonduri europene,a fost un contract bun,pe care l-am ºi termi-nat. Am fãcut economiide 1,5 miloane de euroºi la data de 31 decem-brie suntem gata cutoate lucrãrile. În plusnu am avut nici corecþiifinanciare. Pentruperioada 2014-202scoatem la licitaþielucrãrile de 63 de mili-oane de euro”, a subliniat Costel Avram,directorul general al SCApaServ Valea Jiului.

De-a lungul ultimilorpatru ani, societateade apã din Valea Jiuluia depus eforturi consi-derabile pentru a creºtesimþitor calitatea servici-ilor oferite beneficiari-lor. Banii au venit atât de la UniuneaEuropeanã cât ºi de labugetul de stat.

Vorbim de o sumã de

143.225.000 de lei dela Uniunea Europeanãla care s-au adãugat21.905.000 de lei de labugetul de stat ºi încã3.370.000 de lei de labugetul local alacþionarilor ASVJ, aufost realizate investiþiicare au transformatradical calitatea ºicondiþiile de furnizare aapei potabile în ValeaJiului. În urma acestuiproiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu27.903 km, alþi 2.008km fiind reabilitaþi ºimodernizaþi astfel încâtnumãrul beneficiarilorde alimentare cu apã la

robinet a crescut la91.356 de persoane ºiaproape 3000 de per-soane juridice. O sursãde apã ºi 2 staþii detratare aapei potabileau fost reabilitate, iarun modern sistem demonitorizare a con-sumurilor ºi defectelor(de tip SCADA) faceacum posibilã inter-venþia sectorialã imedi-atã, controlul perma-nent al calitãþii apeiºi gestionarea consu-murilor reale din sis-tem. Nu doar reþeauade apã potabilã a sufe-rit îmbunãtãþiri, cât ºisistemul de canalizarecare a fost extins cu61.645 km, alte 2.827km fiind modernizate.

De asemenea au fost construite 9 staþiide pompare a apeloruzate ºi a fostreabilitatãºi modernizatã la celemai înalte standardeeuropene în materiestaþia de epurare de la Dãnuþoni.


În acest sens, a fostemisã ºi autorizaþia deconstrucþie, însãlipseºte ce este maiimportant ºi anumebanii. “Urmeazã sãdemarãm lucrãrile, darnu avem o datã exactã.

Dorim sã mãrim capac-itatea acelui adãpost ºisã îl amenajãm în con-formitate cu legislaþiaeuropeanã. Astaînseamnã cã estenevoie de ºapte camerediferenþiate, cabinet

medical, salã de opera-þii, salã de aºteptare,salã de eutanasiere ºimorgã cu aercondiþionat”, a declarat Adrian Cioran,directorul ServiciuluiJudeþean pentruOcrotirea Animalelorfãrã Stãpân.

Potrivit reprezentan-tului serviciului, deo-camdatã totul este lanivel de intenþie pentrucã lipsesc fondurilenecesare pentru

demararea propriu-zisãa investiþiei. Lamomentul constituiriiADI "Serviciul judeþeande ocrotire a anima-lelor fãrã stãpân" dincare fac parte primãri-ile din judeþ ºi ConsiliulJudeþean, autoritãþilejudeþene s-au angajat

sã susþinã în totalitatecheltuielile defuncþionare a acestuiserviciu. Administraþiilelocale contribuie doarcu baza materialã,respectiv adãposturiledeja existente.


„Ziua Porþilor Deschise” pe ºantierularheologic Sarmizegetusa Regia

M uzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, înparteneriat cu Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca,

Consiliul Judeþean Hunedoara, Serviciul Public de Administrare aMonumentelor Istorice Deva, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napocaºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã sâmbãtã,15 august 2015, „Ziua Porþilor Deschise” pe ºantierul arheologicSarmizegetusa Regia (Grãdiºtea de Munte).

Mai ceva ca la spitalAdãpostul de câini, modernizat la standarde europeneA dãpostul de câini din Petroºani

va fi adus la standarde europene.Reprezentanþii Serviciului Judeþean pentruOcrotirea Animalelor Fãrã Stãpân au învedere modernizarea adãpostului de laPetroºani, astfel încât acesta sã fie adus lastandarde europene.

Primul semestru, media 10

ApaServ Valea Jiului vrea mai mult Afaceri bulgãreºti pe spatele minerilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 20156 Actualitate

SC APA SERV VALEA JIULUI SA- COMUNICAT DE PRESÃ -

Dupã ce s-a iniþiat o nouã licitaþie pe BursaRomânã de Mãrfuri pentru a achiziþiona energieelectricã necesarã consumului propriu, Apa Serv aobþinut unul din cele mai bune preþuri, comparativcu preþurile de achiziþie al energiei electriceobþinute de societãþi similare.

În urma desfãºurãrii ºedinþei de licitaþie deenergie electricã pe Bursa Românã de Mãrfuri dindata de 05.08.2015, S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani a achiziþionat energie electricãpentru consumatori la preþul de 140 lei lei/MWfaþã de 153,99 lei/MW însemnând o reduceresubstanþialã de preþ.

Contractul de energie electricã achiziþionata afost câºtigat de furnizorul S.C. RCS & RDS S.A.,acesta oferind preþul cel mai mic ºi este încheiatpe o perioadã de 1 an de zile pentru cantitatea deaproximativ 2600 MW.

Biroul de presã al SC APA SERV VALEA JIULUI SA

PETROªANI

Datoritã lucrãrilor absolut necesare care suntprogramate a fi efectuate întoamna acestui an de cãtreAdministraþia Naþionalã Apele Romane la barajul deacumulare Valea de Peºti, carealimenteazã Staþia de Tratarea apei Valea de Peºti,funcþionarea acestei staþii va fiasiguratã cu apã brutã prele-vatã din sursele de suprafaþãButa ºi Lazãrul. Aceastã alternativã de alimentare nuprezintã o securitate ridicatã înalimentarea cu apã a staþieidin punct de vedere al conti-nuitãþii, datoritã vulnerabilitãþiicrescute a surselor desuprafaþã în ceea ce priveºtemenþinerea turbiditatiilor apeibrute în limitele tehnologice detratare a staþiei, din punct devedere al cerinþei de apã

furnizate de aceste surse(în caz de secetã sau îngheþ),precum ºi datoritã integritãþiifuncþionale ºi constructive aaducþiunii Buta – Lazãrul. Ca urmare a acestui regim de funcþionare pot apãrea discontinuitãþi în funcþionareaoptimã a acestei staþii curepercusiuni asupra continu-itãþii serviciului de alimentarecu apã potabilã a utilizatorilordin localitatiile Uricani,Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºiparþial Petroºani.

În condiþiile în care Staþiade Tratare a apei Valea dePeºti nu asigura necesarul deapã la consumatori dinmotivele prezentare anterior,se va proceda la alimentareazonelor de distribuþie dinPetroºani Aeroport, Aninoasaºi Vulcan din Staþia de Tratare

a apei Zãnoaga care reprezin-tã cea de-a doua alternativã deacoperire a acestor zone de distribuþie, iar zonele dedistribuþie din amonte pot fideservite, în funcþie dedisponibilitãþile din surselelocale Topliþa, Pârâul Rece,Braia, Morisoara ºi Herþa.

Orice discontinuitate a serviciului de alimentare cuapã potabilã care ar puteaapãrea datoritã acestor lucrãrila barajul de acumulare Valeade Peºti va fi comunicatã utilizatorilor în timp util printoate sursele de informare.

În eventualitatea apariþiiunor astfel de situaþii, S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani cere scuze anticipateutilizatorilor sãi pentru disconfortul creat, indepen-dent de voinþa noastrã.

Biroul de presã al SC APA SERV VALEAJIULUI SA PETROªANI

SC APA SERV VALEA JIULUI SA- COMUNICAT DE PRESÃ -

“La nivelul AutoritãþiiNaþionale pentru Turism afost implementat un sis-tem integrat de evidenþã aturiºtilor care înregistreazãsosirea ºi plecareaturiºtilor în timp real înstructurile de primire turistice. Operatorii economici care deþinstructuri de primire turis-tice cu funcþiuni de cazareclasificate au obligaþia de araporta numãrul de turiºtiprin intermediul acestuisistem. Datele colectatesunt necesare pentrurealizarea de situaþii statistice, precum ºi pen-tru identificarea rapidã decãtre personalul desemnatcu atribuþii specifice din

cadrul MinisteruluiAfacerilor Interne (MAI) apersoanelor date înurmãrire, dispãrute, etc,care sunt cazate în în oricare dintre structurilede primire turistice cufuncþiuni de cazare (înregistrate în sistem lanivel naþional)”, se aratãîn nota de fundamentare a proiectului.

Introducerea SistemuluiIntegrat de Evidenþã aTuriºtilor, care reprezintão aplicaþie informaticã ceare drept scop realizareaevidenþei numãrului deturiºti cazaþi în structurilede primire turistice clasifi-cate de AutoritateaNaþionalã pentru Turism,

care genereazã date statis-tice necesare realizãriistrategiilor ºi programelordin domeniul turismului.Potrivit actului, MinisterulAfacerilor Interne va aveaacces la datele turiºtilor.

Pe termen mediu ºilung, proiectul de act nor-mativ va crea un impactpozitiv în sensul cã se vareduce fenomenul deevaziune fiscalã prin înreg-istrarea în timp real aturiºtilor care se cazeazãîn structuri de primire tur-istice. Evidenþierea realã aveniturilor obþinute deoperatorii economici vadetermina creºtereagradului de colectare ataxelor ºi impozitelorobþinute de operatorii eco-nomici din domeniul turis-mului. Acest programelectronic va permiteobþinerea, în oricemoment, a unor informaþiicu privire la circulaþiaturisticã la nivel local,regional ºi central, avânddouã componente princi-pale: o bazã de date privindstructurile de primire turisticeºi un sistem de înregistrare ºiraportare a turiºtilor cazaþi.Prin corelarea informaþiilorfurnizate de SIET, vor puteafi sancþionate de cãtre insti-tuþiile îndrituite, tentativelesau faptele de neînregistrarea activitãþii de cazare, caactivitate economicã, decãtre operatorii economici.


A accidentatun copil ºi a fugit de lalocul fapteiU n bãrbat în

vârstã de 48 ani,s-a ales cu dosar penalpentru comitereainfracþiunilor de vãtãmare corporalã dinculpã ºi pãrãsirea locului accidentului rutier.

Acesta, la începutul sãp-tãmânii în timp ce conduceaun autoturism pe stradaNicolae Titulescu, din Vulcan,direcþia de mers Vulcan –Lupeni, a acroºat minorul învârstã de 8 ani, care, fiindnesupravegheat, a traversatstrada în fugã, fãrã sã se asi-gure. Poliþiºtii au fost sesizaþitelefonic de cãtre personalulmedical din cadrul U.P.U.

Vulcan, dupã ce minorul s-adus la spital pentru a-i fi acordate îngrijiri medicale.

“Conducãtorul auto a fostidentificat la domiciliu, în jurulorei 18:00, a fost testat cuaparatul etilotest, rezultatulfiind 0,13 mg/l, alcool pur înaerul expirat, fiindu-i recoltateprobe biologice în vedereastabilirii alcoolemiei”, pre-cizeazã Bogdan Niþu purtãtorde cuvânt al IPJ Hunedoara.

ªi la Deva un conducãtorauto s-a ales cu dosar penaldupã ce în timp ce conduceaun autoturism pe stradaMãrãºti, din municipiul Deva,la efectuarea virajului ladreapta, în zona intersecþieicu strada 22 Decembrie, nu apãstrat o distanþã de siguranþãsuficientã faþã de autoturismulcare circula în fata sa, condusde un tânãr de 26 de ani, dinDeva, pe care l-a tamponat.

În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarãa conducãtorului auto învârstã de 26 de ani, care însãnu a rãmas internat în spital.

MAI vrea informaþiidespre turiºti

E videnþa turiºtilor, în structurile de cazare.Toate unitãþile de cazare acreditate vor

avea un sistem de evidenþã a turiºtilor, sistemîn care se va înregistra sosirea ºi plecareaturiºtilor. Proiectul se aflã în dezbatere publicã.

P romovareaturismului

montan, în Parâng.Zilele acestea, înParâng a avut loc o acþiune de promovare a staþiunii montane.

Tinerii au fost încentrul atenþiei, iaraceºtia vor avearesponsabilitatea de aidentifica posibilitãþilede promovare a turis-mului montan.

“În perioada02.08.2015-09.08.2015 AsociaþiaSchi-Turism Montan"Pro-Parâng" Petroºania derulat un proiect de

promovare a turismuluimontan în rândul tinerilor.

Au participat câte oechipã de elevi de lacolegiile din MunicipiulPetroºani. Proiectul ainclus deplasãri înteren ce au vizatdiferite teme legate deturismul montan. Lasfârsitul proiectului pebaza informaþiilorobþinute tineri liceenivor gândi un mod de promovare al turismului în colegiuldin care fac parte”,spun reprezentanþiiAsociaþiei Schi-TurismMontan Pro Parâng.

ªi autoritãþile localeau contribuit la organi-

zarea acestui eveniment, astfel cãaceºtia au alocat sumade 1500 de lei.

Unul dintreobiectivele asocia-þiei îl reprezintãpromovarea turis-mului montan înrândul tinerilor dinaceastã zonã.Proiectul s-a deru-lat în patru etapedistincte care auinclus deplasãri pediverse tememontane în zonamunþilor Parâng ºia munþilorRetezat, ParculNaþional DefileulJiului cunoscându-se astfel modul de

organizare a serviciuluiSalvamont ºi aJandarmeriei Montane.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

PIERDEREPierdut legitimaþie de serviciu pe numele

de Postolache Carmen eliberatã de RAAVJPetroºani. O declar nulã.

Acesta susþine cã orga-nizaþia municipalã de laLupeni a merge în con-tinuare pe mâna luiLaurenþiu Nistor.

“Am avut o ºedinþãmai largã cu membriiorganizaþiei ºi în urmadiscuþiilor din ultimaperioadã care au avut loc

pe tema candidaturii lapreºedinþia PSDHunedoara s-au fãcutspeculaþii. În urmã cucâteva zile am fost specu-lat chiar ºi eu ca posibilcandidat la preºedinþiaPSD Hunedoara ºi înunanimitate am luatdecizia de a-l propune pe

preºedintele Nistor pentru a-ºi continuamandatul. În calitate depreºedinte al organizaþieiPSD Lupeni voi faceaceastã propunere cuprima ocazie ºi organiza-þia PSD Lupeni îl vasusþine pentru un noumandat în fruntea PSDHunedoara”, a declaratCristian Resmeriþã,preºedinte PSD Lupeni.

Mai multe nume aufost vehiculate pânãacum, însã niciunul nueste confirmat oficial.Anul viitor vor avea localegeri pentru stabilireapreºedintelui PSDHunedoara.


Minune la CEH.

S-au achitato parte dinfacturilecãtreSNÎMVJ

D eblocare parþialã a situaþiei de la

SNÎMVJ. Minunea s-aîntâmplat la ComplexulEnergetic Hunedoara careîn cursul lunii trecute a reuºit sã îºi achite faþãde Societatea Naþionalãde Închideri Mine o parte din facturi.

Astfel a fost rezolvatã problema salariilor ºi a unoradintre facturi.

“În ultima lunã de zile,Complexul ne-a asigurat atâtsalariile cât ºi o micã parte dinbanii necesari furnizorilor deservicii ºi materiale astfel încât

sã putem debloca acele situaþiilegate de insolvenþã ºi încãsuntem cu cereri de insolvenþãde la trei societãþi ºi aproxima-tiv 30 de somaþii de platã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Chiar ºi aºa situaþia nu estedeblocatã total având în vederefaptul cã datoriile CEH faþã deSNÎMVJ se ridicã la zeci demilioane de lei.


Cristian Resmeriþã merge pe mâna lui NistorO rganizaþia PSD Lupeni îl vrea în

fruntea judeþului pe Laurenþiu Nistor.Preºedintele PSD Lupeni, Cristian Resmeriþãinfirmã zvonurile legate de o posibilã candidaturã a sa în fruntea organizaþieijudeþene a Partidului Social Democrat.

Tinerii, responsabilizaþi pentru promovarea turismului montan

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 20158 Sport

De azi în trei sãp-tãmâni, miercuri 1septembrie, vom trece„la ora de iarnã”.Adicã ziarul „CronicaVãii Jiului” va fi gazdaa douã pagini color(paginile 4-5) cu

subiecte din sport.Vine toamna, com-petiþiile de sport seînmulþesc. Vom încer-ca sã ne obiºnuim citi-torii cu un anumit for-mat: lunea, o paginãde interviuri sau

dezvãluiri ºi materialecu un statut special,marþi, ziua dedicatãligilor naþionale la fotbal, Liga I, II ºi III(Seria a 4-a).

Miercuri va fi ziua„cea lungã”, culucrurile ce cuprindfotbalul, în principal,din ligile inferioare alejudeþului Hunedoara.

Apoi, rugby-ul, hand-balul, sportul ºcolar,luptele libere în com-pletare, joi ºi vineri,unde juniorii vor ocupaun loc important.

Vom încerca sãfolosim cât mai multinformaþia din teren,regulã de la care nune abatem, deºi la oraactualã poþi scrie

despre sport ºidin vârf de munteori hrube de cartier, fãrã niciodocumentaþie sauprezenþã la faþalocului. S-o facãalþii, noi avem altcrez.

Aºadar, A.M.R.

20 de zile.

Henþ cu mâna Numãrãtoarea inversã

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL, LIGA I

Lider ineditC.S.M.S. Iaºi s-a impus cu

greu în faþa celor de la C.F.R. Cluj(2-1), suficient însã pentru a fi liderdupã cinci etape.

Singura victorie în deplasare areuºit-o Astra Giurgiu, 3-1 laTimiºoara, în faþa unei echipe careºi îºi gãseºte identitatea la nivelulprimului eºalon.

Pandurii Tg. Jiu au þinut în ºahPetrolul Ploieºti, 1-1, „gãzarii” fiindastfel þintuiþi pe ultima poziþie.

Vicecampioana A.S.A. Tg.Mureº suferã prima înfrângere, 0-1la Viitorul Constanþa.

Craiova este la prima victorie,2-0 cu Concordia Chiajna, primulgol fiind marcat de Alex Bãluþã, fiulfostului jiulist Dumitru Bãluþã.

Nimic... la nimic în „derbyulderbyurilor” Steaua-Dinamo, 0-0.

FOTBAL RURAL

Ohaba-Ponor,victorie

LA SCOR!Duminica trecutã (9 august a.c.)

s-au întâlnit doar echipele din

Grupa B. Cei de la Ohaba-Ponorºi-au dominat clar adversarul(revenindu-ºi dupã acel 1-7 dinprima etapã cu Puiul), învingândcu 6-1 pe cei din satul federi, laponoreni jucând, printre alþii,Todor, Panaite, M. Florea, V.Filip sau Enãºesc. De reþinut cãcei de la Federi au avut un jucã-tor eliminat. În cel de-al doileajoc, Puiul ºi Fizeºtiul rãmân neîn-vinse, dupã egalul dintre ele.

Ediþia 1996-1997,etapa a 5-a

Universitatea Craiova-Jiul 0-0

Cu un Toader imbatabil!Jiul a avut un start formidabil în Divizia A: 4-1 cu

Sportul Studenþesc, 1-0 la Oþelul Galaþi, 0-3 la FCArgeº Piteºti, 1-0 cu Dinamo Bucureºti, ocupând locul 2 dupã patru etape!

A venit meciul de la Craiova, acolo unde Olãroiu,Gabi Popescu, Tricã, Luþu, Nãstãsie, Frãsineanu, IonelGanea n-au putut trece de „baricada” ridicatã de unextraordinar portar al Jiului, Leontin Toader, care ascos opt mingi de gol ºi un penalty la Ungur!

A fost un rezultat care a menþinut echipa Jiul înfaþã, pe locul 5, loc de pe care Jiul visa la CupaU.E.F.A.! De altfel, în urmãtoarea etapã, dupã 3-2 cuPoli. Timiºoara, Jiul urca pânã pe locul 2, la egalitatede puncte cu FC Naþional!

Meciul de la Craiova a scos în evidenþã câþivajucãtori, Toader, Bealcu, Mititel, Mugurel Radu, Baicea sau Cioabã fiind excelenþi.

Începând de miercuri,1 septembrie 2015

DOUÃ PAGINIDE SPORT

ARENAcu o largã paletã de subiecte

Cronici, clasamente ºi comentariila fotbal (Ligile IV ºi V), rugby,handbal,popice etc. Poveºtile

sportului Special IneditInterviuri Memoria fotografiei

Cronica de altãdatã RememberDezvãluiri Din presa vremii

LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ,

LA MIJLOC DE ZIARDOUÃ PAGINI DE SPORT

ARENAcu Genu Tuþu

CUPA DE VARÃ„MÃGURA PUI” 2015

Etapa a 4-a, 9 august 2015Gr. A: Federi – Ohaba Ponor 1-6Gr. B: Pui – Fizeºti 1-1

CLASAMENT GRUPA Anu s-a jucat în etapa a 4-a – Ponor 2 2 0 0 8-0 6p.ªerel 2 1 0 1 7-3 3p.Galaþi 2 0 0 2 0-12 0p.

CLASAMENT GRUPA BPui 3 2 1 0 11-2 7p.Fizeºti 2 1 1 0 5-1 4p.Ohaba Ponor 2 1 0 1 7-8 3p.Federi 3 0 0 3 1-13 0p.

Etapa a 5-a, 16 aug. 2015Fizeºti – Ohaba Ponor (Gr. B)Meciul începe la ora 16:00

Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi

Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercurisau joi, vã prezentãm un remember cu un

meci al uneia dintre cele douã echipe, raportatla etapa la zi a Ligii I actuale.

cvj nr 919, miercuri12 august

Documents