ingrijirea pacientului cu hipertensiune arteriala esentiala
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Ingrijirea Pacientului Cu Hipertensiune Arteriala EsentialaTRANSCRIPT

Motto
’’Medicina este într-adevăr o profesie, dar nu e o profesie
ca toate celelalte. Ea cere nu numai multă pricepere, ci şi
multă pasiune de a se dedica sănătăţii oamenilor. În medicină
omul trebuie să fie totdeauna prezent şi prevenirea oricărei
posibilităţi de îmbolnăvire trebuie să constituie pentru noi
toţi preocuparea de fiecare clipă.’’
Th.Burghele

MOTIVAŢIE
Medicina este arta de a păstra sănătatea şi eventual de a vindeca
boala cuibărită în corp.
Dreptul la sănătate se cuvine tuturor membrilor societăţii.
Sănătatea – este starea în care funcţiile necesare se îndeplinesc
insensibil sau cu plăcere.
Omul – este fiinţa cea mai iubită de pe Terra, de aceea ea trebuie
ocrotită de factori agresivi şi perturbanţi care ar putea acţiona asupra
organismului uman prin ruperea echlibrului homeostatic, ducând la
apariţia unor boli grave care uneori pot duce chiar la moarte.
Dedic această lucrare miilor de oameni suferinzi de această boală
recunoscând cu sinceră bucurie că odată devenind membră a
profesiunii numită ’’medicină’’ privesc omul ca pe un tot unitar
dându-mi seama că pacientul aşteaptă de la mine nu numai ajutor, ci
şi cuvinte de încurajare şi o atitudine de solidaritate umană.
Oricine ar vrea să stăpânească într-adevăr arta medicinii trebuie
să aibă urmatoarele calităţi: darul de la natură, o pregătire
corespunzătoare, să ştie să aleagă locul potrivit pentru studiu, să fie
educat şi iniţiat, să aibă dragoste pentru muncă şi multă răbdare.
2

PARTEA GENERALA
3

CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN ISTORICUL BOLII
Comitetul de experţi OMS a definit hipertensiunea arterială o creştere
cronică a tensiunii arteriale sistolice şi / sau diastolice.
Tensiunea arterială normală la adult este în mod arbitrar stabilită ca o
tensiune sistolică egală sau inferioară cifrei de 140 mmHg şi / sau o tensiune
diastolică egală sau mai mare de 90mm Hg.
Sub influenţa diferiţilor factori ai mediului intern sau extern, presiunea
sanguină variază şi în condiţii fiziologice, în limite relativ largi.
Pacientul hipertensiv poate fi complet asimptomatic.
Când apar, simptomele subiective sunt nespecifice, de aceea măsurarea
tensiunii arteriale este obligatorie într-un examen clinic corect.
În evaluarea pacientului cu hipertensiune arterială apreciem valorile
tensionale (severitatea bolii = grading), răsunetul asupra cordului şi pereţilor
vasculari (stadializarea bolii = staging) şi riscul pacienţilor de a suferi
evenimente cardio-vasculare majore în ultimii 10 ani (prognosticul dat de suma
factorilor de risc, leziunilor organelor ţintă şi afecţiunilor cardiovasculare şi
renale asociate precum şi de alte aspecte ale stressului personal, medical şi
social al pacientului.
Valorile presiunii arteriale, condiţionate în principal de produsul dintre
debitul cardiac şi rezistenţa vasculară periferică, oscilează mult în timpul
ciclului nicthemeral, adaptându-se mereu cerinţelor şi solicitărilor organismului.
4

CAPITOLUL II
DATE DIN LITERATURĂ
II.1.DEFINIŢIE ŞI CLASIFICARE
Hipertensiunea arterială (HTA) - sindrom clinic caracterizat prin creşteri
ale TA sistolice egală sau mai mare de 140 mmHg şi / sau a TA diastolice egală
sau mai mare de 90 mmHg.
CLASIFICARE
Se folosesc mai multe criterii pentru clasificarea hipertensiunii
arteriale:
1. Clasificare patogenică:
- hipertensiune arterială de debit;
- hipertensiune arterială de elasticitate;
- hipertensiunea arterială de rezistenţă.
2. Clasificare etiologică :
- hipertensiune arterială esenţială;
- hipertensiune arterială secundară:
• HTA renală şi renovasculară;
• HTA endocrină;
• HTA din unele boli cardiovasculare;
• HTA din bolile sistemului nervos central.
3. Clasificare clinică:
- HTA de graniţă;
- HTA stabilă, moderată, severă;
5

- HTA paroxistică;
- HTA accelerată, malignă;
- HTA la bătrâni;
- HTA refractară la tratament.
WHO / ISH Guidelines for the Management of Hypertension (1999)
definesc şi clasifică valorile tensionale care depăşesc normalul astfel:
Categoria TA sistolica
(mm Hg)
TA diastolica
(mm Hg)Optim <120 <80
Normal <130 <85
Normal (la limită) 130-139 85-89
HTA uşoară (gradul 1) 140-159 90-99
-subgrup: de graniţă 140-149 90-94
HTA moderată (gradul 2) 160-179 100-109
HTA severă (gradul 3) ~180 ~110
HTA gravă (gradul 4) >210 >120
HTA sistolică izolată ~140 <90
-subgrup: de graniţă 104-149 <90
Stadiile hipertensiunii arteriale adoptate de OMS sunt:
Stadiul I Hipertensiunea care nu se însoţeşte de modificări
patologice la nivelul cordului şi vaselor.
Stadiul II Hipertensiunea complicată cu afectarea cordului şi
vaselor (HVS, angiopatie retiniană).
Stadiul III Hipertensiunea complicată cu ateroscleroză în diverse
teritorii (coronarian, cerebral, renal, periferic) şi suferinţa
structurilor irigate defectuos (HTA visceralizată).
6

În ultimii ani, această stadializare este insuficientă pentru caracterizarea
pacientului şi se preferă, pentru evaluarea prognosticului, adică a riscului de a
suferi în următorii 10 ani un eveniment cardiovascular major (infarct
miocardic, accident vascular), alături de valorile tensionale, identificarea unor
liste de factori.
II.2. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII
Aparatul cardiovascular se împarte în:
- sistemul sanguin;
- sistemul limfatic.
Sistemul sanguin este format din: inimă şi vase de sânge.
INIMA – este organul central, principal al aparatului cardiovascular care
asigură propulsarea sângelui la nivelul organismului. Circulaţia sângelui are loc
într-un sens unic.
Inima este situată asimetric faţă de planul sagital median în cavitatea
toracică, două cincimi aflându-se în dreapta liniei mediene, iar trei cincimi în
stânga acestei linii. Vârful inimii este îndreptat în jos, înainte şi la stânga, iar
baza este orientată posterior şi spre dreapta. Are forma unui con turtit. Inima are
o greutate de 250-300 grame şi o capacitate de 500-600 ml. Desfăşoară o
activitate uriaşă, permanentă, în 24 de ore contractându-se de peste 100.000 de
ori şi pompează peste 7200 litri de sânge. Inima prezintă o structură specifică
funcţiilor pe care le îndeplineşte, fiind un organ cavitar, musculos format din
peretele şi cavităţile inimii.
7

Pe faţa anterioară se află două şanţuri: un şanţ longitudinal anterior sau
şanţul ventricular şi un şanţ transversal numit şanţul atrioventricular sau şanţul
coronar. Pe faţa posterioară sau diafragmatică se află de asemenea două şanţuri:
unul longitudinal numit şanţul longitudinal posterior sau interventricular
posterior care este o continuare a şanţului interventricular şi cel de-al doilea
şanţ care se află în continuarea şanţului coronar. Aceste şanţuri aflate pe faţa
externă a inimii marchează limitele dintre cele patru cavităţi cardiace.
În interior, inima prezintă un perete longitudinal care corespunde şanţurilor
longitudinale extreme şi care împarte inima în două părţi: inima dreaptă şi
inima stângă. De asemenea, în interiorul inimii se află şi un perete transversal
care corespunde şanţurilor transversale externe şi care împarte fiecare dintre
cele două părţi în alte două cavităţi, o cavitate spre baza inimii numită atriu şi
una către vârful inimii numită ventricul.
Cele două atrii şi cele două ventricule sunt despărţite de septul
atrioventricular. Peretele longitudinal este alcătuit din septul interatrial care
desparte atriile şi septul interventricular care desparte ventriculele.
Ventriculele – au formă piramidală, triunghiulară şi sunt aşezate spre
vârful inimii. Au pereţii mai îngroşaţi decât atriile şi prezintă pe faţa internă
unele proeminenţe musculare numite trabecule.
La baza ventriculelor se află orificiile atrioventriculare (drept şi stâng) şi
orificiile arteriale prin care ventriculul stâng comunică cu artera aortă, iar
ventriculul drept comunică cu trunchiul pulmonar (artera pulmonară) orificiul
atrioventricular stâng.
Orificiul atrioventricular drept face legătură între atriul drept şi ventriculul
drept şi este prevăzută cu o valvulă atrioventriculară dreaptă.
Orificiile arterei aorte şi orificiul arterei pulmonare sunt prevăzute cu trei
valvule sigmoide care au rolul de a dirija circulaţia sângelui din ventricule în
artera aortă şi artera pulmonară, împiedicând trecerea în sens invers, muşchii
papilari şi cordajele ce susţin valvele inclusiv sistola.
8

Atriile – au formă cuboidă cu pereţii mai subţiri decât ai ventriculelor.
Fiecare atriu prezintă câte o prelungire numită auricul sau urechiuşa.
Septul interatrial prezintă o porţiune mai subţire numită fosa ovalară care
reprezintă locul orificiului BOTALO, existent în perioada dezvoltării
embrionare.
Din punct de vedere structural inima este alcătuită din trei tunici: de la
exterior spre interior acestea sunt: epicardul, miocardul, endocardul.
- EPICARDUL - este foiţa viscerală a pericardului seros care acoperă
inima la exterior.
- MIOCARDUL - sau peretele muscular al inimii cuprinde miocardul
adult (contractil) de execuţie sau ţesutul cardiac şi miocardul embrionar, de
comandă sau ţesutul nodal.
a) ţesutul cardiac este un muşchi striat. În atrii fibrele sunt dispuse
circular, iar în ventricule sunt dispuse oblic, spiralat formând vârtejul inimii.
b) ţesutul nodal se află în anumite porţiuni în peretele muscular al inimii.
Fibrele acestui ţesut constitue formaţiuni sub forma de grămăjoare numite
noduli.
Principalii noduli ai acestui ţesut sunt:
-nodulul sinoatrial KEITH – FLACK se găseşte în peretele atriului drept;
-nodulul atrioventricular ASCHOFT - TAWARA, fasciculul atrio -
ventricular sau fasciculul HISS care se bifurcă în două ramuri. Reţeaua lui
Purchinje este rezultată din arborizaţiile celor două ramuri.
Ţesutul nodal prin fasciculul HISS face legătura dintre atrii şi ventricule şi
are rolul de a elabora şi transmite excitaţia la miocardul adult asigurând
automatismul inimii.
- ENDOCARDUL - (tunica internă) – căptuşeste cavităţiile inimii şi se
continuă cu endoteliul vaselor mari.
9

VASELE SANGUINE – sângele circulă printr-un sistem închis de
tuburi numite vase sanguine, care după structura şi rolul lor se diferenţiază în:
artere, vene şi capilare.
Arterele – constituie ansamblul vaselor care conduc sângele încărcat cu
oxigen şi substanţe nutritive de la inimă spre ţesuturi şi organe. Ele pornesc din
ventricule şi se diferenţiază prin arterele mari, mijlocii şi mici (arteriole). Pereţii
arterelor sunt formaţi din trei tunici:
- tunica internă;
- tunica mijlocie;
- tunica externă.
- Tunica internă (intimă) – este formată dintr-un singur strat de celule
turtite;
- Tunica medie (mijlocie) – este formată din fibre elastice şi fibre
musculare;
- Tunica externă (adventicea) – este formată din fibre conjunctive, colagene
şi elastice printre care se află şi fibre nervoase.
De la inimă pornesc două artere principale mari:
- artera aortă;
- artera pulmonară.
Artera aortă porneşte din ventriculul stâng şi formează o dilataţie numită
bulbul aortic.
Din punctul aortic pleacă cele două artere coronare dreaptă şi stângă.
Bulbul arterial aortic se continuă cu aorta ascendentă care formează arcul aortic
sau cârja aortică. De la nivelul arcului aortic se desprinde trunchiul
brahiocefalic drept, artera carotidă comună stângă şi artera subclaviculară
stângă.
Trunchiul brahiocefalic se bifurcă formând artera carotidă comună dreaptă
şi subclaviculară dreaptă.
10

Arterele subclaviculare dau ramuri colaterale: artera vertebrală, artera
tiroidiană inferioară artera toracică internă. Arterele subclaviculare se continuă
cu arterele axiale, humerale care dau artera radială şi cubitară. Se continuă la
nivelul mâinii şi se termină cu arterele digitale comune şi proprii.
Arterele carotide comune se împart în: artera carotidă externă şi artera
carotidă internă.
Artera carotidă externă vascularizează o parte din organele de la nivelul
gâtului şi capului, iar cea internă vascularizează creierul şi globii oculari.
Cârja aortică se continuă cu aorta descendentă. Artera iliacă internă irigă
pereţii şi viscerele din bazin, iar artera iliacă externă formează artera femurală
care se continuă cu artera poplitee şi care se bifurcă în artera tibială anterioară şi
posterioară.
Din ventriculul drept porneşte trunchiul arterei pulmonare care se bifurcă
în artera pulmonară stângă şi dreaptă.
Venele – sunt vase sanguine prin care sângele circulă de la periferie,
dinspre capilare spre inimă până la nivelul atriilor. Pot fi vene superficiale sau
vene profunde. Venele situate sub nivelul cordului sunt prevăzute cu valvule
endoteliale.
Sistemul venos al marii circulaţii este format din totalitatea venelor care
colectează şi transportă sângele venos de la ţesuturi şi organe la inimă în atriul
drept.
Cele mai importante sunt:
- vena cavă superioară;
- vena cavă inferioară.
Vena cavă superioară colectează sângele venos din regiunea capului,
gâtului, membrelor superioare şi din pereţii organelor cavităţii toracice.
Vena cavă inferioară colectează sângele din pereţii şi organele cavităţii
abdominale şi de la membrele inferioare.
11

Vena portă este formată din vena splenică si venele mezenterice superioare
şi inferioare.
Venele pulmonare aduc sângele oxigenat de la plămâni şi se deschid în
atriul stâng.
Capilarele – sunt cele mai mici vase sanguine dispuse în toate organele
şi ţesuturile, formând reţele capilare. Capilarele fac legătura între artere şi vene
şi au diametrul foarte mic. Peretele lor este format din trei straturi: epiteliu,
membrana bazală şi endoteliu.
FIZIOLOGIA INIMII
Aşezată între sistemul venos şi arterial, inima, prin relaxare, primeşte
sângele din vene, iar prin contracţie îl împinge în artere. Funcţionând ca o
pompă aspirorespingătoare, ea are un rol esenţial şi primordial în circulaţia
sângelui.
Proprietăţile funcţionale ale muşchiului cardiac
Însuşirile caracteristice şi fundamentale ale muşchiului cardiac sunt:
automatismul, conductibilitatea, excitabilitatea şi contractilitatea.
Automatismul – sau ritmicitatea este propietatea muşchiului cardiac de a
elabora ritmic stimuli necesari contracţiilor. Frecvenţa normală a stimulilor este
de 72/min. Stimulii iau naştere în nodulul sinoatrial, iar când acesta nu mai
emite excitaţii comanda este preluată de nodulul atrioventricular, iar frecvenţa
bătăilor inimii este de 40-58/min. Când din diferite cauze nici acest nodul nu
mai poate produce stimuli, atunci aceştia iau naştere în fasciculul Hiss, iar
frecvenţa cardiacă este de 20-30/min.
12

Automatismul poate fi pus în evidenţă prin scoaterea inimii din organism,
caz în care inima continuă să se contracte ritmic dacă individului i se asigură
condiţii optime.
Conductibilitatea constă în propietatea muşchiului cardiac de a răspândi
sau ’’a conduce’’ excitaţiile produse într-o anumită porţiune a lui.
Excitabilitatea este proprietatea muşchiului cardiac de a răspunde la
stimuli fiziologici naturali, cât şi la excitanţi artificiali de natură mecanică,
fizică şi chimică. Cu ajutorul curentului electric s-au pus în evidenţă legile: ’’tot
sau nimic’’ şi legea ’’inexcitabilităţii periodice’’.
Contractilitatea constă în proprietatea muşchiului cardiac de a se
contracta. Forţa de contracţie este cu atât mai mare, cu cât el este mai intens,
mai alungit din cauza presiunii sângelui.
Funcţia de pompă a inimii şi circulaţia sângelui în inimă
Circulaţia sângelui în inimă constă în trecerea lui din atrii în ventricule şi
apoi din ventricule în arborele vascular printr-un mecanism de pompă.
Circulaţia sângelui se face în inimă într-o singură direcţie. Atriul drept
comunică cu ventriculul drept prin orificiul valvular tricuspid. Atriul stâng
comunică cu ventriculul stâng prin orificiul valvular bicuspid sau mitral.
Între ventricule şi artere există un sistem de câte trei valvule sigmoide. În
timpul diastolei ventriculare, valvulele sigmoide împiedică scurgerea sângelui
din artere în ventricule. Atriile şi ventriculele se contractă într-o anumită
succesiune, asigurând inimii condiţiile optime pentru funcţia de pompă.
Succesiunea unei perioade de contracţie a miocardului cu o perioadă de relaxare
este cunoscută sub numele de revoluţie cardiacă.
13

Revoluţia cardiacă sau ciclul cardiac (sistola atrială), cuprinde relaxarea
atriilor (diastola atrială), contracţia ventriculelor (sistola ventriculară), relaxarea
lor (diastola ventriculară) şi relaxarea întregii inimi (diastola generală).
Ciclul cardiac are o durată de 0,8 secunde. El se începe prin umplerea
atriilor. La sfârşitul diastolei generale, atât valva mitrală cât şi cea tricuspidă
sunt larg deschise, iar valvulele sigmoide: aortice şi pulmonare sunt închise. În
acest moment, în cavitatea inimii drepte pătrunde sângele venos din circulaţia
generală, iar în cavităţile inimii stângi sângele atrial din circulaţia pulmonară.
Pătrunderea sângelui întinde pereţii atriilor şi se declanşează contracţia lor
sau sistola atrială. Sistola atrială durează 0,1 secunde şi este urmată de o
diastolă atrială care durează 0,7 secunde.
În timpul sistolei atriale sângele este expulzat în ventricule. Sistola atrială
este urmată de sistola ventriculară 0,30 secunde care contribuie la expulzarea
sângelui în artera aorta şi pulmonară. Sistola ventriculară se desfăşoară în două
faze: de contracţie izometrică şi de expulzare.
Cantitatea de sânge expulzată în fiecare ventricul în timpul sistolei
ventriculare este de circa 70-90 ml sânge. După expulzia acestei cantiăţi mai
ramân în ventricul aproximativ 50 ml sânge.
După sistola ventriculară urmează diastola ventriculară. Există o perioadă
în care diastola atrială corespunde cu cea ventriculară, perioadă care durează
0,4-0,5 secunde şi se constituie diastola generală.
Debitul cardiac - cu fiecare contracţie, inima aruncă în arterele mari 70-
90 ml sânge care poartă numele de debit sistolic sau debit de bătaie. Debitul
cardiac poate varia de la 5 l / minut în perioada de repaus la 30 l / minut în
eforturi fizice (digestie, sarcină, temperatură ridicată).
Lucrul mecanic sau travaliul inimii se realizează prin contracţiile inimii. El
se face cu mare consum de oxigen. Lucrul mecanic săvârşit de ventriculul stâng
în timpul unei contracţii este de aproximativ 140 g / m, pe când cel făcut de
ventriculul drept atinge 30 g / m.
14

II.3.EPIDEMIOLOGIE
Cercetările epidimiologice au evidenţiat o distribuţie continuă a valorilor
T.A în populaţie, dar stabilirea unei limite precise între ’’normal’’ şi
’’patologic’’ este arbitrară.
Hipertensiunea arterială esenţială (HTA esenţială) poate fi definită ca acea
formă de HTA în care tensiunea arterială (TA) creşte progresiv, în perioade
de luni şi ani de zile, la valori mari, nu are o cauză cunoscută şi induce
modificări vasculare generale, mai ales la nivelul cordului, creierului şi
rinichilor. Cu cât valorile TA sunt mai mari, cu atât este mai mare şi
morbiditatea şi mortalitatea prin HTA.
HTA este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare. Prezenţa
bolii oscilează între 5-7 % în ţările industrializate. Se apreciază că, în
aproximativ 50 % din cazuri, HTA este uşoară chiar asimptomatică. Încă de la
sfârşitul secolului trecut curba frecvenţei HTA a cunoscut o creştere continuă,
care s-a aplatizat spre sfârşitul anilor 60 pentru ca, în ultimele două decenii să
scadă atât în Europa, cât şi în SUA.
Dinamica frecvenţei HTA este variabilă de la ţară la ţară. Frecvenţa HTA
la populaţia adultă, dacă valorile limită ar fi 140-90 mm Hg ar creşte până la
38%. HTA apare de regulă după vârsta de 30 de ani, frecvenţa ei creşte în
general cu vârsta, este asemănătoare la cele două sexe între 40 şi 60 de ani
devine frecventă la femei la 60 de ani.
În perioada cu cele mai mari creşteri (1968-1976) fenomenul a fost cel mai
exprimat în ţara noastră la bărbaţi (25%) şi în Germania şi Polonia la femei cu
53,7, respectiv (39%).
Tendinţa de reducere a frecvenţei HTA, în special în ultimii 10 ani este
mai exprimată în Belgia şi Germania pentru bărbaţi iar Islanda şi Finlanda
pentru femei.
Prin frecvenţa mare, prin manifestările şi complicaţiile pe care le produce,
HTA reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi de invaliditate a populaţiei
15

adulte. Morbiditatea cardiovasculară la hipertensivi cu hipertensiune diastolică
moderată, netratată, creşte în 5 ani cu 15% la persoanele sub 50 ani şi cu
63% la persoanele peste 60 ani.
HTA reprezintă un factor de risc pentru diferite boli: ateroscleroza
coronariană, insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale, insuficienţă
renală. S-a arătat de asemenea că şi creşterile mici ale TA nu sunt inofensive,
ele putând contribui la scurtarea duratei de viaţă.
HTA este o cauză importantă de deces. Peste 50% din infarctele
miocardice şi peste 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază HTA. Ea
rămâne principalul factor de risc pentru boala vasculară cerebrală, coronariană
şi renală, pentru bolile cardiovasculare în general care realizează peste 50% din
totalul deceselor în populaţia adultă.
HTA are numeroase implicaţii socio-economice care şi ele influenţează
frecvenţa şi caracterul bolii. Răspândirea bolii pe glob este inegală. Există pe de
o parte populaţii cu nivel economic ridicat, în care HTA este frecventă şi
frecvenţa bolii creşte cu vârsta, iar complicaţiile sunt majore şi paralel cu
colectivităţile slab dezvoltate din punct de vedere economic în care incidenţa
bolii este rară, chiar necunoscută, frecvenţa ei nu creste cu vârsta şi nu se
asociază nici cu ateroscleroza.
În Germania se apreciază că fiecare al 5-lea locuitor suferă de HTA, că
50% din hipertensivi nu ştiu că au valori crescute ale TA, boala fiind
asimptomatică şi că jumătate din bolnavii trataţi datorită lipsei sau penuriei de
simptome nu-şi iau boala în serios şi nu respectă recomandările medicale.
Ţările în care mortalitatea este redusă sunt: Grecia, Portugalia şi Spania, pe
când în Irlanda, Insula Malta, Finlanda şi Scoţia aceasta este ridicată.
În sezonul rece, luând ca referinţă anul 1983, mor zilnic prin boli ale
aparatului cardiovascular 162 de barbaţi şi 185 de femei. Dintre aceştia 13%
sunt sub 60 de ani.
În anul 1975, mortalitatea prin complicaţiile HTA a fost de 33,4 la 100.000
locuitori, iar în 1997 a fost de 39 la 100.000 locuitori. După 1980 nivelul
16

mortalităţii prin HTA în ţara noastră a devenit practic staţionar (în jurul cifrei de
42,5 la 100.000 de locuitori) cu o rată de creştere anuală de 0,1.
Cea mai mare creştere s-a înregistrat la grupa de vârsta de 45-54 ani,
îndeosebi la bărbaţi.
La noi în ţară, mortalitatea prin boli cardiovasculare este mai ridicată în
mediul rural decât cel urban.
Aceste aspecte epidimiologice, legate de condiţiile social-economice, de
mediul geografic, de compoziţia solului şi a apei potabile, ca şi de alte aspecte
particulare unor grupuri etnice, pledează pentru intervenţia unor factori în
complexul etiologic şi patogenic al bolii.
II.4 ETIOLOGIE
Deşi HTA este o boală de mult cunoscută şi deşi frecvenţa ei este mare în
populaţie, în majoritatea cazurilor, nu i se cunoaşte etiologia. Sunt cunoscuţi
însă numeroşi factori care participă interindividual şi în măsură variabilă la
patogenia HTA: diametrul şi elasticitatea vaselor, contractilitatea miocardului,
vârsta, sexul, rasa, obezitatea, aportul în exces de sare, dereglări ale sistemelor
hormonale, hormoni tisulari cu funcţie auto- şi paracrină, substanţe endoteliale,
factori de creştere. Numai într-o mică parte a cazurilor, etiologia este bine
cunoscută. Cazurile de hipertensiune cu o cauză definită sunt foarte rare,
proporţia din totalul hipertensiunilor fiind apreciată în jur de 5% în condiţiile
unei investigaţii etiologice amănunţite şi riguroase.
Cercetarea cauzelor HTA esenţială (primară sau idiopatică) a fost
îndreptată înspre analiza condiţiilor în care ea apare mai frecventă în
unele situaţii cum ar fi în unele familii, în unele grupuri de persoane, în unele
profesiuni, în unele condiţii de alimentaţie şi viaţă. În contrast au fost analizate
17

şi situaţiile în care frecvenţa HTA esenţială este mică. Factorii şi condiţiile în
prezenţa cărora frecvenţa HTA este mai mare poartă numele de factori de risc.
Factorii de risc principali ai HTA esenţiale, discutaţi în literatura de
specialitate, sunt: ereditatea, conţinutul de Na din alimentaţie, stările de
încordare nervoasă, inclusiv tipul de comportament, vârsta, sexul,
supragreutatea, fumatul şi consumul de alcool.
Ereditatea – în general contribuţia factorului genetic, a fost apreciată între
60% la gemeni, şi 30% în studiile pe familii de hipertensivi. HTA esenţială
poate afecta mai mulţi membrii ai aceleaşi familii (agregabilitatea familială),
este mai frecventă şi survine la vârste mai tinere, şi are de regulă, o evoluţie mai
severă la descendenţii hipertensivilor, şi în special la rudele de gradul I
comparativ cu familiile fără membrii hipertensivi. În familiile cu ambii părinţi
hipertensivi, HTA apare cu 10 ani mai devreme decât în familiile cu un singur
părinte afectat şi cu 20 de ani mai devreme decât în familiile neafectate.
Prevalenţa HTA creşte de 1-2 şi respectiv 3-5 ori în familiile cu un părinte
(tata, mama) sau ambii părinţi afectaţi.
Dintre factorii endogeni ereditari cu posibil rol în geneza HTA esenţială,
sunt de subliniat:
• grupa sanguină: în general HTA este mai frecventă în grupele O, A şi B
şi mai rară în grupul AB;
• un deficit genetic funcţional renal în sensul că rinichiul este
incapabil să excrete în mod suficient Na+ ; acest deficit determină creşterea aşa
numitului ’’al treilea factor’’, factor circulator inhibitor al trasportului Na prin
membranele celulare (inhibitor al Na+ -K+ -ATP-azei) – celulele implicate fiind
până în prezent celulele musculare, leucocitele şi limfocitele.
• unele cercetări sugerează prezenţa unui anumit tip de HTA la
bolnavii hipertensivi, la care boala are o evoluţie malignă.
18

• date relativ recente arată că există persoane sensibile la ingestia
respectiv restricţia de Na din alimentaţie şi persoane la care alimentaţia
bogată în Na sau restricţia de Na nu influenţează valorile TA.
Cercetările pentru a găsi ’’trăsături genetice caracteristice HTA’’ sunt în
continuă dezvoltare. Ideal ar fi găsirea unor markeri genetici. TA având un
control patogenic nu poate avea însă un marker unic. Până în prezent au fost
suspectaţi ca markeri genetici hipertensivi următorii:
• incapacitatea relativă a angiotensinei;
• scăderea eliminării urinare a kalikreinei;
• absenţa din urină a substanţelor vasopresoare;
• modificări în transportul cationic transmembranar;
• creşterea urinară a metabolitului OHDOCA.
Vârsta – valorile TA au o creştere de-a lungul vieţii cu rate diferite de
variaţie: o primă creştere rapidă se constată la trecerea de la nou-născut la
valorile mai mari ale copilului şi adolescentului. Creşterea fiziologică a
valorilor tinde să fie minimă între 20 şi 45 ani atât la bărbaţi cât şi la femei,
pentru ca între anii 60-70 să se constate o creştere anuală cu 0,5-1 mm Hg a TA
sistolice. În general se acceptă o medie de creştere a TA în populaţie de la
frecvenţa de 3-6% la persoane sub 40 ani, la 9-15% între 40 şi 50 ani şi la peste
20% la vârste peste 60 ani.
Sexul – în general, HTA esenţială este mai frecventă la bărbaţi în populaţia
sub 40 ani, devine egal răspândită între cele două sexe, între 40 şi 60 ani şi
apare mai des la femei după vârsta de 60 ani. În fapt femeile prezintă creşteri
ale TA mult mai mici decât ale bărbaţilor în decadele 3-4 de viaţă, pentru ca
apoi aceste creşteri să devină mai mari şi mai frecvente decât ale bărbaţilor.La
toate vârstele şi în toate populaţiile, HTA esenţială la femei evoluează mai lent
şi mai uşor de controlat decât la bărbaţi. În ţara noastră, studiile epidemiologice
au arătat că în mediul rural, spre deosebire de cel urban, HTA este mai
frecventă la femei decât la bărbaţi.
19

Rasa – Creşterea valorilor TA prezintă unele varietăţi cu rasa şi aria
geografică. Populaţia neagră din Africa şi America de Nord are aceeaşi rată şi
frecvenţă a valorilor crescute ale TA faţă de populaţia albă. Incidenţa şi
prevalenţa HTA pare mult mai redusă faţă de populaţia albă de tip caucazian, la
populaţiile din subcontinentul indian. La unele comunităţi din Africa de Est,
Asia, Africa de Sud, Polinezia se constată o foarte mică creştere a valorilor TA
cu vârsta.
La unele grupe populaţionale a fost descrisă şi o frecvenţă mai mare a bolii
generată de o mai mare incidenţă a deficitelor genetice care se asociază cu boala
hipertensivă.
Factorii de risc secundari sau asociaţii morbide.
HTA este de 2-3 ori mai frecventă la persoane cu:
• diabet zaharat;
• supragreutate (obezitate);
• ateroscleroză;
• diateză urică.
Această asociere se datoreşte unor factori etiopatogenici comuni, printre
care şi unele trăsături genetice. Deşi este greu de diferenţiat cât aparţine
mediului ambiant şi cât factorilor endogeni, prezenţa acestor boli asociate, la
persoane sau în antecedentele heredocolaterale, constituie unul dintre factorii de
risc ai hipertensiunii arteriale.
Factorii de mediu
1. Aportul alimentar de sare – ingestia unei cantităţi mari de Na este
considerată ca un factor de risc important pentru apariţia HTA. Se defineşte
drept consum crescut de sare, consumul a peste 10 g /zi, iar cel scăzut, sub 4 g /
zi. Un alt argument al rolului ingestiei crescute de Na în producerea HTA este
faptul că restricţia de sare la bolnavii hipertensivi duce la scăderea valorilor TA.
20

Această sensibilitate la restricţia de sare este mai evidentă la tineri decât la
vârstnici. De aici concluzia că regimul hiposodat are indicaţii profilactice /
terapeutice. În ceea ce priveşte datele referitoare la un eventual rol al ionilor de
potasiu, calciu şi magneziu, în etiologia HTA ele sunt considerate ca
insuficiente, atât pentru a susţine un atare rol, cât şi pentru recomandări de ordin
preventiv şi terapeutic.
2. Excesul alimentar. Studiile epidemiologice arată o relaţie între nivelul
TA şi greutatea corporală. Excesul alimentar, obezitatea se însoţesc frecvent de
HTA, iar scăderea în greutate este urmată de scăderea valorilor TA. Nu toţi
supraponderalii, obezii, devin hipertensivi. Între excesul alimentar, obezitate şi
HTA există interelaţii complexe care interesează verigile nervoase centrale de
reglare vasculo – metabolică.
3. Duritatea apei potabile. S-a arătat că există o corelaţie inversă între
duritatea apei potabile şi morbiditatea prin HTA. Au fost aduse de asemenea
argumente pentru relaţia dintre HTA şi conţinutul în anumite oligoelemente din
apă şi sol. Excesul de cadmiu şi / sau plumb în apă, precum şi creşterea
raportului Cd / Zn în rinichi ar favoriza apariţia HTA.
4. Consumul de alcool. Consumatorii de peste 60 ml etanol / zi au în
general, valori tensionale mai mari şi o incidenţă crescută a HTA, decât cei cu
consum mai mic de alcool. Creşterea TA este datorată în mare măsură factorilor
asociaţi, psihoemoţionali, vârsta, fumat, consum de cafea. Efectul cel mai intens
îl are berea, urmată de vin şi de băuturile tari. Hipertensiunea indusă de alcool
este reversibilă după abstinenţa de alcool.
5. Tutunul produce prin nicotină o creştere de scurtă durată a TA, dar nu
există dovezi sigure că ar fi o cauză a HTA. Nicotina are importanţă însă în
ceea ce priveşte apariţia de complicaţii la hipertensivi în metabolismul
adrenalinei – noradrenalinei, crescând eliberarea de noradrenalină. Creşterea
TA la cei ce au renunţat la fumat pare a fi datorată creşterii în greutate a acestor
persoane.
21

6. Factorii psihoprofesionali. HTA este mai frecventă la categoriile
profesionale caracterizate prin sedentarism şi muncă predominant intelectuală
decât la categoriile profesionale fizic active. Diferenţele de frecvenţă sunt
determinate în parte de alimentaţie, predispoziţie ereditară şi de factori
psihologici (stress, mod de viaţă).
II.5. PATOGENIA BOLII
În HTA, problemele fiziopatologice sunt strâns legate de cele ale
hemodinamicii. Din punct de vedere hemodinamic, se ştie că presiunea arterială
(PA) este determinată pe de o parte de debitul cardiac (DC) şi pe de altă parte
de rezistenţa totală periferică (RTP): PA = DC X RTP.
HTA poate rezulta din creşterea debitului cardiac, din creşterea rezistenţei
totale periferice sau prin creşterea de DC cât şi a RTP. În formula PA = DC x
RTP, PA se referă la presiunea arterială medie care poate fi determinată.
=
din formula:
Ps = presiunea sistolică
Pd = presiunea diastolică
La realizarea presiunii arteriale mai contribuie şi alţi factori, mai puţin
importanţi decât DC şi RTP: elasticitatea pereţilor arteriali, vâscozitatea
sângelui, întoarcerea venoasă. Debitul cardiac este influenţat de performanţa
ventriculului stâng şi de frecvenţa bătăilor cordului, iar rezistenţa totală
periferică este influenţată de tonusul sistemului simpatic, de nivelul şi calitatea
substanţelor vasoactive circulante.
Modificările hemodinamice nu sunt similare la toţi hipertensivii, ci
prezintă diferenţe ce pot fi grupate în trei categorii
22

• diferenţe corelate cu etiologia HTA;
• diferenţe în cadrul aceleiaşi etiologii, dependente de diverşi
factori ce produc HTA la un anumit subiect;
• diferenţe corelate cu gravitatea HTA.
În cursul HTA condiţiile hemodinamice se modifică în raport cu
creşterea TA.
Reglarea reflexă a TA. Reglarea TA se face prin mai multe mecanisme de
control corelate, fiecare îndeplinind funcţii specifice. Pentru continuarea
acţiunii reglatoare intervin mecanisme cu acţiune de durată în cadrul cărora
rinichiul joacă un rol important prin capacitatea de a creşte sau scădea volumul
circulant prin reabsorţia sau respectiv creşterea eliminării de apă şi săruri.
Asocierea funcţiei renale cu activitatea unor hormoni ca relaxina sau
aldosteronul permit reglarea în timp a TA. La persoanele tinere (17-29 ani),
HTA începe prin creşterea debitului cardiac cu rezistenţa periferică normală sau
uşor crescută la efort. La vârsta de 30-31 ani, debitul cardiac se normalizează,
iar rezistenţa periferică creşte pentru ca după 50 de ani, debitul cardiac să scadă,
iar rezistenţa periferică totală să crească foarte mult.
HTA apare deci ca o dereglare a multitudinii de factori care
interacţionează pentru a menţine presiunea arterială normală, un rol deosebit
jucând sistemul nervos, sistemul endocrin, rinichiul, substanţele vasoactive,
ionii de Na şi Ca.
Rolul sistemului nervos central şi al sistemului nervos simpatic
Anumite zone din sistemul nervos central şi periferic au rol în reglarea
tensiunilor arteriale:
- aria postremă – excită activitatea centrului vasomotor medular;
- centrul vasomotor medular aflat sub influenţa hipotalamusului şi a sistemului
limbic, precum şi a cortexului şi nucleului tractului solitar;
23

- nucleul tractului solitar localizat bilateral pe partea dorsală a bulbului rahidian
şi inhibă activitatea centrului vasomotor medular;
- grupul neuronal A1 si A2;
- aria anterolaterală a ventriculului trei;
- hipotalamusul;
- eferenţe simpatice excitatoare la nivelul inimii şi vaselor medulosuprarenalei,
rinichiului;
- receptori adrenergici: alfa -1- postsinaptici a căror excitaţie inhibă eliberarea
ulterioară de norepinefrină la nivelul terminaţiei nervoase simpatice, menţinând
astfel un tonus vascular periferic; beta -1- receptori – prin excitaţie cresc
frecvenţa cordului; beta -2- receptori – prin excitaţie produc arteriolodilataţie;
- neurotransmiţători: norepinefrina, epinefrina, dopamina, serotonina,
acetilcolina şi unele peptide endogene;
- sistemul nervos central, sistemul nervos vegetativ, precum şi reflexele primite
de la baro- şi presoreceptor, chemoreceptori şi volumreceptori, intervin în
reglarea tonusului arterial şi a presiunii arteriale. Se consideră că sistemul
nervos are un rol primordial în producerea HTA esenţiale.
Sistemul renină - agiotensina – aldosteron. Acest sistem intervine ca un
reglator al rezistenţei periferice şi debitului cardiac. Cunoaşterea rolului
sistemului renină – angiotensina – aldosteron în geneza şi în menţinerea HTA a
dus la cercetarea şi la descoperirea unor mijloace terapeutice care să interfereze
aceste mecanisme patogenice: antireninice, diuretice în formele hiporeninice,
inhibitori ai enzimei de conversie, inhibitori competitivi ai angiotensinei II sau
III asupra receptorilor.
Hormonul natriuretic. Peptidele natriuretice secretate la nivelul atriului,
având ca stimul creşterea tensiunii la acest nivel, se opun acţiunii sistemului
renină – agiotensină – aldosteron în patru modalităţi:
- prin reducerea secreţiei de renină;
- blocarea secreţiei de aldosteron;
- contrabalansarea efectelor vasoconstrictoare ale agiotensinei II;
24

- împiedicarea reţinerii de Na de către aldosteron.
Serotonina are proprietăţi vasoactive ce se exercită prin intermediul unor
receptori specifici de pe celulele endoteliale miocitele peretelui vascular.
Când serotonina se fixează pe receptorul S-1 de pe celula endotelială, aceasta
produce o substanţă încă neidententificată care duce la vasorelaxare şi
vasodilataţie. Pe miocitele vasculare serotonina produce prin intermediul
receptorului S-2, o constricţie a arterelor şi venelor.
Rinichiul intervine în realizarea HTA prin rolul său important în reglarea
hidroelectrolitică şi vasomotricităţii. În formele cronice de HTA, indiferent de
etiologie, există întotdeauna o participare renală la întreţinerea bolii.
Sistemul kalikreină – kinine- prostaglandine. În afară de capacitatea de a
creşte TA prin eliberarea de renină de către rinichi, acesta îşi exercită efectul
antihipertensiv prin sistemul kalikreină-kinine, care împreună cu
prostaglandinele duce la vasodilataţie intrarenală cu creşterea excreţiei de sodiu
şi apă. Sistemul kalikreină–kinine protejează rinichiul de efectul vasoconstrictor
al agiotensinei şi contrabalansează efectul agiotensinei şi aldosteronului asupra
TA şi volumului sanguin. Acţiunea prostaglandinelor asupra sistemului
circulator se realizează prin reglarea tonusului musculaturii netede.
Transportul Na în HTA esenţială. În afara transportului sodiului prin
intermediul pompei de Na s-a mai descris un sistem de transport concomitent al
Na si K în interiorul sau în afara celulei, depinzând de gradientele de
concentraţie. Acest fenomen este denumit „cotransportul Na / K” şi poate fi
inhibat de furosemid. Se consideră astfel că în condiţiile unei diete bogate în
sare, unele persoane au dificultăţi în menţinerea balanţei de Na şi aceasta se
realizează doar prin intermediul hormonului natriuretic care inhibă parţial
pompa de Na, ducând la creşterea rezistenţei vasculare periferice.
Reactivitatea vasculară în HTA esenţială. Rolul de mecanism patogenic
principal în HTA în general creşte rezistenţa periferică, expresie a unei
hiperreactivităţi vasculare, a fibrei musculare netede a vaselor. Arteriolele îşi
25

pot autoregla contractilitatea prin producţia sau eliberarea de factori proprii
endoteliali.
Când TA începe să crească ea activează aşa-numiţii factori de creştere din
miocitele arteriale şi miocardice ce stimulează sinteza de proteine şi sunt
responsabili de procese hipertrofice şi hiperplazice în peretele vascular şi în
miocard. Modificările de tonus şi de contracţie ale peretelui arteriolar sunt
influenţate de sisteme hormonale vasoactive ce iau naştere în pereţii arteriolari.
HTA esenţială are o mare heterogenitate patogenică şi morfologică, clinică,
terapeutică, evolutivă şi prognostică.
II.6.MORFOPATOLOGIE
Modificările induse de HTA pot fi funcţionale sau morfologice.
Modificările funcţionale sunt reprezentate de zone de arterioconstricţie
alternând cu zone de dilataţie, evidenţiabile mai ales la nivelul arteriolelor
renale, retiniene, coronariene.
Modificările morfologice se pot clasifica în două categorii:
1.modificări degenerative în artere şi arteriole, incluzând
hialinizarea, necroza fibrinoidă, anevrismul;
2. modificări hipertrofice ale arterelor şi inimii.
Hipertrofia mediei arteriale este determinată de hipertrofia şi hiperplazia
celulelor musculoase netede, ca răspuns la creşterea presiunii. Această
hipertrofie duce la creşterea rezistenţei periferice şi la menţinerea valorilor
crescute a TA în HTA.
Îngrosarea hialină este modificarea care se întâlneşte frecvent în HTA,
localizată în special la nivelul arterelor aferente ale glomerulului şi mai rar în
splină, creier, retină. Consecinţa acumulării hialinului este îngustarea marcată a
lumenului, creşterea rigidităţii peretelui arteriolar, scăderea fluxului sanguin, în
special renal, cu atrofia organului. Ca răspuns la această îngustare a
26

lumenului la nivelul rinichiului se eliberează renina, cu formare de angiotensină
şi creşterea TA.
Ateroscleroza apare precoce şi evoluează la bolnavii hipertensivi.
Mecanismul prin care HTA duce la apariţia aterosclerozei constă în acţiunea
mecanică directă a coloanei de sânge ce exercită forţe de forfecare asupra
peretelui arterial, în special asupra endoteliului „stressul de drogare”. Leziunile
care se instalează sunt reprezentate de plăci fibroase şi ateroscleroase
complicate.
Necroza fibrinoidă a arterelor mici şi arteriolelor este leziunea
caracteristică în hipertensiunea malignă. Ea constă într-o intensă excedare a
proteinelor plasmatice în peretele arterial, determinată de fragmentarea fibrelor
musculare. Necroza fibrinoidă poate determina ischemia şi distrugerea
rinichiului, cu insuficienţă renală cronică, modificări ischemice retiniene sau
hemoragie cerebrală.
Anevrismele constituie o altă consecinţă a HTA severe. Microanevrismele
apar la nivelul arterelor mici cerebrale, iar ruptura lor duce la o hemoragie
cerebrală. Efectele asupra inimii sunt reprezentate prin hipertrofie ventriculară
stângă la început concentrică, apoi asociată cu dilataţia. Grosimea peretelui
ventricular hipertrofiat depăşeşte 1,5 cm, iar greutatea cordului 400g,
modificările care depăşesc limitele funcţionale ale adaptării se însoţesc cu
insuficienţă ventriculară stângă.
Aspecte topografice ale leziunii vasculare. Modificările morfologice în
HTA esenţială sunt difuze. Modificările apar şi leziunile progresează la nivelul
’’organelor ţintă ’’ ale HTA: creier, rinichi, inimă, organe cu hemodinamică
bogată şi cu nevoi crescute de O2:
- leziunile vasculare renale la nivelul arterelor aferente intraglomerulare,
interlobulare, arcuite sunt de tip nefroangioscleroză benignă, cu
hialinizarea şi fibrozarea secundară a glomerulilor şi tubilor;
27

- leziunile vasculare cerebrale sunt în principal de tipul angiopatiei
hipertensive, cu predominanţă la nivelul poligonului Willis şi al arterelor
cerebrale principale;
- leziunile vasculare retiniene sunt complexe şi sunt detectabile prin
examenul fundului de ochi. Evoluţia este codificată în patru stadii:
1. stadiul I (angiospasm) - arteriole contractate, cu reflex mai
accentuat;
2. stadiul II – artere îngustate cu reflex accentuat cu semne
de încrucişare cu venele;
3. stadiul III - edem, exudat şi hemoragii retiniene, retinopatie
hipertensivă;
4. stadiul IV – la cele de mai sus se adaugă edemul difuz al papilei;
II.7. TABLOUL CLINIC
HTA esenţială are o evoluţie clinică îndelungată, de ani şi zeci de ani.
Creşterea TA reprezintă elementul cel mai caracteristic al bolii. La început
boala are un caracter pur funcţional: există o hipertonie arterială, cu creşterea
HTA fără nici o modificare morfologică organică, nici la nivelul vaselor şi nici
la nivelul organelor ’’ţintă’’.
Primele tulburări pentru care se prezintă bolnavul la medic nu coincid
întotdeauna cu debutul real al bolii. De mult ori, HTA este descoperită
întâmplător, la persoane fără nici un simptom. Uneori, simptomele apar numai
după ce bolnavul află că are valori tensionale crescute. Alteori simptomatologia
clinică debutează odată cu apariţia unor complicaţii ale bolii sau datorită
asocierii HTA cu o alta boală (diabet zaharat, ateroscleroză).
Simptomele de debut ale bolii nu sunt caracteristice creşterii valorilor
tensiunii arteriale, ele exprimă mai degrabă starea de hiperexcitabilitate a
28

bolnavului şi sunt de regulă, simptome nespecifice sau manifestări
vegetative:
- cefalee (cu diverse localizări, mai frecvent occipitală, mai ales
dimineaţa la trezire);
- oboseală fizică şi astenie;
- insomnie;
- ameţeli mai rar asociate cu palpitaţii;
- înţepături precardiace (mai ales la emoţii, enervări).
Când tensiunea arterială se menţine mai mult timp la valori ridicate apare
tabloul clinic propriu-zis al bolii. Acesta cuprinde, în variate grade şi
combinaţii, manifestări din partea sistemului nervos şi a organelor de simţ, din
partea cordului, a rinichilor.
Manifestări din partea sistemului nervos central şi a organelor de simţ
se traduc prin simptome ale vasculopatiei hipertensive (creşterea tensiunii,
îngustarea lumenului, anevrisme, rupturi, trombozări) şi ale encefalopatiei
hipertensive (creşterea presiunii, vasculopatie, edem cerebral).
Tabloul clinic al cerebrovasculopatiei hipertensive cuprinde simptomele
descrise ale debutului bolii, mai accentuate, mai constante şi mai trenante, iar
deseori mai apar şi alte simptome:
- ameţeală;
- greţuri şi vărsături;
- pierderea de scurtă durată a cunoştinţei;
- tulburări ale organelor de simţ: tulburări de vedere (vedere ca prin
ceaţă, scotoame), vâjâituri în urechi;
- la nivelul extremităţilor apar amorţeli, furnicături, senzaţie de
deget mort, uneori crampe în muşchii gambelor.
Tot expresie a neurovasculopatiei hipertensive sunt şi accidentele
vasculare cerebrale. Ele apar datorită spasmelor trombozelor şi hemoragiilor
provocate de HTA. Tabloul clinic îmbracă forma atacului ischemic tranzitor, a
29

accidentelor vasculare cerebrale majore, a insuficienţei circulatorii cerebrale
cronice sau a encefalopatiei hipertensive.
Ischemia acută tranzitorie se manifestă cu tulburări scurte de memorie, de
vorbire, de auz, parestezii – pareze. Se datoreşte spasmului cerebral,
microemboliilor, creşterii bruşte ale hipertensiunii arteriale, tulburărilor de
irigaţie şi postmedicamentoasă.
Accidentele vasculare cerebrale majore se traduc prin tulburări motorii,
senzoriale şi afective persistente: cefalee intensă, obnubilare, comă, uneori
convulsii tonicoclonice, mono- sau hemiplegii, afazie.
Insuficienţa circulatorie cerebrală cronică se manifestă prin excitabilitate
şi emotivitate crescută, scăderea capacităţii de muncă intelectuală, astenie
fizică, slăbirea memoriei, ameţeli, vâjâituri în urechi, tulburări de vedere şi auz,
tulburări de echilibru, tulburări ale somnului, ale senzaţiilor de foame şi
saţietate, mers cu paşi mici, modificări de personalitate.
Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin cefalee de intensitate foarte
mare, tulburări de vedere (diplopie), vărsături şi greţuri, stări de nelinişte, de
apatie, pierderea temporară a vederii, a cunoştinţei, convulsii tonicoclonice,
tulburări neurologice.
Examenul fizic în cerebrovasculopatia hipertensivă evidenţiază semne de
mono- sau hemipareză, paralizii, spasm, tulburări de sensibilitate. Pentru
stabilirea diagnosticului o mare importanţă o are examenul fundului de ochi.
Modificări din partea aparatului cardiovascular. Primele
simptome, legate de creşterea valorilor presiunii arteriale sunt palpitaţii sau
senzaţii greu definibile în regiunea precardiacă, uneori înţepături declanşate de
emoţii, efort fizic sau încordări psihice. Ele sunt expresia modificărilor de tip
simpatoadrenergic, cu tulburări de excitabilitate si creşterea presiunii arteriale.
Frecvente la debutul bolii, ele se menţin pe parcursul evoluţiei - se accentuează
în condiţii deosebite psihoemoţionale şi se asociază cu simptome ale
cardiopatiei hipertensive.
30

Cardiopatia hipertensivă - se manifestă prin hipertrofia concentrică a
ventriculului stâng (HVS) şi creşterea masei acestuia. Există un paralelism între
creşterea valorilor TA şi cea a masei ventriculare, s-a observat că masa
ventriculară creşte odată cu vârsta. Se pare că există o creştere adaptativă a
masei VS – hipertrofie fiziologică şi o creştere în exces a masei VS sau
hipertrofie patologică. Masa critică sau nivelul critic după Hinzbach este 300 g,
sub 300 g hipertrofia este adaptivă, iar peste 300 g hipertrofia este patologică.
În hipertrofia adaptivă, funcţia VS în repaus şi la efort, este normală,
chiar supranormală în hipertrofia patologică, funcţia VS poate fi normală în
repaus, dar este patologică în efort.
Simptomatologia clinică este absentă în HVS fiziologică. Simptome ca
palpitaţii, înţepături precardiace sau alte manifestări funcţionale cardiace sunt
corelate cu starea de psihoexcitabilitate şi de valori crescute ale TA. Uneori
apare o insuficienţă ventriculară acută sau acutizată manifestată prin dispnee
paroxistică nocturnă sau edem pulmonar hemodinamic.
Tabloul clinic al cardiopatiei ischemice hipertensive se poate manifesta ca
angină pectorală, infarct miocardic, tulburări de ritm, insuficienţă cardiacă sau
moarte subită.
Examenul obiectiv al cordului aduce informaţii pentru stabilirea
diagnosticului:
- la ascultaţia cordului prezenţa zgomotului IV precede cu mult timp orice
matităţi precardiace;
- şocul apexian, bine bătut, este deplasat în jos, spre spaţiul VI intercostal stâng
şi aria cordului se măreşte longitudinal;
- accentuarea zgomotului II aortic este determinat de HTA şi nu de HVS;
- ortopnee, valuri de stază;
- edeme;
- tulburări de ritm cardiac.
31

II.8. FORME CLINICE ALE HIPERTENSIUNII
ARTERIALE ESENŢIALE
În funcţie de tabloul clinic, de evoluţie şi de nivelul valorilor presiunii
arteriale, de gradul de dezvoltare a bolii şi de timpul în care se realizează
variatele complicaţii ale bolii, de manifestările clinice dominante, de
complicaţiile ivite, de felul în care boala răspunde la tratament etc. – se descriu
mai multe forme clinice ale HTA esenţiale:
1. HTA – forma comună cea mai frecventă (70%) este cunoscută sub
numele de HTA benignă. Are o evoluţie care se întinde pe o perioadă
îndelungată (10 – 30 ani) cu tablou clinic moderat în manifestări, cu răspuns
relativ bun la tratament, cu perioade de stagnare şi remisiuni în evoluţie, cu
apariţia tardivă a complicaţiilor. Substratul anatomic al acestei forme clinice
este aterioscleroza.
2. HTA cu evoluţie accelerată – este forma clinică cu evoluţie rapidă,
progresivă, spre complicaţii ale bolii. Ea se manifestă cu un sindrom clinic
asociind o TA diastolică foarte mare (> 130 mmHg). Criteriile după care se
recunoaşte această formă de evoluţie a HTA sunt:
- creşteri mari susţinute ale valorilor tensionale, cu TA diastolică de
minimum 130 mmHg, cu relativă rezistenţă la terapia convenţională;
- retinopatie hipertensivă de gradul III sau IV;
- alterare funcţională renală, relativ rapidă;
- manifestări variabile din partea celorlalte ”organe ţintă”.
Forme clasice în funcţie de valorile TA şi a evoluţiei:
1. HTA de graniţă sau limită – HTA de debut, are valori între 141-149/91-
94 mm Hg. Se întâlneşte la aproximativ 10% din adulţi şi la 20% dintre aceştia
evoluează spre o HTA stabilă.
2. HTA uşoară cuprinde persoanele cu valori ale presiunii diastolice între
90 şi 140 mm Hg. Este cea mai frecventă formă a HTA, reprezintă 70-80%
32

din totalul hipertensiunilor şi are o frecvenţă de aproximativ 10-15% din
populaţia adultă.
3. HTA moderată are valori ale presiunii diastolice între 105 şi 114mmHg.
4. HTA severă, cu valori ale presiunii diastolice persistente peste
115mmHg, este forma care impune tratament antihipertensiv relativ urgent.
5. HTA malignă are presiuni diastolice ce depăşesc 130 mm Hg, în mod
constant însoţită de modificări specifice ale organelor ţintă.
Alte forme clinice ale HTA esenţiale au fost descrise la:
- tineri, vârstnici, gravide cu asociaţii patologice, cu manifestări cardiace,
cerebrale, renale;
- HTA cu evoluţie în crize hipertensive;
- HTA cu tulburări electrolitice (hipokalemie, hipomagnezemie);
- HTA refractare (rezistente) la tratament.
Relaţii ale HTA cu alte boli. Datorită evoluţiei îndelungate, uneori cu
perioade de zeci de ani, HTA se asociază deseori cu alte boli, care-i complică
sau completează tabloul clinic şi evoluţia:
- HTA esenţială se asociază cu ateroscleroza;
-HTA esenţială se asociază între 20-40% din cazuri cu supraponderea şi
obezitatea;
- HTA se asociază frecvent în 15-30% din cazuri cu diabetul zaharat;
- HTA esenţială se asociază cu diateza urică.
II.9. EXPLORĂRI PARACLINICE
Examenul radiologic cardiotoracic poate aduce informaţii nu numai asupra
HVS şi asupra dilataţiei cordului. Acest examen aduce şi informaţii privind
prezenţa aterosclerozei, a insuficienţei cardiace.
33

Electrocardiograma - este în măsură să evidenţieze HAS, primul semn al
HVS. Se consideră că diagnosticul HVS se poate face dacă sunt prezente două
din următoarele modificări:
- forţele tensionale ale undei T (în U1) < 0,04 mm / sec.
- raportul durata undei / durata P-R (în D2) > 1,6;
- unda P (DII) > 0,3 mV;
- unda P (DIII) > 0,12 sec.
Comitetul de experţi OMS recomandă criteriul ”voltaj crescut” Sokolov-
Lyon:
- R din V5 sau V6 +S din V1 > 35 mm sau cel puţin mai înalt R din precordiale +
cel mai negativ S din precordiale > 4,5 mV;
- axa QRS în plan frontal < -30 şi axa T > 180 faţă de axa QRS;
- deflexiunea intrinsecoidă la nivelul lui V5 sau V6 mai largă decât 0,06 s;
- subdenivelarea segmentului ST cu peste 0,5 mm;
- apariţia unei V negative în HTA severă.
Ecocardiografia, în modul M sau biplan, oferă posibilitatea de a evidenţia,
atât HVS, cât şi parametrii funcţionali ai VS: funcţia de pompă şi cuantificarea
hipertrofiei prin încărcarea de presiune.
Ecocardiografia se dovedeşte a fi în prezent metoda cea mai eficace atât
pentru depistarea precoce a HVS, a HAS, cât şi pentru aprecierea masei
ventriculare şi, prin aceasta diferenţierea HVS adaptive de cea patologică.
Mecanofonocardiograma se utilizează pentru depistarea zgomotului IV
sau pentru studiul performanţei ventriculare prin indici de modificări din partea
rinichiului. Manifestările clinice renale în HTA se datoresc în prima etapă,
tulburărilor de hemodinamică intrarenală, în mare măsura reversibile, iar
etapele următoare nefroangiosclerozei şi diverselor grade de insuficienţă renală.
Explorări biologice. De regulă se efectuează examenele de laborator ce
urmăresc, pe de o parte, să depisteze interesarea diverselor aparate ”ţintă” şi pe
34

de altă parte, depistarea cazurilor posibile de HTA secundare – sau a diverşilor
factori de risc pentru HTA sau boli asociate ei.
Investigaţiile obişnuite, de apreciere a răsunetului visceral şi de depistare a
unei etiologii a HTA constau în:
1. Examenul urinei:
a) examenul de rutină al urinei:
- proteinurie, mică sub 1 g / zi si /sau hematurie mică;
- scăderea densităţii urinare;
b) modificări urinare indicatoare de etiologie:
- proteinurie semnificativă;
- hematurie microscopică;
- cilindurie, piurie;
- leucociturie;
- bacteriurie semnificativă;
- modificări ale densităţii urinare: hipostenurie (1014-1018), izostenurie
(1010-1011), subizostenurie (1005-1007);
c) investigaţii urinare specifice pentru determinarea etiologiei:
- excreţia pe 24 ore a catecolaminelor sau a produşilor de metabolism;
- ionograma urinară pentru depistarea pirderilor de K;
- excreţia crescută de aldosteron.
2. Examinări sanguine:
- creatinina;
- uree;
- acid uric; ionograma din ser şi uneori din hematii;
- valorile serice ale Na, K, Mg, Ca;
- colesterol;
- trigliceride;
- glicemie.
Pentru depistarea unor HTA secundare se recurge şi la alte examinări de
laborator cum ar fi:
35

- arteriografie renală;
- urografie;
- nefrogramă izotopică;
- dozarea reninei în venele renale;
- dozarea aldosteronului în venele suprarenale;
- ecografie suprarenală;
- tomodensitometria axială computerizată;
- dozări de hormoni;
- testul de saralazină.
II.10. EVOLUŢIE, COMPLICAŢII ŞI
PROGNOSTIC
EVOLUŢIE
HTA esenţială are, de regulă, o evoluţie îndelungată. Istoria naturală a
bolii parcurge o serie de etape evolutive de la stadiul de debut cu valori
oscilante ale presiunii arteriale, până la stadiul complicaţiilor, al valorilor
constant crescute, ale presiunii arteriale. Pentru evoluţia bolii sunt importante
valorile presiunii arteriale, pe de o parte, şi repercusiunile lor asupra organelor
ţintă, pe de altă parte.
OMS recomandă o clasificare a evoluţiei în trei stadii:
- stadiul I: stadiul de hipertensiune izolată pură, fără modificări organice;
- stadiul II: stadiul de hipertensiune cardiovasculară, în care există cel puţin
unul din urmatoarele semne: îngustarea generalizată sau focală a arterelor
retiniene, hipertrofie ventriculară stângă evidenţiată clinic, radiologic,
36

electrocardiografic, ecocardiografic, proteinurie şi / sau creşterea moderată a
creatininei plasmatice;
- stadiul III: stadiul de hipertensiune complicată, în care, în diferite organe apar
simptome şi semne ca urmare a leziunilor provocate de hipertensiune:
hemoragie cerebrală, encefalopatie hipertensivă, insuficienţa VS, tromboza
intercraniană, angina pectorală, infarct miocardic, anevrisme vasculare
disecante, arteriopatie ocluzivă, insuficienţă renală.
Evoluţia hipertensiunii arteriale esenţiale mai poate fi împărţită într-o
primă etapă numită „boala hipertensivă vasculară” – etapă în care, toate
simptomele şi semnele sunt datorate exclusiv creşterii valorii tensiunii arteriale,
fără simptome şi / sau semne de leziune ale organelor ţintă şi o a doua etapă,
numită „boala hipertensivă cardiovasculară” – etapa în care sunt prezente
visceropatiile hipertensive, complicaţii ale bolii.
COMPLICAŢII
HTA reprezintă un factor de risc major de îmbolnăvire pentru vase şi
organele ţintă. La riscul produs de aceşti factori mai trebuie adăugaţi: vârsta,
sexul, bolile asociate, condiţiile de viaţă şi muncă şi eficacitatea tratamentului,
complianţa bolnavului. Având în vedere că HTA esenţială îşi are, deseori,
originea în terenul genetic şi condiţiile de viaţă şi că tabloul clinic se dezvoltă în
trepte, în evoluţia bolii se pot descrie mai multe perioade:
1. între 0 şi 30 ani – ”prehipertensiune”;
2. între 30 şi 50 ani – ”hipertensiune stabilă ”;
3. între 40 şi 60 ani – ”hipertensiune complicată”.
Nu toate cazurile însă se pot încadra în aceste perioade ale HTA esenţiale.
Unele complicaţii se datoresc valorilor crescute ale TA, cu repercusiuni asupra
hemodinamicii, şi o evoluţie ce poate fi influenţată de scăderea valorilor
presiunii arteriale prin tratament corespunzator – şi altele sunt datorate sclerozei
37

vasculare – a carei evoluţie este favorizată şi agravată de prezenţa HTA – dar
puţin influenţată de corectarea valorilor TA.
În apariţia aterosclerozei şi a complicaţiilor aterosclerotice din
hipertensiunea arterială intervin şi alţi factori, printre care factorii
tromboembolici au o deosebită importanţă.
În funcţie de organul ţintă asupra căruia se repercută HTA – inclusiv
ateroscleroza asociată – se pot distinge următoarele complicaţii:
- la nivelul cordului: cardiopatia hipertensivă şi cardiopatia ischemică
manifestate prin insuficienţă cardiacă stângă, insuficienţă cardiacă cronică
congestivă, angină pectorală cu variatele ei forme, infarct miocardic, tulburări
de ritm şi conducere, moarte subită;
- la nivelul creierului: encefalopatia hipertensivă, accidente vasculare
intracerebrale sau subarahnoidiene, tromboza arterei renale, dezvoltarea unei
hemoragii cerebrale datorată asterosclerozei, atacuri ischemice tranzitorii;
- la nivelul rinichiului: nefroangioscleroza, cu reducerea progresivă a
capacităţii funcţionale renale, agravarea evoluţiei unei HTA esenţiale benigne
prin dezvoltarea unei HTA renovasculare datorită aterosclerozei ce poate
obstrua arterele renale;
- la nivelul arterelor: se pot distinge două feluri de complicaţii: unele
reprezentând un efect patogenic direct al HTA asupra peretelui arterial:
hemoragii hipertensive intracraniene, infarctizarea lacunară cerebrală, disecţia
aortei; altele rezultând din favorizarea apariţiei si dezvoltării aterosclerozei:
tromboza cerebrală, cardiopatia coronariană, boala vasculară periferică
ischemică.
PROGNOSTIC
În general, HTA esenţială are o evoluţie lungă cu repercursiuni lent
progresive asupra sistemului cardiovascular, astfel încât complicaţiile bolii,
apar după 10-20 sau mai mulţi ani.
38

Istoria naturala a bolii si evoluţiei ei fără tratament sau sub tratament arată
că prognosticul bolii are un caracter variabil şi este în funcţie de tipul de
personalitate a bolnavului, de antecedentele sale cardiovasculare, de consumul
de sare şi de numărul ţigărilor fumate, de forma clinică şi de gradul (severitatea)
HTA, de natura şi severitatea complicaţiilor, de asocierea cu alte boli, de
răspunsul la tratament, complianţa bolnavului.
Evaluarea prognostică a fiecărui caz de HTA esenţială se face în urma
examenului clinic şi a explorărilor complementare corespunzătoare, efectuate în
dinamica procesului de evoluţie.
În majoritatea cazurilor, evoluţia şi prognosticul bolii depind de
precocitatea, calitatea, durata tratamentului aplicat şi complianţa bolnavului. De
asemenea, trebuie să se ia măsuri terapeutice cuvenite pentru bolile cu care
HTA se asociază şi îi agravează prognosticul: ateroscleroza, diabetul zaharat,
supragreutatea şi diateza urică.
Prognosticul poate fi influenţat şi prin măsuri de profilaxie secundară,
precum şi prin programe de reabilitare şi recuperare corespunzătoare.
HTA esenţială de debut, uşoară şi medie poate fi controlată.
II.11. DIAGNOSTIC POZITIV
În stabilirea diagnosticului pozitiv de HTA esentială, pe lângă
înregistrarea unor valori anormale ale TA, diagnosticul HTA ca boală necesită
unele precizări cum ar fi: tipul sfigmomanometric al hipertensiunii,
tipul clinicoevolutiv: dacă este permanentă sau oscilantă, ocazională, de
hiperreacţie, paroxistică, malignă.
Este de asemenea, necesară precizarea diagnosticului etiopatogenic al
HTA, al stadiului de evoluţie, al formei clinice, al complicaţiilor. În acest scop
se apelează la anamneză, examen fizic şi examinări complementare.
Examenul clinic consemnează date de examen general şi mai ales
consecinţele HTA asupra organelor ţintă şi existenţa unor complicaţii ale bolii
39

sau caracterul secundar al HTA. Examenele paraclinice: examen radiologic
toracic, EKG, examenul urinei, examenul fundului de ochi, completează
elementele necesare precizării stadiului evoluţiei bolii. Examenele de laborator
sunt: glicemia, colesterolul, ureea, creatinina, potasiu, proteinuria, hematuria.
Coroborând toate datele furnizate de istoricul bolii (familiar şi al
bolnavului), cu examenul clinic şi cu examenele paraclinice, se poate formula
diagnosticul pozitiv al HTA esenţiale care trebuie să cuprindă tipul bolii, forma
clinică şi stadiul ei de evoluţie, prezenţa complicaţiilor, precum şi alte
componente legate de vârstă, de tratament şi eficienţa lui (fără tratament
rezistenţa la tratament, cu manifestări adverse), de asociere cu alte boli
(ateroscleroza, diabet zaharat, supragreutate, gută).
II.12. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
În hipertensiunea arterială esenţială nu există problema diagnosticului
diferenţial. El poate fi pus în discuţie doar în cazurile de valori tensionale
crescute ocazional (după consum de alcool, cafea, tutun, stări de încordare
nervoasă, ingestie de lichide, tratament cu corticoizi, simpaticomimetice).
Diagnosticul în aceste cazuri este uşor, valorile crescute ale TA normalizându-
se odată cu îndepărtarea condiţiilor declanşatoare. Problema diagnosticului
diferenţial se pune şi în cazul hipertensiunilor descoperite la un prim examen
medical şi care nu se mai înregistrează la examinările ulterioare. În rest,
diagnosticul diferenţial în HTA se concentrează pe diferenţierea hipertensiunii
esenţiale de hipertensiunile secundare, şi precizarea, în cazul acestora, a tipului
etiopatogenic.
II.13. DIAGNOSTIC NURSING
40

Diagnosticul identifică nevoile pacientului sub toate aspectele (fizic, psihic,
emoţional) stabilind o problemă actuală sau potenţială de sănătate şi permiţând
un plan de îngrijiri ce ajută pacientul şi familia să se adapteze schimbărilor ce
intervin în starea sa.
Diagnosticul nursing are avantaje atât pentru pacient cât şi pentru asistenta
medicală:
• pentru pacient:
- individualizarea îngrijirilor;
- selecţie specifică a intervenţiilor;
- stabilirea criteriilor de analiză a rezultatelor obţinute.
• pentru asistenta medicală – nursa:
- o comunicare mai eficientă între ea şi pacient;
- o comunicare cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate;
- continuitate şi planificare a activităţilor având ca scop asigurarea
calităţii muncii echipei.
Componentele diagnosticului de nursing au în general acceptate şi includ:
P – Probleme de sănătate actuale sau potenţiale.
E – Cauza ce le-a determinat (etiologia).
S – Semnele şi simptomele existente / manifestările.
P – este rezultatul clar, concis al problemelor de sănătate ale pacientului –
existente sau potenţiale.
E – reprezintă identificarea factorilor de mediu, sociologici de natură spirituală,
psihologică, fiziologică şi de orice alţi factori care sunt în legătură cu o varietate
de factori etiologici.
S – semnele şi simptomele sunt cele care reflectă existenţa unor caracteristici
observabile ale stării de sănătate definite. Asistenta medicală – nursa – poate
folosi un modul pentru evaluarea progresului pacientului în realizarea
scopurilor propuse.
41

Tipuri de diagnostic de nursing
Diagnosticul actual – cuprinde două elemente: problema actuală sau
reacţiile pacientului la o problemă şi factorii etiologici.
Diagnosticul potenţial – poate fi enunţat pe baza istoricului stării de
sănătate a pacientului, cunoaşterea complicaţiilor bolii, experienţa asistentei.
Diagnostic posibil – poate fi utilizat pentru a evidenţia un răspuns incert al
pacientului sau legat de factori necunoscuţi.
Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje:
• este un enunţ clar şi concis al problemelor pacientului;
• este specific unui pacient;
• se bazează pe datele obţinute în primă etapă a procesului de nursing;
• se schimbă în funcţie de modificările răspunsului pacientului la
problemele de sănătate;
• ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate;
• orientează asistenta spre intervenţiile specifice problemelor pacientului;
• promovează planificarea interventiilor independente;
• facilitează comunicarea asistentei cu ceilalti membri ai echipei de
sănătate;
Asistenta madicală – nursa – trebuie să evite erorile de diagnostic prin:
- date incomplete;
- date incorecte, omise sau incorect corelate, sau interpretate.
În stabilirea diagnosticului nursing se parcurg etape ce încep cu culegerea
datelor, clasificarea lor în funcţie de cele 14 nevoi fundamentale, departajarea
datelor ce denotă independenţa. Stabilirea problemelor privind dependenţa (P),
definirea surselor de dificultate (E) – definirea semnelor şi simptomelor – a
manifestărilor de dependenţă (S) – duc la enunţarea diagnosticului nursing.
42

Dacă problemele au fost identificate, trebuiesc rezolvate, deci găsite
soluţiile posibile cele mai potrivite, cu mijloacele ce le avem trecându-se astfel
la cea de-a treia etapă a planului de îngrijire – nursing.
Probleme posibile ale pacienţilor cu hipertensiune arteriala esenţială
Problemă: Durerea
Nursa trebuie să deţină următoarele cunoştinţe:
- recunoaşte fenomenul complex cu componentă fizică şi emoţională–
durerea;
- cunoaşte caracterul durerii;
- cunoaşte stimulii ce acţionează ca poartă de intrare a durerii.
Atitudini:
- evaluează durerea pacientului prin descrierea făcută de acesta şi
supraveghează felul în care el reacţionează la durere;
- observă semnele de durere.
Abilităţi:
Nursa stabileşte:
- localizarea durerii;
- caracterul durerii;
- intensitatea şi durata;
- factorii declanşatori;
- antecedentele;
- manifestările pacientului la durere;
- stabileşte dacă durerea apare în repaus, mişcare, sau noaptea;
- fixează intensitatea durerii determinând caracterul şi durata acesteia;
- înregistrează orice activitate şi intervenţie care reduce / accentuează
intensitatea durerii;
-înregistrează şi comunică medicului efectul analgezicelor
administrate.
43

Problemă: Dispneea
Cauze:
- ca expresie a stazei şi hipertensiunii pulmonare;
- durere.
Manifestări:
- ortopnee;
- dispnee intensă, tuse;
- anxietate;
- nelinişte;
- edem cardiac cu retenţie hidro – salină;
- modificări ale valorilor tensiunii arteriale.
Obiective:
- asigurarea confortului fizic şi psihic;
- diminuarea anxietăţii;
- corectarea tulburărilor de ritm şi presiunii arteriale;
- prevenirea complicaţiilor;
- asigurarea unui regim igieno – dietetic adecvat.
Problemă: Astenia
Cauze:
- diureza intempestivă (hipovolemie, hipopotasemie).
Manifestări:
- oboseală;
- deficit de autoîngrijire;
- disconfort;
- ameţeli;
- palpitaţii;
- tulburări de memorie şi concentrare.
Obiective:
- promovarea confortului;
44

- corectarea tulburărilor volemice şi electrolitice;
- prevenirea tulburărilor de ritm cardiac.
Intervenţii:
- constau într-un complex de măsuri urgente şi intense care presupun în
general repaus la pat;
- monitorizarea funcţiilor vitale: TA, puls, respiraţie;
- determinarea bilanţului hidric şi a debitului urinar;
- administrarea de lichide pentru refacerea volemiei;
- administarea medicaţiei pentru combaterea durerii;
- bolnavul va fi ajutat în satisfacerea nevoilor fundamentale în funcţie
de starea generală;
-aplică măsuri de prevenire a efectelor imobilizării la pat cu mobilizare
progresivă a pacientului conform indicaţiilor medicului;
- bolnavii cu edeme şi tratament diuretic vor fi cântăriţi zilnic pentru a
putea face bilanţul ingesta / excreta;
- asigură alimentaţia pacientului în funcţie de starea generală, de
afecţiune: hipocalorică, hiposodată;
- bolnavii vor fi informaţi asupra factorilor de risc.
II.14. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENŢIALE
În prezent există posibilităţi reale de tratament care realizează scăderea
nivelului presiunii arteriale, reducerea ratei de dezvoltare a bolii, prevenirea
apariţiei complicaţiilor, ameliorarea calităţii vieţii şi prelungirea duratei de viaţă
a hipertensivilor.
Obiectivul oricărui tratament antihipertensiv este împiedicarea leziunilor
secundare de organ şi a riscului aterogen.
Teoretic tratamentul trebuie aplicat tuturor persoanelor cu valori continuu
crescute ale presiunii arteriale, asigurându-se astfel controlul bolii şi evitarea
45

complicaţiilor ei, mai ales a cardiopatiei ischemice şi a accidentelor
cerebrovasculare.
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale se clasifică în:
a) tratamente antihipertensive nespecifice, nefarmacologice;
b) tratamente antihipertensive specifice, madicamentoase.
a) TRATAMENTUL ANTIHIPERTENSIV NEFARMACOLOGIC
Principalele mijloace de tratament nefarmacologic, nespecific, cu eficienţă
asupra HTA sunt:
- restricţia în consumul de sare s-a dovedit eficientă în prevenirea
şi tratamentul HTA. Prin regim hiposodat se obţine nu numai reducerea
valorilor TA, ci şi o potenţare a efectului hipotensor al altor factori terapeutici,
medicamentoşi sau nemedicamentoşi. Restricţia de sodiu duce la scăderea TA
prin reducerea lichidului extravascular, reducerea volumului plasmatic circulant
şi diminuarea reactivităţii vasculare;
- reducerea excesului ponderal – reducerea aportului caloric se
însoţeşte de reducerea reninei plasmatice, iar scăderea ponderală este corelată
cu o scădere a volumului sanguin şi a volumului bătăii şi deci cu scăderea TA;
- efortul fizic – este dovedit rolul benefic al efortului fizic moderat
asupra aparatului cardiovascular, manifestat prin: modificări de debit şi volum
cardiac, creşterea HDL – colesterolului, creşterea activităţii fibrinolitice,
activarea sistemelor aminelor vasoactive;
- eliminarea altor factori de risc cardiovasculari, reducerea tensiunii
nervoase, a stressului – măsurile antihipertensive urmăresc contracararea
acestor efecte ale stressului zilnic. Stresori somatici (căldura, frigul, zgomotul,
leziunile, infecţiile, durerea) se combat prin măsuri corespunzătoare fiecărui
factor în parte. Stresorii psihici (anxietatea, teama, agresiunea, pericolul) se
combat prin măsuri de autoeducaţie, autocontrol, metode şi mijloace de
relaxare, eforturi fizice moderate. Stresori socioculturali (condiţii dificile de
46

viaţă) pot fi înlăturaţi numai printr-un amplu complex de măsuri – cu antrenarea
tuturor factorilor implicaţi.
b) TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Arsenalul medicamentos antihipertensiv este în continuă îmbogăţire cu noi
substanţe care acţionând pe diversele mecanisme patogenice ale HTA, încearcă
totodată să se apropie de calităţile agentului hipotensor ideal şi acestea sunt:
- reduce tonusul musculaturii netede şi, prin aceasta reduce rezistenţa
periferică totală şi rezistenţele vasculare de la nivelul organelor;
- menţine debitul cardiac şi fluxul sanguin de la nivelul organelor în
limite normale;
- are puţine efecte asupra mecanismelor de contrareglare;
- nu stimulează în mod corespunzător inima prin creşterea frecvenţei,
contractilităţii şi a fracţiei de efective;
- nu induce modificări metabolice;
- nu provoacă reacţii adverse;
- se poate administra în doze mici şi are acţiune prelungită;
- se poate asocia cu alte medicamente.
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
Terapia hipertensivă se clasifică în mai multe grupe funcţionale
farmacologice:
I .Diuretice
Diureticele utilizate în prezent în tratamentul HTA esenţiale sunt:
- diuretice tiazidice (Nefrix, Ufrix, Diuril) se administrează 25-100 mg / 24h,
per os – tablete 500 mg;
- diuretice de ansă (Furantril, Lasix) se administrează în doze de 40-
120mg/24h, IV, fiole de 20-40 mg;
47

- diuretice de economisire a K (Spironolactonă, Colectrin) se administreză 5-
10-25 mg / 24h, per os, tablete de 5-10-25 mg, în 1-2 prize / 24h.
Alegerea diureticului se face în funcţie de modul de acţiune, durata
acţiunii, dinamica efectului în timp, numărul de prize necesare pe zi, efecte
adverse, de contraindicaţii, cost, disponibilitate.
În cazul diureticelor ce economisesc K, suplimentarea cu K, este necesar
atunci când nivelul seric al K scade sub 3,5 m Eq/l.
II. Medicamentaţia antiadrenergică
Această medicaţie include medicamente care acţionează central, asupra
activităţii centrilor vasomotori, sau periferic asupra descărcărilor neuronale de
catecolamine şi blocarea receptorilor alfa şi / sau beta adrenergici. Aceste
medicamente se clasifică în:
1. Medicamente care acţionează în interiorul neuronilor terminali:
- Guanetidina – se administrează , ca doză unică, de 10-300 mg / zi;
- Bethanidina şi Debrasoquinul.
- Rezerpina – în general se administrează o singură doză de 0,10-
0,25mg / zi. Forma injectabilă a Rezerpinei este Raunervil, sub formă de
fiole a 1 ml cu 2,5 mg. Rezerpina se administrează IM.
2. Medicamente cu acţiune asupra receptorilor:
a) Agonişti cu acţiune predominant centrală:
- Metyldopa (Aldomet) - se administrează în doze de 250-300 mg în
3-4 prize/zi pe cale orală, IM, IV;
- Clonidina (Clonidina, Catapres) - se administrează 0,100-0,300 mg /zi în
3 prize până 0,600-0,900 mg / zi IV;
- Guanafacina (Estulic, Estulina) - se administrează în doză zilnică 1-3 mg /
zi (1mg / zi).
b) Antagonişti cu acţiune predominant periferică :
1) Antagonişti ai alfa – receptorilor:
- Fenoxibenzamina (Dibenzylina);
48

- Prozosinul (Minipress, Sinetens) se administrează pe cale orală în doză
medie de 5-10 mg / 24h (tablete de 1-2 si 5 mg), în formele severe sunt
necesare doze mai mari 20-30 mg / 24h;
- Urapidilul (Ebrantil) se administrează oral, în preparate retard, capsule a
30-90 mg / 24 h în priză unică.
2) Antagonişti ai beta – receptorilor (Beta – blocante):
- Propranolol (Inderal) se administrează oral în doze fracţionate de 3 ori / zi a
câte 80-240 mg/ zi;
- Oxprenolol (Traxicor) – se găseşte sub formă de comprimate de 40 mg şi 80
mg şi sub formă reterd în comprimate de 160 mg, se administrează în doze de
40-360 mg / zi în trei prize;
- Metoprolol (Lopresor, Betaloc) - se administrează în doze de 100-300 mg / zi.
3) Antagonişti ai alfa – şi beta – receptorilor adrenergici:
- Labetolol (Albetol) – se administrează IV 20 mg /zi sau per os 400-500 mg/zi
- Celiprolol – se administrează în doze de 200-600 mg /zi.
3. Antihipertensive prin acţiune vasodilatatoare periferică:
- Hidralizina (Apresolina, Apressin) - se administrează doze mici (40-60 mg
/zi) care cresc progresiv până la 200-400 mg/zi, se administreză la interval de
6, 8-12 ore;
- Dihidralazina (Nepresol, Depresan) – se găseşte sub formă de comprimate de
25 mg şi se utilizează în doze de 25-200 mg /zi;
- Prazosinul se administrează în doze de 50-100 mg /zi;
- Nitroprusiatul de sodiu (Nipride, Nipress) – se administrează IV în perfuzie
(în soluţie de glucoză 5%) perfuzându-se în ritm de 0,5-8 µg/ kg/ min.
4. Blocanţii canalelor lente de calciu (blocanţi de calciu, antagonişti
ai calciului anticalcice):
- Verapamilul (Isoptin) inhibă influxul transmembranar al ionilor de calciu. Se
prezintă în tablete de 40 mg, 80 mg şi 120 mg, 160 mg, 240 mg retard şi în fiole
de 2 ml cu 5mg veropamil. Se administrează per os tablete de 80 mg de 3 ori/ zi
49

sau 1-2 tablete retard de 120 mg de 2 ori/zi sau se administrează în perfuzie cu
ser fiziologic sau soluţie glucozată 5-10 mg/oră, până la un total de 100 mg/zi;
-Nifedipina (Adalat, Corinfor) – se prezintă în tablete de 10 mg, se
administrează per os 10-30-60 mg/zi, în trei prize/zi sau sublingual;
- Diltiazemul (Dilzem, Cardizem) - se prezintă în tablete de 30 sau 60 mg, doza
terapeutică administrată fiind între 120 – 240 mg/zi în 4-6 prize.
5.Antihipertensive cu acţiune asupra sistemului renină-angiotensină:
a) Inhibitorii eliberării reninei sunt reprezentaţi de către substanţele
antiadrenergice, iar cele mai des utilizate sunt:
- Clonidina;
- Metyldopa;
- Rezerpina;
- Guanetedina.
b) Inhibitorii enzimei de conversie:
- Captoprilul (Lopirin, Capoten) – se prezintă sub formă de tablete de 25 mg şi
50 mg. Dozele sunt variate între 50-300 mg/zi. La început se administrează
doze mai mici de 12,5-25 mg/zi, apoi de 2-3 ori/zi câte o tabletă de 25 mg;
- Enalaprilul – se prezintă sub formă de tablete a 10-20 mg. Se administrează
în priză unică sau mai rar în două prize pe zi, doza zilnică eficace este între 10-
40 mg/zi;
- Ramiprilul – se administrează în doză de 10 mg/zi.
c) Antagonişti ai angiotensinei II la nivelul receptorilor din pereţii vasculari:
- Saralazina.
CONCEPTUL TERAPIEI ÎN TREPTE A HTA ESENŢIALĂ
Acest program terapeutic este cunoscut sub numele de ”terapie în trepte” şi
a fost propus în 1970 de către United States Joint National Comitee on
50

Detection and Treatment of Hight Blood Pressure şi aplicat în 1977 şi aceasta
cuprinde:
Treapta I Diuretic tiazidic (in HTA dupa 45 ani) sau betablocant
(Propranolol – in HTA la tineri, sub varsta de 45 ani)
Treapta II Diuretic tiazidic + betablocant (Propranolol) sau
Diuretic tiazidic + Metyldopa sau
Diuretic tiazidic + Rezerpină
Treapta III Hidralazină / Rezerpina + una din asociaţiile
medicamentoase anterioare
Treapta IV Guanetidina substituia orice altă medicaţie sau se adauga
la asociaţia din treapta a II – a., insa este din ce in ce
mai rar utilizata din cauza efectelor secundare. Se
prefera asocierea mai multor medicamente: betablocant
+ diuretic + 2-3 alte antihipertensive (Clonidina,
Metyldopa, Prazosin).
În 1978, un comitet de experţi OMS au formulat un nou program
terapeutic, iar în 1986, Liga germană împotriva hipertensiunii a elaborat un
program asemănător de ”terapie în trepte”.
Ultimul program terapeutic ”liberal” a fost propus în 1985 de Zanchetti şi
cuprinde:
Treapta I Beta – blocant
Treapta II Beta – blocant + diuretic sau nifedipină sau prazosin
Treapta III Beta – blocant + diuretic + nifedipină sau prazosin
Treapta IV Orice asociere medicamentoasă care este eficientă
În tratamentul antihipertensiv sunt de reţinut unele elemente de principiu,
unanim acceptate:
51

- necesitatea tratamentului de lungă durată sau indefinit;
- necesitatea controlului eficienţei schemei terapeutice aplicate;
- necesitatea combaterii efectelor adverse;
- necesitatea rezolvării prompte a urgenţelor hipertensive;
- necesitatea prevenirii şi rezolvării complicaţiilor;
- necesitatea controlului bolilor asociate;
- necesitatea reevaluării periodice a tratamentului.
TRATAMENTUL URGENŢELOR HIPERTENSIVE
Se consideră urgenţă hipertensivă orice creştere bruscă şi de durată a
presiunii arteriale (valori > 230 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi mai
ales > 130 mm Hg pentru cea diastolică).
Toate urgenţele hipertensive reclamă scăderea rapidă a TA, nu neapărat la
valori normale şi nu în toate cazurile cu aceeaşi rapiditate.
1. Encefalopatia hipertensivă constitue o urgenţă majoră care impune
diagnostic precoce şi reducerea imediată a TA.
- până la internarea în spital se administrează obligatoriu IV 40-60 mg
Furosemid, pentru reducerea edemului cerebral şi evitarea riscului unui accident
cerebrovascular;
- Nitroprusiatul de Na se administrează în perfuzie IV 3/mg/kg/min în ser
glucozat 5%, substanţa se dizolvă în 5 ml glucoză 5%, introdusă apoi într-un
flacon cu 500 ml glucoză 5%;
- Diazoxid (Hyperstat) 300-600 mg IV;
- Clonidina IV (fiole a 0,1 mg) sau per os, în doze de 0,1 mg la fiecare oră;
- Nifedipina 10-20 mg per os sau sublingual;
- Corticoizi IV sau perfuzii cu maxitor;
- Fenitoina sau barbiturice (pentru manifestări neurologice).
2. Valori mari ale TA însoţite de insuficienţă ventriculară stângă: în
care este implicată reducerea promptă a suprasolicitării ventriculului stâng
insuficient funcţional. Reducerea TA se face cu:
52

- nitroprusiat de Na;
- Trimetaphan (Arfonad) IV 0,1- 1%, 3-4 ml/min;
- Diazoxidul IV;
- Furosemid IV 40-80 mg sau acid etacrinic 50-100 mg IV;
- Aşezarea bolnavului în poziţie sezândă;
- Mialgin IV o fiolă a 100 g sau morfină IV lent 10-15 mg:
- Aminofilin IV o fiolă (0,24 g);
- Oxigen barbotat prin apă şi alcool (4 - 6 l / min);
- Eventuala emisie de sânge sau aplicare de garouri la rădăcina membrelor;
- Cardiotonici (Digoxin, Lanatozid c).
3. Valori mai mari ale TA însoţite de hemoragie intracerebrală şi / sau
subarahnoidă, în acest caz atitudinea terapeutică este următoarea:
- Nitroprusiatul de Na sau un ganglioplegic (Trimetophan), se administrează în
perfuzie IV.
4. Accidente coronariene acute, însoţite de valori mari ale TA.
Ridicarea valorilor TA se însoţeşte de creşterea necesitaţii de oxigen a
miocardului, iar creşterea bruscă a TA poate induce o insuficienţă coronariană
acută. Reducerea presiunii arteriale se face cu:
- Nitroprusiat de Na , în perfuzie IV;
- Rezerpina (Raunervil) 2,5 mg (fiolă – 1/2 fiole IM);
- Nifedipina 10-20-30 mg per os sau sublingual;
- Clonidina 0,1 mg IV, 150-450 mg per os;
- Beta blocant (Propranolol, Veroponil 1-5 mg IV).
5. Disecţia acută a aortei. HTA este cel mai frecvent precursor al disecţiei
acute a aortei. Se adimistrează:
- Trimetaphanul (Arfonad) IV 3-4 mg /min;
- Propranolol;
- Guanitidina.
6. Hipertensiunea accelerată (malignă) are risc vital pe termen scurt sau
mediu. Reducerea TA reprezintă o necesitate, astfel atitudinea terapeutică este:
53

- Furosemid sau Acid etacrinic;
- Rezerpină 1-2,5 mg IM;
- Hidralazină (Apresolină) 5-20 mg IM;
- Rezerpină + Hidralazină în HTA la copii;
- Labetolol perfuzie IV;
- Nifedipina per os 10-30 mg/zi;
- Clonidină per os 0,150-0,45 mg/zi;
- Sulfat de magneziu (Mg) 25% fiole IV;
- Metyldopă (Aldomet) 500 mg IV.
7. Valori crescute ale TA în toxemia gravidică, eclampsie se tratează
cu:
- SO4Mg IV 4-6 g / 24h;
- Metyldopă;
- Hidralazină.
II.15. PREVENIREA HIPERTENSIUNII
ARTERIALE ESENŢIALE
Programele de profilaxie primară se adresează atât persoanelor cu risc cât
şi colectivităţilor cu risc, precum şi întregii populaţii şi susţin măsuri necesare
pentru combaterea factorilor de risc.
Măsurile preventive trebuie aplicate în copilărie şi adolescenţă cu atenţie
sporită pentru copii descendenţi din părinţi hipertensivi.
Practica profilaxiei primare a HTA esenţiale prevede reducerea
consumului de sare la 3-5 g/zi, reducerea greutăţii corporale, activitate fizică,
interzicerea, respectiv abandonarea fumatului, a consumului de alcool, a
medicamentelor hipertensive, evitarea stărilor conflictuale.
54

Profilaxia HTA esenţiale se bazează pe identificarea factorilor de risc, pe
descifrarea condiţiilor de boală şi se conturează programe privind combaterea
de lungă durată a acestora.
Odată cu îmbogăţirea continuă a arsenalului terapeutic al bolii cu
medicamente tot mai active şi eficiente, profilaxia secundară – respectiv de
împiedicare a evoluţiei bolii şi de evitare a complicaţiilor – devine tot mai
conturată în formă şi conţinut, în timp ce profilaxia primară a bolii,
împiedicarea apariţiei bolii, este încă în curs de organizare.
PARTEA SPECIALA
55

CAPITOLUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING
ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENŢIALĂ
În vederea stabilirii planului de îngrijire se fixează obiectivele ce vor fi
atinse în două faze:
- obiective de rezolvat;
- mijloace de rezolvare.
Obiectivele planului vizează rezolvarea problemelor existente şi identifică
problemele potenţiale precum şi ajutorul dat pacienţilor.
Pentru a realiza acest lucru trebuie stabilit un scop pentru fiecare problemă
existentă sau potenţială.
Obiectivele sunt centrate pe pacient din punct de vedere a celor trei
dimensiuni: bio-fiziologică, psihologică şi socio-culturală şi vor demonstra
56

modificările observate în comportamentul pacientului, la evaluare, dacă aceste
obiective vor fi atinse sau dacă este necesar să fie completate.
AVANTAJELE PLANULUI NURSING
• Identifică problemele specifice individului;
• Ajută la stabilirea unor obictive reale;
• Asigură stabilirea unor intervenţii individualizate;
• Asigură abordarea holistică a individului;
• Rezolvă reacţiile persoanelor îngrijite faţă de boală;
• Asigură acordarea sistematică a îngrijirilor şi elimină reacţiile şi
omisiunile;
• Promovează flexibilitatea şi gândirea independentă;
• Facilitează comunicarea, informarea şi continuitatea tuturor acţiunilor
într-o secţie sau comunitate;
• Scoate în evidenţă rolul unic al asistentei medicale;
• Realizează satisfacţia nursei.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GENERALE
• Restabilirea funcţiei circulatorii;
• Stabilizarea tensiunii arteriale;
• Prevenirea complicaţiilor;
• Restabilirea stării de nutriţie: regim hiposodat, hipocaloric, hipoproteic;
• Educaţia sanitară.
NEVOILE FUNDAMENTALE AFECTATE SUNT:
- nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie,
- nevoia de a se alimenta şi de a se hidrata,
57

- nevoia de elimina,
- nevoia de a dormi, a se odihni
- nevoia de a evita pericolele,
- nevoia de a învăţa pentru sănătate.
DIAGNOSTIC NURSING:
- alterarea circulaţiei prin tulburarea funcţiei cardiace;
- alterarea stării de nutriţie prin alimentaţie inadecvată;
- anxietate sau stare de agitaţie datorită necunoaşterii prognosticului bolii;
- durere retrosternală;
- insuficienta cunoaştere a cauzei bolii datorită gradului de cultură
medicală scăzut.
INTERVENŢII PROPRII ŞI LA INDICAŢIA MEDICULUI:
- repaus la pat, după remiterea principalelor sindroame se păstrează un
program de 12-18 ore repaus la pat,
- se informează bolnavul asupra evitării restricţiilor exagerate, deoarece
pot avea efect negativ asupra psihicului, deci repausul la pat va fi individualizat
şi în funcţie de starea generală a bolnavului, de evoluţie sau voinţă.
Comunicarea este primul pas în procesul de îngrijire a bolnavului,
- se asigură o alimentaţie completă, echilibrată cu aport de vitamine,
respectându-se normele de igienă, se combat unilateralizările dietetice şi orice
prejudecată,
- s-a calculat zilnic bilanţul ingesta /excreta, s-a notat in F.O.,
- s-a suplinit pacientul dependent pentru satisfacerea nevoilor de
autoîngrijire,
58

- s-au supravegheat zilnic semnele vitale, culoarea tegumentelor şi
mucoaselor, starea generală, somnul, igiena personală, s-au asigurat condiţii de
microclimat în salon.
CAPITOLUL IV
TEHNICA LUCRĂRII, MATERIALUL
ŞI METODA DE LUCRU
Materialul de lucru a fost reprezentat de pacienţii internaţi la secţia
Cardiologie a Spitalului de Urgenta Tg-Jiu, internaţi cu diagnosticul de
hipertensiune arterială esenţială.
Urmărirea bolnavilor a fost făcută pe o perioadă de 2 ani (2007-2008)
reţinând pentru studiu un număr de 1620 de bolnavi (620 în 2007 si
1000 în 2008).
Din totalul de 1620 de bolnavi internaţi cu afecţiuni cardiovasculare în
intervalul respectiv, 180 dintre aceştia au fost diagnosticaţi cu hipertensiune
59

arterială esenţială (HTAe) – (tabelul si graficul nr.1) şi am constituit lotul de
studiu.
Metoda de lucru a constat în observarea directă a fiecărui pacient
(anamneza, examen clinic) şi alcătuirea unei fişe individuale în care s-au
consemnat toate datele personale, ale examenului obiectiv, rezultatele
examenelor paraclinice.
La fiecare pacient s-au înregistrat: sexul, vârsta, profesia, mediul de
provenienţă (rural, urban), antecedente personale patologice, expunerea la
diverse noxe (alcool, tutun), terenul pe care a survenit HTAe (bolnavi, taraţi, cu
imunodepresie).
De asemenea, s-au constatat bolile cardiovasculare preexistente pe care s-a
gravat HTA esenţială.
Pentru prelucrarea materialului am folosit metoda statistică, iar pentru
ilustrarea rezultatelor metoda reprezentată prin tabele şi grafice, comentându-le
la fiecare parametru studiat în paginile ce urmează.
Prezentarea şi interpretarea datelor
Lotul luat în studiu alcătuit din 180 de pacienti diagnosticaţi cu
hipertensiune arterială esenţială, a reprezentat 11% din totalul bolnavilor cu
afecţiuni cardiovasculare.
Acest lot a fost supus unei analize matematice în care s-a urmărit
parametrii enunţaţi la metoda de lucru.
Tabel nr. 1
2007 2008 Total
HTA esenţială 60 120 180
60

Afecţiuni cardio- vasculare 620 1000 1620
Distribuţia cazurilor studiate după vârsta şi sexul bolnavilor
Distribuţia după sexul bolnavilor a lotului studiat arată o
predominanţă a sexului feminin faţă de cel masculin:
- 108 femei reprezentând 60%;
- 72 bărbaţi reprezentând 40%.
Distribuţia pe decade de vârstă şi sex a fost următoarea:
- sub 20 ani: 0 pacienţi;
- între 21-30 ani: 0 pacienţi;
- între 31-40 ani: 0 pacienţi;
- între 41 - 50 ani: 51 pacienţi reprezentând 28% (femei –39,
bărbaţi – 12);
- între 51 – 60 ani: 54 pacienţi reprezentând 3% ( femei - 45,
bărbaţi – 9);
- între 61 – 70 ani: 57 pacienţi reprezentând 31% (femei –18,
bărbaţi – 39);
- între 71 - 80 ani: 18 pacienţi reprezentând 11% (femei –6,
bărbaţi – 12);
- peste 80 ani: 0 pacienţi.
61

Tabel nr. 2
Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Femei - - - 39 45 18 6 - 108
Bărbaţi - - - 12 9 39 12 - 72
Total - - - 51 54 57 16 - 180
Distribuţia cazurilor studiate după vârsta şi domiciliu (urban, rural)
Este prezentată în tabelul şi graficul nr. 3 şi arată o predominanţă uşoară
a celor cu domiciliul în rural, mai ales a persoanelor din decadele 51-60 şi
61-70.
Repartiţia lotului studiat numai după domiciliu exprimată cifric şi
procentual, arată astfel:
- 84 pacienţi au domiciliul în mediul urban reprezentând 46%;
- 96 pacienţi au domiciliul în mediul rural reprezentând 53%.
Repartiţia cazurilor cu HTA esenţială după domiciliu pe decade de vârstă
se prezintă astfel:
62

Tabelul nr. 3
Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Urban - - - 24 24 27 9 - 84
Rural - - - 27 30 30 9 - 96
Total - - - 51 54 57 18 - 180
Se observă că pacienţii ce aparţin decadelor de vârstă ce corespund
adulţilor în activitatea profesională provin din mediul rural, iar după 60 ani
provin tot din mediul rural.
Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi profesie
Din totalul de 180 de pacienţi internaţi cu diagnosticul de HTA esenţială,
distribuţia după vârstă şi profesie a fost următoarea:
- elevi şi studenţi: 0 pacienţi;
- muncitori: 51 pacienţi reprezentând 28%;
- agricultori: 84 pacienţi reprezentând 46%;
- intelectuali: 45 pacienţi reprezentând 25%.
63

Tabelul nr.4
Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Elevi şi
studenţi
- - - - - - - - -
Muncitori - - - 30 18 3 - - 51
Agricultori - - - 33 39 6 6 - 84
Intelectuali - - - 18 21 3 3 - 45
Total - - - 81 78 12 9 - 180
Distribuţia cazurilor studiate după vârsta şi fumat
64

Fumatul, această deprindere nocivă de la vârste din ce în ce mai tinere,
este un factor favorizant pentru producerea HTA esetială prin scăderea
mecanismului de apărare local şi general.
Ponderea fumătorilor în lotul studiat este evidentă: din cei 180 pacienţi
- 39 reprezentând 21% sunt nefumatori, iar
- 141 sunt fumători reprezentând 78%.
Tabelul nr.5
Vârstă 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Nefumători - - 12 10 11 6 - 39
Fumători - - 39 44 46 12 - 141
Total - - 51 54 57 18 - 180
Pe decade de vârstă se observă că predomină 41-80 ani, cu o scădere
evidentă după această vârstă.
Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi consum de alcool
65

Alături de fumat, consumul de alcool poate fi considerat ca factor
favorizant al apariţiei HTA esenţială prin scăderea mecanismelor de apărare.
Tabelul nr.6 arată un număr mare de băutori la pacienţii cuprinşi între
40 -80 ani.
După tabelul de pacienţi luaţi în studiu, 66 reprezentând 36% au
recunoscut un consum zilnic de alcool, uneori în cantităţi semnificative, faţă de
cei 114 reprezentând 63% care consumă ocazional alcool sau chiar deloc.
Tabelul nr.6
Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
cu alcool
- - - 6 15 36 9 - 66
fără alcool
- - - 45 36 24 9 - 114
Total - - - 51 51 60 18 - 180
Distribuţia cazurilor după vârstă şi factorii favorizanţi ai HTA
esenţială.
66

Terenul pe care survine HTA joacă un rol esenţial în aceeaşi măsura cu
factorii etiologici, pentru că el poate influenţa mecanismele de apărare cardiacă.
Factorii de teren sunt factori favorizanţi şi se regăsesc atât în formele comune
de HTA, dar mai ales în formele grave, complicate.
Alături de fumat şi consumul de alcool, principalii factori care
favorizează instalarea bolii sunt: stressul, bolile cardiovasculare, boli debilitante
(diabet zaharat, neoplazii, insuficienţă renală, obezitate), bolnavi cu imunitate
deprimată sau compromisă, ca şi bolnavii aflaţi sub medicaţie cortizonică
prelungită şi / sau citostatică.
În lotul studiat din cei 180 bolnavi cu HTA esenţială un număr de
84 reprezentând 46% au prezentat diverse afecţiuni extracardiace şi cardiace
(renale, hepatice, diabet zaharat, neoplazii), comparativ cu 96 bolnavi la care nu
s-a diagnosticat alte afecţiuni reprezentând 53%.
Tabelul nr.7
Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Taraţi - - - 21 30 30 3 - 84
Fară tare - - - 33 27 27 9 - 96
Total - - - 54 57 57 12 - 180
Se observă că factorii favorizanţi ai HTA predomină la bolnavii peste 40 ani.
67

Distribuţia comparativă a cazurilor studiate după vârsta şi boli
extracardiace asociate.
Repartizate pe decade de vârstă afecţiunile extracardiace pe care a
survenit HTA esenţială, în cadrul lotului studiat se prezintă astfel:
Tabelul nr. 8
Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80
Diabet Zaharat - - - 3 3 1 3 -
Ciroze hepatice - - - 1 6 9 6 -
Boli pulmonare - - - 9 12 3 9 -
Neoplazii - - - 3 15 9 12 -
Infecţii renale - - - 6 3 6 3 -
Corticoterapie,
citostatice
- - - 1 6 1 3 -
68

Se observă că afecţiunile extracardiace cele mai frecvente pe care a
survenit HTA esenţială în cadrul lotului studiat sunt bolile pulmonare,
neoplaziile, diabetul zaharat şi infecţiile renale.
Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi prezenţa afecţiunilor
cardiovasculare preexistente.
Instalarea HTA esenţială este favorizată şi de unele boli cronice
cardiovasculare: cardiopatie ischemică dureroasă şi nedureroasă, angină
pectorală de efort şi repaus, aritmii extrasistolice, valvulopatie mitrală şi nu în
ultimul rând şi de malformaţiile congenitale de cord.
În cadrul lotului studiat, afecţiunile cardiovasculare preexistente pe care
a survenit HTA esenţială reprezentate în tabelul nr. 9 au fost întâlnite la
120 bolnavi din cei 180 reprezentând 66%, faţă de 60 pacienţi fără afecţiuni
cardiovasculare.
69

Tabelul nr.9
Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Afecţiuni cardio- vasculare
- - - 18 42 48 12 - 120
Fără afecţiuni cardio-vasculare
- - - 33 9 9 9 - 60
Total - - - 51 51 57 21 - 180
Se observă că începând cu vârsta peste 50 de ani predomină HTA
esenţială care a survenit pe boli cardiovasculare preexistente, faţă de vârsta mai
tânără (sub 50 ani).
10. Distribuţia comparativă a cazurilor studiate după vârsta, sex şi
prezenţa afecţiunilor cardiovasculare.
Dintre cei 180 pacienţi cu HTA esenţială apărută pe o suprafaţă
cardiovasculară preexistentă, 72 au fost femei, adică 40%, iar 48 au fost bărbaţi,
adică 26%.
Pe decade de vârstă tabelul arată astfel:
70

Tabelul nr.10
Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total
Femei - - - 18 39 12 3 - 72
Bărbaţi - - - - 6 36 6 - 48
Total - - - 18 45 48 9 - 120
Se observă că afecţiunile cardiovasculare predomină în primele decade la
femei până la 60 ani, apoi după decada a VI-a la bărbaţi.
CAPITOLUL V
71

DESCRIEREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE
CAZUL CLINIC NR. 1
1.CULEGEREA DATELOR
● DATE PERSONALE
Nume şi prenume: E.R.
Vârsta: 57 ani
Religie: ortodoxă
Sex: feminin
Data naşterii: 15.03.1951
Domiciliul: Tg-Jiu, Gorj
● DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internării: 06.03.2008
Data externării: 12.03.2008
Zile spitalizare: 7
● DIAGNOSTIC MEDICAL
- Diagnostic la internare: HTA esenţială
- Diagnostic la externare: HTA esenţială gradul III
● MOTIVELE INTERNĂRII:
- dureri precordiale;
- astenie;
- cefalee, vertij.
● ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mamă hipertensivă.
● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: HTA esenţială de 13
ani, angină pectorală de efort.
● CONDIŢII DE VIAŢĂ: corespunzătoare.
● ISTORICUL BOLII: Pacientă în vârstă de 57 de ani se internează pentru
apariţia în urmă cu trei zile a asteniei fizice, vertij, cefalee, dureri precordiale
72

mai accentuate decât de obicei. În urmă cu trei zile a făcut afort fizic, urmat de
stress, însoţit de valori tensionale până la 180 mm Hg. Este în tratament cu
Furosemid 1-2 fiole /zi, Captopril 1 tb /zi, Meprobamat 2 tb.
● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME
STARE GENERALĂ: moderat alterată
STARE DE NUTRIŢIE: supraponderală
STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată
TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,
T=36,5oC
FANERE: relativ normale
ŢESUT CONJUNCTIV – ADIPOS: bogat reprezentat
GANGLIONI LIMFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili
SISTEM OSTEO-ARTICUALAR: poliartroze
SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic
APARAT RESPIRATOR: căi respiratorii superioare permeabile,
puncte sinusale şi otice nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale
bilateral, vibraţii vocale egal transmise, sonoritate pulmonară, murmur vezicular
prezent.
APARAT CARDIOVASCULAR: aria precordială de aspect normal,
aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian sp.VI i.c. stg. pe L.M.C.,
zgomote cardiace ritmice uşor accentuate, TA=160/105 mmHg, A.V.=80 b/min.
APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri şi carii, limbă cu aspect
normal, abdomen mobil cu mişcările respiratorii, uşor sensibil la palpare în
epigastru, tranzit intestinal prezent, ficat la rebordul costal, splină nepalpabilă.
APARAT URO-GENITAL: loji renale nedureroase, rinichi
nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:
- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale
73

- bolnavă cooperantă, dar anxioasă,
- tiroidă în limite fiziologice.
● ANALIZE DE LABORATOR:
- HEMOLEUCOGRAMĂ: HB=14 gr%; L=9800/mm, Nseg.=70, E=4,
Limfocite=17, Ht=39%
- VSH=16 mm/1h, 40 mm/2h
- GLICEMIE=80 mg/dl
- GOT – 40 UI, GPT -15 UI
- Bilirubină directă - 0,10 mg%,
- Bilirubină indirectă – 0,58 mg%
- Bilirubina totala - 0,68 mg%
- EXAMEN URINĂ: densitate –1025, pH –acid, albumină –abs.,
sediment –epitelii, pigmenţi biliari –abs., hematii şi leucocite –rare, cilindrii –
abs.
● INVESTIGAŢII PARACLINICE:
- EKG
- Radiografie pulmonară
Stabilirea diagnosticului nursing actual
A) PLANUL NURSING AL PACIENTEI E.R. LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi /minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi;
74

Intervenţii:
- impunerea repausului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3
tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notare în F.O.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale
Obiective:
- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive;
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale
datorată repausului prelungit la pat.
Obiective:
- reluarea tranzitului intestinal;
- prevenirea eventualelor recidive.
Intervenţii:
- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);
75

- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;
- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limite 1005-1025).
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de se odihni datorată durerilor
precordiale şi stării de anxietate.
Obiective:
- restabilirea stării generale;
- echilibrare fizică şi psihică a pacientei.
Intervenţii:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2 tb/zi, Diazepam
1tb/seara;
- asigurarea microclimatului în salon, a condiţiilor necesare pentru odihnă.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi mobilizării la
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavei la pat;
- diminuarea durerilor articulare şi precordiale şi a cefaleei;
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- administrarea tratamentului medicamentos;
76

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de se îmbrăcă şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat;
- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
77

Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultate în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independentă;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1
dată/zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea părului, tăierea unghiilor, etc).
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- facilitarea vizitării bolnavei de către familie sau prieteni;
- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii;
78

- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a
acestora.
10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- susţinerea morală a pacientei;
- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnava pentru a-i întări moralul;
- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);
- exprimarea empatiei faţă de pacientă.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată
perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiunea arterială
manifestată prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.
Obiective: ajutarea pacientei să-şi practice religia.
Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru
realizarea acestei nevoi.
12.NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
79

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat /util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii: respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a
regimului igieno-dietetic; pacienta poate fi utilă pentru sine dacă î-si poate
realiza autonom nevoile şi dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să
o binedispună şi să o recreeze.
Obictive: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacienta să se recreeze.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-SI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientei privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia;
- sa poată preveni apariţia unui alt episod similar.
80

Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;
- nursa va încerca să capteze interesul pacientei în îngrijirile acordate şi
obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.
B) PLANUL NURSING AL PACIENTEI E.R. LA 3 ZILE DE LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- impunerea repausului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3
tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
81

- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
Evaluare: pacienta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independentei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
82

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavei în pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile articulare şi precordiale şi cefalea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
83

- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat;
- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
Evaluare: pacienta înţelege faptul că îmbrăcămintea lejera şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independent;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi/sau infirmieră (1
dată/zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea părului, tăierea unghiilor, etc.).
Evaluare: pacienta cooperează la efectuarea toaletei corporale.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
84

Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
facilitarea vizitării bolnavei de către familie sau prieteni;
- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacienta cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 2
Diagnosting nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientei.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
85

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);
- exprimarea empatiei faţă de pacientă.
Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi a tratamentului aplicat.
11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientei de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT/UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat/util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii: respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a
regimului igieno-dietetic; pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate
realiza autonom nevoile şi dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii .
Evaluare: bolnava respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13.NEVOIA DE A SE RECREEA
86

Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să
o binedispună şi să o recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei, astfel încât pacienta să se recreeze.
Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientei privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- să poată preveni apariţia unui alt episod similar;
- pacienta să cunoască manifestăril bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.
87

C) PLANUL NURSING AL PACIENTEI E.R. LA EXTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2 tb./zi, Ergoceps 30
picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;
- control periodic al TA.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 b/min;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
88

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administrarea unei alientaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese şi
lichide suficiente.
Evaluare: pacinta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea achilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4.NEVOIA DE A DORMI , DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnosic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la
pat.
Obiective:
89

- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolavei în pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile articulare şi precordiale şi cefalea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei în realizarea nevoii.
Intervenţii: înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea
lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în
realizarea nevoii.
7.NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii.
90

Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei
tegumentelor.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de
apariţie a coplicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacienta cunoaşte posibilele complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- susţinerea morală a pacientei;
- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical.
91

Intervenţii:
- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);
- exprimarea empatiei faţă de pacientă.
Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi a tratamentului aplicat.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientei de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată,
utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi utilă.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii: respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a
regimului igieno-dietetic; pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate
realiza autonom nevoile şi dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
Evaluare: bolnava respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
92

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să
o binedispună şi să o recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacienta să se recreeze.
Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientei privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza bolii si evoluţia acesteia;
- să poată preveni apariţia unui alt episod similar.
Intervenţii:
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;
- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei.
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.
93

DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2 (a, b, c) 2 (a, c) 2 (c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, b, c) 1 1
5. Nevoia de a se mişca 3 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
3 (a, b, c) 2 (b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (a, b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
2 (a, b, c) 2 (b, c) 2 (b, c)
13. Nevoia de a se recrea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
2 (a, b, c) 2 (a, b) 2 (a, b)
TOTAL 31 25 22
Surse de dificultate:
a – care ţin de nursă 31 puncte – dependenţă majoră
b – care ţin de pacient 25 puncte – dependenţă moderată
c – independente de nursă şi de pacient 22 puncte – dependenţă moderată
CAZUL CLINIC NR. 2
1. CULEGEREA DATELOR
94

● DATE PERSONALE
Nume şi prenume: C.B.
Vârsta: 52
Sex: masculin
Religia: ortodoxă
Data naşterii: 04.06.1955
Domiciliu: Băleşti, GORJ
● DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internării: 20.04.2008
Data externării: 24.04.2008
Zile spitalizare: 5
● DIAGNOSTIC MEDICAL
- Diagnosic la internare: HTA esenţială gradul III
- Diagnostic la externare: HTA esenţială gradul III
● MOTIVELE INTERNĂRII:
- dureri precordiale;
- astenie;
- cefalee, vertij.
● ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără legătură cu cazul
● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: cardiopatie ischemică
din 1996, hipertensiv din 2000.
● CONDIŢII DE VIAŢĂ: nefumător, consumă ocazional alcool şi cafea,
urmează regim alimentar desodat, hipolipidic, hipoproteic, hipoglucidic.
● ISTORICUL BOLII: Bolnav în vârstă de 52 ani se internează pentru
apariţia în urmă cu două zile de ameţeli, palpitaţii, fatigabilitate, dureri
precordiale şi dispnee de efort care durează şi în prezent. Aceste simptome au
apărut în urma unui stress fizic şi psihic foarte accentuat. Este în tratament cu
Captopril, Nifedipin şi Furosemid.
● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME
STARE GENERALĂ: moderat alterată, astenie, anxietate.
95

STARE DE NUTRIŢIE: normoponderal.
STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,
T=36,50 C.
FANERE: relativ normale.
ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat.
GANGLIONI LIMFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili.
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: normal.
SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic.
APARAT RESPIRATOR: C.R.S. permeabile, puncte sinusale şi otice
nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale bilateral, vibraţii vocale
egal transmise, matitate pulmonară, murmur vezicular înăsprit R=20
respiraţii /min.
APARAT CARDIO-VASCULAR: aria precordială de aspect normal,
aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian sp.VI i.c. stg. pe L.M.C.,
zgomote cardiace ritmice uşor accentuate, TA 160/110 mmHg, A.V.80b/min.
APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri şi carii, abdomen suplu,
elastic, mobil cu mişcările respiratorii, tranzit intestinal prezent, ficat la
rebordul costal, splină nepalpabilă.
APARAT URO-GENITAL: loji renale nedureroase, rinichi
nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN ORGANE DE SIMŢ:
- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale;
- bolnav cooperant, dar anxios;
- tiroidă în limite fiziologice.
● ANALIZE DE LABORATOR:
- HEMOLEUCOGRAMĂ: HB=14 gr%; L=9800/mm, Nseg=70, E=4,
Limfocite=17, Ht=39%;
- VSH=16 mm/1h, 48 mm/2h;
96

- GLICEMIE=60 mg/dl;
- GOT – 40ui, GPT – 10ui;
- Bilirubină directă – 0,03 mg%,
- Bilirubină indirectă – 0,15 mg%;
- Bilirubină totală – 0,18 mg% ;
- EXAMEN URINĂ: densitate – 1025, pH – acid, albumină –abs.,
sediment –epitelii, pigmenţi biliari – abs., hematii şi leucocite –rare, cilindri –
abs.
● INVESTIGAŢII PARACLINICE:
- EKG;
- Radiografie pulmonară.
Stabilirea diagnosticului nursing actual
A) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI C.B. LA INTERNARE
1.NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/min;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- impunerea repausului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3
tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale si notarea in F.O.
97

2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale
datorată repausului prelungit la pat.
Obiective:
- reluarea tranzitului intestinal;
- prevenirea eventualelor recidive.
Intervenţii:
- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);
- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;
- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limite 1005-1025).
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor
precordiale şi stării de anxietate .
98

Obiective:
- restabilirea stării generale;
- echilibrare fizică şi psihică a pacientului.
Intervenţii:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2tb/zi, Diazepam
1tb/seara;
- asigurarea microclimatului în salon a condiţiilor necesare pentru odihnă.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense şi imobilizării la pat.
Obictive:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavului în pat;
- diminuarea durerilor articulare şi precordiale şi a cefaleei.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- administrarea tratamentului medicamentos;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă:
Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
99

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;
- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată
îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independent;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
Intervenţii:
- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată
pe zi);
100

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp ( administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei;
Intervenţii:
- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- facilitarea vizitării bolnavului de către familie sau prieteni;
- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii;
- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a
acestora.
10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- susţinerea morală a pacientului
-creşterea încrederii pacientului în tratamentului aplicat şi în calificarea
personalului medical;
101

Intervenţii:
- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacientul);
- exprimarea empatiei faţă de pacient.
11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată
perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiune arterială manifestată
prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.
Obiective: ajutarea pacientului să-şi practice religia.
Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru
realizarea acestei nevoi.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat /util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi regimului igieno-
dietetic:
- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care îl, pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă
102

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l
binedispună şi să-l recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia .
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacientul să se recreeze.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientului privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate ;
- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia;
- să poată prevenii apariţia unui episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;
- nursa va încerca să capteze interesul pacientului în îngrijirile acordate şi
obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.
B) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI C.B. LA TREI ZILE DUPĂ INTERNARE
1. NEVOIA DE RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
103

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţia rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- impunerea repausului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1tb/zi, Nitropector 3
tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
104

-administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcuta independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense si imobilizării la pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavului in pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
105

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile precordiale şi articulare şi cefaleea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbracă şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a nevoii;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;
- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată
îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
Evaluare: pacientul înţelege faptul că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN
LIMITE NORMALE
Grad de de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: nu este cazul.
Intervenţii:
- nu este cazul, se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
106

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independent;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată
pe zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).
Evaluare: pacientul cooperează la efectuarea toaletei corporale.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 2
Diagostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicamentaţiei prescrise de medic);
- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- facilitarea vizitării bolnavului de către familie sau prieteni;
107

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacientul cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
-creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientului.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor fără a obosi pacientul;
- exprimarea empatiei faţă de pacient.
Evaluare: pacientul are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi tratamentul aplicat.
11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacientul să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientului să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientului de confidenţialitate.
108

12. NEVOIA DE FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat / util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-
dietetic;
- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
Evaluare: bolnavul respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni util dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13.NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l
binedispună şi să-l recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacientul să se recreeze.
Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
109

Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientului privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacientul să cunoască manifestările bolii,cauza bolii şi evoluţia acesteia;
- să poată preveni apariţia unui alt episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientului în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.
C) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI C.B. LA EXTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;
110

- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2tb/zi, Ergoceps 30
picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;
- control periodic al TA.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale ;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de
care suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese
şi lichide suficiente;
Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3.NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
111

Intervenţii: aport suficient de lichide si regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense şi imobilizării la pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavului în pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor fiziolgice.
Evaluare: durerile articulare şi precordiale şi cefaleea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei in realizarea nevoii.
112

Intervenţii: înţelegerea din partea pacientului a faptului că
îmbrăcămintea lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină
independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei
tegumentelor
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii cu angina pectorală de efort la o persoană vârstnică, dar
şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de apariţie a
complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp ( administrarea corectă a
medicaţiei prescrisă de medic);
- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
113

Intervenţii:
- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacientul cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: pentru menţinerea satisfacerii nevoii nursa susţine creşterea
încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea personalului
medical.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;
- exprimarea empatiei faţă de pacient.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacientul să-şi menşină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientului să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientului de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea interesului pentru a realiza independent nevoia.
114

Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-
dietetic;
- eventualele complicaţii.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-
l binedispună şi să-l recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacientul să se recreeze.
Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: educaţia pentru sănătate.
Intervenţii: nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce
trebuie să facă pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate.
DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE
115

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3 (a, b, c) 2 (a, c) 2 (c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b,c) 2 (a, b, c) 2 (c)
3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 3 ( a, b, c) 1 1
5. Nevoia de a se mişca si a avea o bună postură
3 (a, b, c) 2 (c ) 2 (c )
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c ) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2(b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 (a, b, c) 2 (b, c) 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (b ,c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat / util şi realizare
2 (a, b, c) 2 (b, c) 1
13.Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b) 1
TOTAL 34 24 19
Surse de dificultate:
a – care ţin de nursă 34 puncte – dependenţă majoră
b – care ţin de pacient 24 puncte – dependenţă moderată
c – independente de nursă şi de pacient 19 puncte – dependenţă moderată
CAZUL CLINIC NR. 3
116

1. CULEGEREA DATELOR
● DATE PERSONALE
Nume şi prenume: M.S.
Vârsta: 60 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxă
Data naştere: 03.10.1947
Domiciliul: Turcineşti, GORJ
● DATE DESPRE SPITALIZARE
- Data internării: 05.11.2007
- Data externării: 10.11.2007
Zile spitalizare: 6
● DIAGNOSTIC MEDICAL
- Diagnostic la internare: HTA esenţială gr.I
- Diagnostic la externare: HTA esenţială gr.I
● MOTIVELE INTERNĂRII
- dispnee de efort;
- ameţeli;
- fatigabilitate;
- dureri precordiale.
● ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: fără importanţă.
● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: hipertensiv de 20 ani,
AVC trobotic în 1989
● CONDIŢII DE VIAŢĂ: fost fumător a un pachet/zi, consumă ocazional
cafea, consumator cronic de alcool (1200-1400 ml).
● ISTORICUL BOLII: Pacient în vârstă de 60 de ani se internează pentru
ameţeli, dureri precordiale însoţite de creşterea valorilor tensionale,
fatigabilitate, transpiraţii. Este în tratament cu Furosemid 1 fiolă/zi, Nitropector
3 tb./zi, Meprobamat 2tb., Algocalmin 1g/zi, Nifedipin 2tb./zi.
117

● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME
STARE GENERALĂ: alterată.
STARE DE NUTRIŢIE: normoponderal.
STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,
T=36,5o C.
FANERE: relativ normale.
ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat.
GANGLIONI LIFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili.
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: dureri articulare.
SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic.
APARAT RESPIRATOR: C.R.S. permeabile, puncte sinusale şi otice
nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale bilateral, vibraţii vocale
egal transmise, matitate pulmonară, murmur vezicular înăsprit R=20.
APARAT CARDIO-VASCULAR: aria precordială de aspect normal,
aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian sp.VI i.c. stg. pe L.M.C.,
zgomote cardiace ritmice uşor accentuate, TA 170/130 mmHg, A.V.80b/min.
APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri, limbă cu aspect normal,
abdomen mobil cu mişcările respiratorii, uşor sensibil la palpare în epigastru;
tranzit intestinal prezent, ficat la rebordul costal, splină nepalpabilă.
APARAT URO-GENIATAL: loji renale nedureroase, rinichi
nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:
- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale;
- bolnav cooperant, dar anxios;
- tiroida în limite fiziologice.
● ANALIZE DE LABORATOR:
118

- HEMOLEUCOGRAMA: HB=14 gr%; L =9800/mm, Nseg=70, E=4,
Limfocite=17, Ht=39%;
- VSH =24 mm/1h, 40 mm/2h;
- GLICEMIE =80 mg/dl;
- GOT – 40UI, GPT –10UI;
- Bilirubină directă –0,03 mg%,
- Bilirubină indirectă – 0,15 mg%;
- Bilirubină totală – 0,18 mg%;
- Colesterol –1280 mg%;
- EXAMEN URINĂ: densitate –1025, pH - acid, albumină –abs.,
sediment-epitelii, pigmenţi biliari –absenţi, hematii şi leucocite –rare, cilindrii –
abs.
● INVESTIGAŢII PARACLINICE:
- EKG;
- Radiografie pulmonară.
Stabilirea diagnosticului nursing actual
A ) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI M.S. LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI DE A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
119

- impunerea repausului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb./zi, Nitropector 3
tb./zi, Nifedipin 2 tb./zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno- dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale
datorată repausului prelungit la pat.
Obiective:
- reluarea tranzitului intestinal;
- prevenirea eventualelor recidive.
Intervenţii:
- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);
- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;
- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limita 1005-1025).
120

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor
precordiale şi stării de anxietate.
Obiective:
- restabilirea stării generale;
- echilibrare fizică şi psihică a pacientului.
Intervenţii:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2tb./zi, Diazepam 1
tb./seara.
- asigurarea microclimatului în salon a condiţiilor necesare pentru odihnă.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavului în pat;
- diminuarea durerilor articulare şi precordiale şi a cefaleei.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- administrarea tratamentului medicamentos;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
121

Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a se de îmbrăca şi dezbrăca
datorată asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în
realizarea nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;
- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea curată şi lejeră
îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent;
Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultate în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independent;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
122

Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi / sau infirmieră (1
dată/zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc).
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicamentaţiei prescrise de medic);
- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- facilitarea vizitării bolnavului da către familie sau prieteni;
- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii;
- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a
acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi asteniei fizice.
Obiective:
123

- susţinerea morală a pacientului.
-creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
Intervenţii:
- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacientul);
- exprimarea empatiei faţă de pacient.
-
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată
perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiunea arterială
manifestată prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.
Obiective: ajutarea pacientului să-şi practice religia.
Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru
realizarea acestei nevoi.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat/util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de afi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza indepenent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-
dietetic;
- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
124

Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l
binedispună şi să-l recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacientul să se recreeze.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientului privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia;
- sa poată prevenii apariţia unui episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul
asupra eventulelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.
- nursa va încerca să capteze interesul pacientului în îngrijirile acordate şi
obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.
B. PLANUL NURSING AL PACIENTULUI M.S. LA 3 ZILE DUPĂ INTERNARE
125

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori 140/80 mmHg;
- menţinerea pusului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- impunerea repausului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3
tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
126

Intervenţii:
- respectarea regimului igieno- dietetic impus;
-administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIE DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nuesing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independentei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
5.NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi mobilizării la
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
127

- asigurarea poziţiei bolnavului în pat;
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către infirmieră / asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile articulare, precordiale şi cefaleea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;
- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea curată şi lejeră
îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
Evaluare: pacientul înţelege faptul că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent;
Obiective: nu este cazul.
128

Intervenţii: nu este cazul. Se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultate în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independent;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi / sau infirmieră (1
dată/zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc).
Evaluare: pacientul cooperează la efectuarea toaletei corporale.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei;
Intervenţii:
129

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- facilitatea vizitării bolnavului de către familie sau prieteni;
- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacientul cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientului.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacientul);
- exprimarea empatiei faţă de pacient.
Evaluare: pacientul are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi tratamentului aplicat.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacientul să-şi menţină încrederea în sine şi aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
130

- încurajarea pacientului să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare fizică
bună.
- asigurarea pacientului de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat /util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-
dietetic:
- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
Evaluare: bolnavul respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni util dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l
binedispună şi să-l recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacientul să se recreeze.
131

Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientului privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;
- să poată prevenii apariţia unui episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientului;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul
asupra eventulelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
acestuia şi intervine când este nevoie la indicaţia medicului.
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientului în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.
C) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI M.S. LA EXTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arterială şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
132

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30
picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;
- control periodic al TA.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi / minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese
şi lichide suficiente.
Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
133

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului electrolitic şi acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independentei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA SI AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavului în pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile articulare, precordiale şi cefaleea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
134

Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei în realizarea nevoii.
Intervenţii: înţelegerea din partea pacientului a faptului că
îmbrăcămintea lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină
independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii.
Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei
tegumentelor.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
135

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicamentaţiei prescrise de medic);
- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacientul cunoaşte posibilele complicaţii şi intervenţiile
optime de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientului.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a pritenilor fără a obosi pacientul;
- exprimarea empatiei faţă de pacient.
Evaluare: pacientul are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi tratamentul aplicat.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
136

Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacientul să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientului să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientului de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat / util
datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi util.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-
dietetic;
- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
Evaluare: bolnavul respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni util dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l
binedispună şi să-l recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.
137

Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacientul sa se recreeze.
Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientului privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;
- să poată preveni apariţia unui alt episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientului;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientului în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.
DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE
138

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2 (a, b, c) 2 (a, c) 2(c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, b, c) 1 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
3 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
3 (a, b, c) 2 (b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (a, b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
2 (a, b, c) 2 (b, c) 2 (b, c)
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
2 (a, b, c) 2 (a, b) 2 (a, b)
TOTAL 31 25 22
Surse de dificultate:
a – care ţin de nursă 31 puncte – dependenţă majoră
b – care ţin de pacient 25 puncte – dependenţă moderată
c – independente de nursă şi de pacient 22 puncte - dependenţă moderată
CAZUL CLINIC NR. 4
1. CULEGEREA DATELOR
139

● DATE PERSONALE
Nume şi prenume: C.N.
Vârsta: 68 ani
Sex: feminin
Religia: ortodoxă
Data naştere: 02.12.1938
Domiciliul: Motru, GORJ
● DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internării: 15.10.2007
Data externării: 20.10.2007
Zile spitalizare: 6
● DIAGNOSTIC MEDICAL
- Diagnostic la internare: HTA esenţială gr.II;
- Diagnostic la externare: HTA esenţială gr.II.
● MOTIVELE INTERNĂRII:
- dureri precordiale;
- astenie;
- cefalee.
● ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama hipertensivă.
● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: HTA oscilantă de 27
de ani.
● CONDIŢII DE VIAŢĂ: corespunzătoare.
● ISTORICUL BOLII: pacientă în vârstă de 68 ani se internează pentru
cefalee, astenie fizică, dureri precordiale apărute în urmă cu o săptămână. Este
în tratament antihipertensiv de 10 ani cu Furosemid 1 fiolă/zi, Captopril 1tb./zi.
● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME
STARE GENERALĂ: moderat alterată.
140

STARE DE NUTRIŢIE: supraponderală.
SATE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,
T=36,5oC.
FANERE: relativ normale.
ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS: bogat reprezentat.
GANGLIONI LIMFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili.
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: poliartroze.
SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic.
APARAT RESPIRATOR: căi respiratorii superioare permeabile,
puncte sinusale şi otice nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale
bilateral, vibraţii vocale egal transmise, sonoritate pulmonară, murmur vezicular
prezent.
APARAT CARDIO-VASCULAR: aria precordială de aspect normal,
aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian spaţiul VI intercostal stg.
pe linia medioclaviculară, zgomote cardiace ritmice uşor accentuate,
TA=160/105 mmHg, A.V.=80 bătăi/minut.
APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri şi carii, limba cu aspect
normal, abdomen mobil cu mişcările respiratorii, uşor sensibil la palpare în
epigastru; tranzit intestinal prezent, ficat la rebordul costal, splină nepalpabilă.
APARAT URO-GENITAL: loji renale nedureroase, rinichi
nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:
- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale;
- bolnavă cooperantă, dar anxioasă;
- tiroida în limite fizilogice.
● ANALIZE DE LABORATOR:
141

- HEMOLEUCOGRAMA: HB=14%; L= 9800/mm, Nseg=70, E=4,
Limfocite=17, Ht=39%;
- VSH=24mm/1h, 40mm/2h;
- GLICEMIE=60 mg/dl;
- GOT –40UI, GPT –10UI;
- COLESTEROL –1280 mg%;
- FIBRINOGEN – 259 mg%;
- Bilirubină directă – 0,03 mg%,
- Bilirubină indirectă – 0,15 mg%;
- Bilirubină totală – 0,18 mg%;
- EXAMEN URINĂ: densitate – 1025, pH – acid, albumină – absentă,
sediment – epitelii, pigmenţi biliari – absenţi, hematii şi leucocite – rare, cilindri
– absenţi.
● INVESTIGAŢII PARACLINICE:
- E.K.G.
- Radiografie pulmonară.
Stabilirea diagnosticului nursing actual
A) PLANUL NURSIG AL PACIENTEI C.N. LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/min;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
142

- impunerea repaosului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector
3tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
-administarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale
datorată repausului prelungit la pat.
Obiective:
- reluarea tranzitului intestinal;
- prevenirea eventualelor recidive.
Intervenţii:
- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);
- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;
- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limite 1005-1025).
143

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor
precordiale şi stării de anxietate .
Obiective:
- restabilirea stării generale;
- echilibrare fizică şi psihică a pacientei.
Intervenţii:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2tb/zi, Diazepam
1tb/seara;
- asigurarea microclimatului în salon a condiţiilor necesare pentru odihnă.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense şi imobilizării la pat.
Obictive:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavei în pat;
- diminuarea durerilor articulare, precordiale şi a cefaleei.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- administrarea tratamentului medicamentos;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
144

Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;
- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independentă;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
145

Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată
pe zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 3.
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp ( administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei;
Intervenţii:
- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- facilitatea vizitării bolnavei de către familie sau prieteni;
- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii;
- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a
acestora.
10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
146

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientei.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);
- exprimarea empatiei faţă de pacientă.
11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată
perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiune arterială manifestată
prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.
Obiective: ajutarea pacentei să-şi practice religia.
Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru
realizarea acestei nevoi.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată/
utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi utilă.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi regimului igieno-
dietetic:
- pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
147

Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorită asteniei,
imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care sa
o binedispună şi să o recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât acesta să-şi poată satisface singură nevoia .
Intervenţii:
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacienta să se recreeze;
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 3
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientei privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate ;
- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;
- sa poată prevenii apariţia unui alt episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;
- nursa va încerca să capteze interesul pacientei în îngrijirile acordate şi
obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.
B)PLANUL NURSING AL PACIENTEI C.N. LA 3 ZILE DUPĂ INTERNARE
148

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- impunerea repaosului la pat;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector
3tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;
- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
- asigurarea alimentaţiei pasive.
149

Intervenţii:
- respectarea regimului igieno- dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,
hiposodată;
- monitorizare ingesta/excreta.
Evaluare: pacienta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIE DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor
precordiale şi stării de anxietate.
Obiective:
- restabilirea stării generale;
- echilibrare fizică şi psihică a pacientei.
Intervenţii:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2 tb/zi, Diazepam
1tb/seara;
- asigurarea microclimatului în salon, a condiţiilor necesare pentru odihnă.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
150

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării în
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
- asigurarea poziţiei bolnavei în pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către asistentă/infirmieră în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile articulare, precordiale şi cefaleea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată
asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea
nevoii.
Obiective:
- rezolvarea independentă a acestei nevoi;
- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.
Intervenţii:
- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau
aparţinători;
- asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat;
- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
151

Evaluare: pacienta înţelege faptul că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi
sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: nu este cazul.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate
datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă
precară.
Obiective:
- realizarea nevoii independent;
- suplinirea nevoii de către îngrijitori;
- realizarea igienei personale corespunzătoare.
Intervenţii:
- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată
pe zi);
- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).
Evaluare: pacienta cooperează la efectuarea toaletei corporale.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
152

vârstnică dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicaţiei prescrise de medic);
- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- facilitarea vizitării bolnavei de către familie şi prieteni;
- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacienta cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientei.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);
- exprimarea empatiei faţă de pacientă.
153

Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi a tratamentului aplicat.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientei de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată/
utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi utilă.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independentă nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi regimului igieno-
dietetic:
- pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
Evaluare: bolnava respecta tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă
154

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care
să o binedispună şi să o recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.
Intervenţii:
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacienta să se recreeze;
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.
Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei necunoştinţelor pacientei privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate ;
- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;
- să poată prevenii apariţia unui alt episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.
155

C) PLANUL NURSING AL PACIENTEI C.N. LA EXTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii
arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.
Obiective:
- calmarea durerilor precordiale;
- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;
- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;
- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;
- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps
30picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;
- control periodic al TA.
Evaluare:
- diminuarea durerilor precordiale;
- TA se menţine la 124/80 mmHg;
- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;
- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;
- tegumente calde în extremităţi.
2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată
hipertensiunii arteriale.
Obiective:
- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care
suferă;
156

- asigurarea alimentaţiei pasive.
Intervenţii:
- respectarea regimului igieno-dietetic impus;
- administrarea unei alimentaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese
şi lichide suficiente.
Evaluare: pacienta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi
menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic.
Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.
4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere al celorlalte nevoi.
5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se
mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la
pat.
Obiective:
- realizarea independentă a acestei nevoi;
- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;
- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;
157

- asigurarea poziţiei bolnavei în pat.
Intervenţii:
- evitarea efortului fizic;
- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor
fiziologice.
Evaluare: durerile articular, precordiale şi cefaleea au diminuat în
intensitate.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei în realizarea nevoii.
Intervenţii: înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea
lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în
realizarea nevoii.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.
Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.
Obiective: menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii.
Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei
tegumentelor.
158

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată
asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană
vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de
apariţie a complicaţiilor.
Obiective:
- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a
medicamentaţiei prescrise de medic);
- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le
primească;
- instalarea calmului şi siguranţei.
Intervenţii:
- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
Evaluare: pacienta cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime
de prevenire a acestora.
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
Grad dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării
generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.
Obiective:
- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea
personalului medical;
- susţinerea morală a pacientei.
Intervenţii:
- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;
- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;
159

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);
- exprimarea empatiei faţă de pacientă.
Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului
medical şi tratamentul aplicat.
11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA
Grad de dependenţă: 1
Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.
Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare
psihică bună.
Intervenţii:
- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;
- asigurarea pacientei de confidenţialitate.
12. NEVOIA DE FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată /
utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi
imposibilitatea de a fi utilă.
Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.
Intervenţii:
- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-
dietetic;
- pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi
dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.
Evaluare: bolnava respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate
deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
Grad de dependenţă: 2
160

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,
imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să
o binedispună şi să o recreeze.
Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate
astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.
Intervenţii:
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;
- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a
presei astfel încât pacienta să se recreeze.
Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA
Grad de dependenţă: 2
Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra
sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientei privind boala,
manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate;
- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;
- sa poată preveni apariţia unui alt episod similar.
Intervenţii:
- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă
pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;
- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul
asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea
pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.
Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile
acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.
161

DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3 (a, b, c) 2 (a, c) 2 (c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (c)
3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
3 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 (a, b, c) 2 (b, c) 2(b)
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
2 (a, b, c) 2 (b, c) 2 (b, c)
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b) 2(b)
TOTAL 34 25 22
Surse de dificultate:
a – care ţin de nursă 34 puncte – dependenţă majoră
b – care ţin de pacient 25 puncte – dependenţă moderată
c – independente de nursă şi de pacient 22 puncte - dependenţă moderată
162

Diagnosticele medicale asociate şi tablourile sinoptice corespunzătoare
intervenţiilor nursing centrate pe cele 14 nevoi descrise de Virginia Henderson
pentru ceilalţi şase bolnavi din lotul studiat sunt următoarele:
CAZUL CLINIC NR. 5
O.G., 65 ani, sex: feminin, Tg-Jiu, GORJ, F.O. 4115/13.10.2007 care
prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.I.
Pacienta prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi
intervenţiile aplicate pe perioada internării:
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1
3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
3 (a, c) 2 (c) 2 (c)
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (a, b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
TOTAL 31 27 17
163

CAZUL CLINIC NR. 6
P.L., 70 ani, sex-masculin, Rovinari, GORJ, F.O. 5523/08.11.2007 care
prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.I.
Pacientul prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi
intervenţiile aplicate pe perioada internării:
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (a, b, c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1
3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
2 (a, c) 2 (c) 1
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (a, b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
TOTAL 30 25 14
164

CAZUL CLINIC NR. 7
D.C., 45 ani, sex-masculin, Tg-Jiu, GORJ, F.O. 3213/24.05.2008 care
prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.III.
Pacientul prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi
intervenţiile aplicate pe perioada internării:
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (a, b, c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1
3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
2 (a, c) 2 (c) 2 (c)
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (a, b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
TOTAL 30 26 16
165

CAZUL CLINIC NR. 8
I.D., 55 ani, sex-feminin, Săcelu-GORJ, F.O. 3683/20.04.2008 care
prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.II.
Pacienta prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi
intervenţiile aplicate pe perioada internării:
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3 (a, b, c) 2 (c) 2 (a, c)
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1
3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
2 (a, c) 2 (c) 1
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii si valori
2 (a, b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
TOTAL 34 27 16
166

CAZUL CLINIC NR. 9
I.F., 67 ani, sex-masculin, Negomir, GORJ, F.O. 4239/10.05.2008 care
prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.I.
Pacientul prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi
intervenţiile aplicate pe perioada internării:
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3 (a, b, c) 3 (c) 2
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 3 (a, b, c) 2 (a, c) 2
3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
3 (a, c) 2 (c) 2 (c)
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (a, b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
TOTAL 34 27 19
167

CAZUL CLINIC NR. 10
V.A., 43 ani, sex-feminin, Tg-Jiu, GORJ, F.O. 1397/25.02.2008 care
prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.II.
Pacienta prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi
intervenţiile aplicate pe perioada internării:
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 1 1
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
2 (a, c) 2 (c) 1
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
1 1 1
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre
2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
9. Nevoia de a evita pericolele 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 1 1
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori
2 (a, b, c) 1 1
12. Nevoia de a fi ocupat/util si realizare
2 (a, b, c) 1 1
13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 1 1
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1
TOTAL 29 21 14
168

CAPITOLUL VI
DISCUŢII
În urma studiului efectuat pe lotul de 10 pacienţi am observat la internare
următoarele aspecte principale:
În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie 60%
din lotul de pacienţi au avut un grad de dependenţă moderată (3), ceilalţi
40% au avut un grad de dependenţă uoară (2). Acest lucru se datorează
hipertensiunii arteriale şi durerilor precordiale.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea tratamentului corespunzător;
- monitorizarea funcţiilor vitale.
La nevoia de a se alimenta şi hidrata pacienţii au fost afectaţi în
proporţie de 10% cu un grad de dependenţă moderată (3), 90% cu un grad de
dependenţă uşoară (2), cauza principală fiind boala suferindă.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- evaluarea hidratării din punct de vedere clinic;
- monitorizarea ingesta/excreta.
La nevoia de a elimina s-a constatat afectarea pacienţilor în totalitate cu
un grad de dependenţă uşoară (2), datorată afecţiunii cardiovasculare.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- utilizarea medicaţiei laxative;
- verificarea densităţii urinare.
La nevoia de a dormi şi a se odihni doar 20% au avut un grad de
dependenţă moderată (3), ceilalţi 80% au avut un grad de dependenţă
uşoară (2). Acest lucru se datorează durerilor precordiale manifestate prin
insomnie.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic;
169

- realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului, linişte.
La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură cea mai mare parte a
cazurilor, respectiv 60% au avut dependenţă moderată (3), restul de 40% cu
un grad de dependenţă uşoară (2), datorată hipertensiunii arteriale.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea tratamentului cauzal;
- planificarea perioadelor de activitate în aşa fel încât să alterneze cu cele de
odihnă pentru a evita oboseala;
- susţinerea mersului şi activităţilor de igienă care necesită eforturi fizice (duş,
spălarea părului).
La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca procentajul a fost echlibrat
astfel: 50% au avut un grad de dependenţă uşoară (2) şi 50% un grad de
dependenţă moderată (3), motivul fiind astenia intensă specifică
hipertensiunii arteriale şi durerilor precordiale.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- impunerea schimbării hainelor transpirate sau murdare;
- asigurarea lejerei curate.
La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale toţi
pacienţii au prezentat grad de independenţă intervenţiile nursing constând
doar în menţinerea independenţei acestei nevoi.
La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre s-a constatat
afectarea în procente de: 80% dependenţă uşoară (2), restul de 20%
prezentând dependenţă moderată (3), problemele fiind astenia fizică şi
durerile precordiale manifestate prin dificultate în realizarea nevoii.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- toaleta parţială;
- spălarea părului;
- îngrijirea generală zilnică.
La nevoia de a evita pericolele au fost afectaţi pacienţii în proporţie de
80% cu un grad de dependenţă moderată (3), 20% au avut un grad de
170

dependenţă usoară (2). Acest lucru se datorează asocierii unor diverse
afecţiuni cu hipertensiunea arterială, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacienţilor.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- învăţarea pacienţilor a importanţei efectuării tratamentului;
- explicarea pacienţilor a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacienţilor să recunoască singuri şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
La nevoia de a comunica cu semenii 80% au avut un grad de
dependenţă uşoară (2) si 20% au fost afectaţi moderat (3), datorită stării
generale alterate manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- aplicarea tehnicilor de comunicare;
- încurajarea pacienţilor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discuţii;
- reducerea stării de agitaţie.
La nevoia de a respecta religia toţi pacienţii au fost afectaţi cu un grad
de dependenţă uşoară (2), motivul fiind perioada prelungită de spitalizare,
cea mai utilizată intervenţie fiind colaborarea cu preotul spitalului.
La nevoia de a fi ocupat/util 50% au avut un grad de dependenţă
moderată (3) şi 50% au avut o dependenţă uşoară (2), datorată stadiului
avansat al bolii.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- încurajarea pacienţilor să participe la anumite activităţi care să-i facă să se
simtă utili, dar care să nu-i obosească;
- identificarea acestor activităţi.
La nevoia de a se recreea gradul de afectare al tuturor pacienţilor a fost
de dependenţă uşoară (2), motivul fiind astenia intensă care îi pune pe
pacienţi în imposibilitatea de a duce o viaţă obişnuită.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- identificarea modalitatilor de a se recreea care le fac plăcere bolnavilor:
televizor în salon, citirea zilnică a presei;
171

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.
La nevoia de a învăţa pentru a-si păstra sănătatea marea majoritate,
20% au fost afectaţi cu un grad de dependenţă uşoară (2), 80% au avut un
grad de dependenţă moderată (3). Acest lucru se datorează afecţiunilor grave
şi lipsei de cunoştinţe privind boala.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- discuţii cu pacienţii despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul;
- educaţia pentru sănătate.
La 3 zile situaţia se prezintă astfel:
În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie toţi
pacienţii au avut un grad de dependenţă uşoară (2). Acest lucru se datorează
hipertensiunii arteriale şi durerilor precordiale.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea tratamentului corespunzător;
- monitorizarea funcţiilor vitale.
La nevoia de a se alimenta şi hidrata toţi pacienţii au avut un grad de
dependenţă uşoară (2), acest lucru datorându-se hipertensiunii arteriale.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea tratamentului medicamentos;
- monitorizarea ingesta/excreta.
La nevoia de a elimina s-a constatat că 50% din pacienţi au avut un
grad de dependenţă uşoară (2) şi 50% au devenit independenţi datorită
intervenţiilor nursing aplicate.
La nevoia de a dormi şi a se odihni 70% au avut un grad de
dependenţă uşoară (2) datorată durerilor precordiale manifestate prin
insomnie şi 30% au devenit independenţi.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic;
- realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului, linişte.
172

La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură toţi pacienţii au avut
dependenţă uşoară (2).
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea tratamentului cauzal;
- planificarea perioadelor de activitate în aşa fel încât să alterneze cu cele de
odihnă pentru a evita oboseala;
- susţinerea mersului şi activităţilor de igienă care necesită eforturi fizice (duş,
spălarea părului).
La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca toţi pacienţii au avut
dependenţă uşoară (2).
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- impunerea schimbării hainelor transpirate sau murdare;
- asigurarea lenjeriei curate.
La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale s-a
constatat menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii datorită
intervenţiilor nursing.
La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre s-a constatat
ameliorarea în totalitate a sănătăţii pacienţilor, gradul de dependenţă fiind de
dependenţă uşoară (2) prin eficienţa intervenţiilor utilizate:
- toaleta parţială;
- îngrijirea generală zilnică.
La nevoia de a evita pericolele au fost afectaţi pacienţii în proporţie de
80% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), 20% cu un grad de
dependenţă moderată (3), acest lucru se datorează lipsei de cunoştinţe a
pacienţilor.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- învăţarea pacienţilor a importanţei efectuării tratamentului;
- ajutarea pacienţilor să recunoască singuri şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
173

La nevoia de a comunica cu semenii 10% dintre pacienţi sunt
independenţi, 90% au fost afectaţi uşor (2) datorată stării generale alterate
manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- aplicarea tehnicilor de comunicare;
- încurajarea pacienţilor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta
discuţii.
La nevoia de a respecta religia toţi pacienţii au devenit independenţi
datorită intervenţiilor nursing şi a colaborării cu preotul spitalului.
La nevoia de a fi ocupat/util 10% au fost independenţi restul de 60%
au avut o dependenţă uşoară (2), datorită stadiului avansat al bolii.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- încurajarea pacienţilor să participe la anumite activităţi care să-i facă să se
simtă utili, dar care să nu-i obosească;
La nevoia de a se recreea pacienţii au devenit independenţi în
proporţie de 10% şi 90% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), motivul
fiind astenia intensă care îi pune pe pacienţi în imposibilitatea de a duce o viaţă
obişnuită.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- identificarea modalităţilor de a se recreea care le fac plăcere bolnavilor:
televizor în salon, citirea zilnică a presei;
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.
La nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea toţi pacienţii au avut
un grad de dependenţă uşoară (2), acest lucru se datorează afecţiunilor grave
şi lipsei de cunoştinţe privind boala.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- discuţii cu pacienţii despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul;
- educaţia pentru sănătate.
174

La externare pacienţii se prezintă amelioraţi, motivul fiind caracterul
cronic al bolii:
În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie
doar 10% au devenit independenţi restul de 90% având un grad de
dependenţă uşoară (2). Acest lucru se datorează hipertensiunii arteriale şi
durerilor precordiale.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea tratamentului corespunzător;
- monitorizarea funcţiilor vitale.
La nevoia de a se alimenta şi hidrata pacienţii au fost afectaţi în
proporţie de 50% cu un grad de dependenţă uşoară (2), restul de 50%
devenind independenţi datorită intervenţiilor nursing de genul:
- administrarea tratamentului medicamentos;
- monitorizare ingesta/excreta.
La nevoia de a elimina gradul de satisfacere a nevoii a fost de
independenţă în toate cele 10 cazuri datorită intervenţiilor nursing efectuate
prompt şi cu eficienţă.
La nevoia de a dormi şi a se odihni procentul de independenţi este în
totalitatea cazurilor studiate prin intervenţii nursing acordate.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic;
- realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului, linişte.
La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură 70% au avut
dependenţă uşoară (2), 30% şi-au putut satisface nevoia independent.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- planificarea perioadelor de activitate în aşa fel încât să alterneze cu cele de
odihnă pentru a evita oboseala;
- susţinerea mersului şi activităţilor de igienă care necesită eforturi fizice (duş,
spălarea părului).
175

La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca - este satisfăcută 10%
independent din lotul de pacienţi, restul având un grad de dependenţă
uşoară (2).
La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale s-a
observat satisfacerea independentă de către toţi pacienţii, intervenţia nursei nu
a mai fost necesară.
La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre toţi pacienţii au
fost independenţi.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- toaleta parţială;
- îngrijirea generală zilnică.
La nevoia de a evita pericolele au fost afectaţi pacienţii în proporţie de:
70% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), 30% au fost independenţi.
Acest lucru se datorează lipsei de cunoştinţe a pacienţilor.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- învăţarea pacienţilor a importanţei efectuării tratamentului;
- explicarea pacienţilor a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;
- ajutarea pacienţilor să recunoască singuri şi să anunţe modificările apărute în
evoluţia bolii.
La nevoia de a comunica cu semenii 80% dintre pacienţi au fost
independenţi, 20% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), datorită stării
generale alterate manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- aplicarea tehnicilor de comunicare;
- încurajarea pacienţilor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discuţii;
La nevoia de a respecta religia şi-au menţinut independenţa prin
colaborarea cu preotul spitalului.
La nevoia de a fi ocupat/util marea majoritate, 60% au fost
independenţi, 40% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), datorită
stadiului avansat al bolii.
176

Cele mai utilizate intervenţii au fost: încurajarea pacienţilor să participe
la anumite activităţi care să-i facă să se simtă utili şi care să nu-i obosească.
La nevoia de a se recreea doar 40% au avut un grad de dependenţă
uşoară (2), motivul fiind astenia intensă care îi pun pe pacienţi în
imposibilitatea de a duce o viaţă obişnuită, marea majoritate, 60% au fost
independenţi.
Cele mai utilizate intervenţii au fost:
- identificarea modalităţilor de a se recreea care le fac plăcere bolnavilor:
televizor în salon, citirea zilnică a presei;
- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.
La nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea 20% au fost afectaţi
cu un grad de dependenţă uşoară (2), 80% au fost independenţi datorită
intervenţiilor nursing care au fost:
- discuţii cu pacienţii despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul;
- educaţia pentru sănătate.
177

CAPITOLUL VII
CONCLUZII
Din studiul corelat cu datele din literatură se desprind următoarele
concluzii:
1. Hipertensiunea arterială esenţială este creşterea cronică a tensiunii
arteriale sistolice şi / sau diastolice de etiologie diversă foarte greu de elucidat.
2. Mecanismul fiziopatologic esenţial îl reprezintă hemodinamica inimii.
Din punct de vedere hemodinamic se ştie că presiunea arterială este determinată
pe de o parte de debitul cardiac (DC) şi pe de altă parte, de rezistenţa totală
periferică (RTP).
3. Lotul studiat a cuprins 180 bolnavi internaţi cu diagnosticul de HTA
esenţială între anii 2007-2008, reprezentând 11% din totalul bolnavilor
internaţi.
4. În cadrul lotului studiat HTA predomină la femei într-o proporţie de
60% faţă de bărbaţi cu o crestere semnificativă a incidentei bolii între decadele
40-80 de varsta.
5. Cea mai mare parte a bolnavilor provin din mediul rural 53%, iar ca
profesie predomină agricultori, muncitori şi apoi intelectuali.
6. Fumatul şi consumul de alcool ca factori favorizanţi sunt întâlniţi la
36% din bolnavi.
7. Boli debilitante, diabet zaharat, ciroze hepatice, neoplazii, au fost
întâlnite la 84 bolnavi reprezentând 46%.
178

8. Cardiopatie ischemică, angina pectorală, valvulopatii, tratamentul cu
citostatice şi / sau corticoterapie sunt cele mai frecvente afecţiuni pe care a
survenit HTA esenţială în cadrul lotului studiat, cu importanţă deosebită în
tratamentul bolilor cardiovasculare.
9. Asocierea HTA esenţială cu boli cardiovasculare în cadrul lotului studiat
se constată la 120 bolnavi (66%) predominând HTA esenţială cu sechele AVC
si cu IMA.
10. HTA, indiferent de etiologia lor sunt o cauză majoră de morbiditate şi
mortalitate datorită complicaţiilor apărute pentru anumite categorii de vârstă si
cu toate progresele făcute în terapia etiologică a bolii inca constitue o cauză
importantă de mortalitate la batrani si adulţi.
11. Nevoile frecvent afectate au fost:
- Nevoia de a respira şi a-si păstra o bună circulaţie;
- Nevoia de a evita pericolele;
- Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
- Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea;
12. Prin intervenţiile nursing acordate prompt şi cu profesionalism starea
bolnavilor s-a ameliorat vizibil astfel că gradele de dependenţă moderată s-au
transformat în grade de dependenţă uşoară şi grade de independenţă.
179

BIBLIOGRAFIE
1. Schneider Fr. – „Fiziologie cardio-vasculara” – Ed. „Vasile Goldis”
University Press, Arad, 2002
2. Schneider F., Avram C. – „Indrumator de fiziologie practica” – Ed.
„Vasile Goldis” University Press, Arad, 2001
3. Liana Mos – „patologie medicala – aparatul respirator, cardiovascular,
digestiv, renal, colagenoze” – Curs, Ed. „Vasile Goldis” University Press,
Arad, 2006
4. Liana Mos, Coralia Cotoraci – „Notiuni de semiologie medicala” – Curs,
Ed. „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2004
5. Doina Teodorescu, Adriana Iorga, Mariana Rista – „Teorii, concepte,
diagnostic in nursing”, Ed. „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2007
6. Dumnici Alexandru – „ Lucrari practice de chirurgie” - Ed. „Vasile
Goldis” University Press, Arad, 2008
7. Beldean Luminiţa şi col. – „Aspecte nursing în afecţiuni respiratorii şi
cardiovasculare” – Ed. „Alma Mater”, Sibiu, 2001.
8. Beldean Luminiţa şi col. – „Ghid de practică nursing” - Ed. „Alma
Mater”, Sibiu, 2001.
9. Borundel C. – „Manual de medicină internă pentru cadre medii” – Ed.
All, 1994.
10.Bruckner I. – „Semiologie Medicală” – Ed. Medicală, Bucureşti, 2002.
11.Cârstea Doina, Stancu C. P. – „Mică enciclopedie de cardiologie clinică”
Ed. Aius, Craiova, 1997.
12.Domnişoru Leonard – „Compendiu de medicină internă”, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti, 2004.
180

13.Dragomir Nicuşor, Dragomir Nicoleta – „Nursing clinic, Medicină
internă - vol II – Aparatul cardiovascular”, Ed. Medicală Universitară,
Craiova, 2004.
14.Genest J., Koiv E., Kuchel O. – „Hypertension”, Ed. Mc Graw- Hill Cie,
New York, 1977.
15.Georgescu D. – „Boli interne” – Vol I+II, Ed. Naţional, Bucureşti, 1998.
16.Gherasim Leonida – „Medicină internă” – vol.II, Bolile cardiovasculare-
respiratorii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1995.
17.Gherasim Leonida, Apetrei E. – „Actualităţi în cardiologie”, Ed.
Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998.
18.Laragh J., Brenner B.M. – „Hypertension”, Ed. Saunders, Philadelphia,
1990;
19.Mogoş Gh. – „Mică enciclopedie de medicină internă”, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1986.
20.Mozeş Carol – „Tehnica îngrijirii bolnavului” – vol. I + II, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1974.
21.Negoiţă I. Constantin – „Hipertensiunea arterială secundară în Tratat de
medicină internă, Boli cardiovasculare”, partea III (red. R. Paun), Ed.
Medicală, Bucureşti, 1992.
22.Negoiţă I. Constantin – „Clinica medicală” vol. I, Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995.
23.Negulescu Mihai – „Ghid practic de medicină internă”, Ed. SITECH-
Craiova, 1997.
24.Negulescu Mihai – „Compendiu de medicină internă – Aparat respirator,
Aparat cardiovascular, Aparat renal”, Ed. SITECH- Craiova, 2001.
25.Stancu Petru Constantin, Comănescu Cezar Constantin – „Examenul
clinic – Semiologie practică”, Ed. SITECH- Craiova, 2000.
26.Tcherdakoff Ph. – „Hypertension artérielle” – Ed. Sandoz, 1981.
27.Titircă Lucreţia – „Ghid de nursing”, Ed. „Viaţa Medicală Românească”-
Bucureşti, 1999.
181

28.Titircă Lucreţia – „Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de
asistenţii medicali”, Ed. „Viaţa Medicală Românească”- Bucureşti, 2000.
29.Titircă Lucreţia – „Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988.
30.Titircă Lucreţia – „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii
medicali”, Ediţie revizuită-1997, Ed. „Viaţa Medicală Românească”-
Bucureşti.
31.Titircă Lucreţia – „Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale
acordate bolnavului”, Ed. „Viaţa Medicală Românească”- Bucureşti,
2000.
32.Titircă Lucreţia – „Ghid de nursing – cu tehnici de evaluare si îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale” – Vol I – Ed. „Viaţa Medicală
Românească”, Bucureşti, 2001.
33.Titircă Lucreţia – „Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către
asistenţii medicali” – Ed. „Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti,
2003.
182

CUPRINS
PARTEA GENERALA
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN ISTORICUL BOLII…………………...........………...............4
CAPITOLUL II
DATE DIN LITERATURĂ
II.1.DEFINIŢIE ŞI CLASIFICARE………………………....………...............…....5
II.2.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII…………………………........................7
II.3.EPIDEMIOLOGIE………………………………….............……........………..14
II.4.ETIOLOGIE…………………………………………..........……........………...17
II.5.PATOGENIA BOLII……………………………………………….............…...21
II.6. MORFOPATOLOGIE……………………………………………….................25
II.7.TABLOU CLINIC……………………………………………………................28
II.8.FORME CLINICE ALE HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENŢIALE.........31
II.9. EXPLORARI PARACLINICE...........................................................................33
II.10.EVOLUTIE, COMPLICAŢII ŞI PROGNOSTIC……………………..............36
II.11.DIAGNOSTIC POZITIV...................................................................................39
II.12.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL………………………………….....................40
II.13. DIAGNOSTIC NURSING………………………………………....................40
II.14.TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENŢIALE…............45
II. 15. PREVENIREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE.........................................54
183

PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA ESENŢIALĂ.......................................................................................56
CAPITOLUL IV
TEHNICA LUCRĂRII, MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU………............59
CAPITOLUL V
DESCRIEREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE NURSING
CAZUL 1.....................................................................................................................72
CAZUL 2.....................................................................................................................95
CAZUL 3....................................................................................................................117
CAZUL4.....................................................................................................................140
CAZUL 5....................................................................................................................163
CAZUL 6....................................................................................................................164
CAZUL 7....................................................................................................................165
CAZUL 8....................................................................................................................166
CAZUL 9....................................................................................................................167
CAZUL 10..................................................................................................................168
CAPITOLUL VI
DISCUTII...................................................................................................................169
CAPITOLUL VII
CONCLUZII……………………....……………..…………........……….……...…178
184

BIBLIOGRAFIE………………...………….....………………...…….......…..
…180
185