temele la integare ec si ee!!!.docx

of 38/38
Tema 1. Caracteristici ale integrării economice internaţionale – abordări conceptuale Integrare în sens general Prima apariție: Concise Oxford Dictionary (sec 17) Etimologie: integratio-integrationis sens: a renova, a restabili, a forma, a completa structuri de orice tip Esenta EE Noțiunea de “integrare” de la ”integro” (lat.), care înseamnă a pune la un loc, a reuni mai multe părți într-un tot unitar sau în vederea constituirii unui întreg. Analiză statică (starea finală) şi dinamică (capacitatea de a funcționa ca un întreg – proces) Integrare internațională (globală) = globalizare? Realizata prin intermediul instituțiilor si al organizațiilor internaționale: In plan financiar prin intermediul Institutiilor de la Bretton Woods In plan comercial prin GATT/OMC Are la bază principiile liberalismului economic Conduce la omogenizarea gusturilor consumatorilor si implicit la restrângerea (lipsa diversificării) ofertei Noțiuni despre integrarea economică * Le Petit Robert Dictionnaire defineşte integrarea economică ca un proces, prin care un anumit număr de naţiuni crează un spaţiu economic comun. *The Penguin Dictionary of International Relations, deasemenea, califică integrarea drept un proces şi un scop. Autorii subliniază că procesul de integrare trebuie să fie neapărat consensual şi voluntar şi să includă toate modalităţile şi instrumentele prin care se realizează o comunitate economică şi politică *Le Dictionnaire des sciences economiques prezintă integrarea economică drept un proces care conduce mai multe economii distincte la formarea unui singur spaţiu economic. *Le Dictionnaire d`economie et de sciences sociales defineşte integrarea economică, dar specifică că anume cea de natură teritorială, ca constituirea unui spaţiu economic unic din economii naţionale distincte. Astfel, autorii lasă să se înţeleagă că noţiunea de „integrare economică” are şi alte accepţiuni decât cea de „integrare regională”. Aceiaşi idee se desprinde şi din explicaţia noţiunii de „integrare” prezentată în Dictionnaire de l`economie[ , prima accepţiune fiind „regrupare a activităţilor în cadrul aceleiaşi întreprinderi sau aceluiaşi grup.” În continuare se menţionează însă, că acest termen este utilizat recent mai ales pentru a desemna o apropiere economică între ţări. B.Balassa defineşte integrarea drept un proces ce urmăreşte suprimarea discriminărilor între unităţile economice din diferite ţări. Integrare economica La microscară - conexiuni între firme * La macroscară - crearea unor spații de mari dimensiuni Elementele definitorii sunt: Diviziunea muncii Principiul discriminării şi al non discriminării

Post on 16-Jan-2016

229 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Tema 1. Caracteristici ale integrrii economice internaionale abordri conceptualeIntegrare n sens general Prima apariie: Concise Oxford Dictionary (sec 17) Etimologie: integratio-integrationis sens: a renova, a restabili, a forma, a completa structuri de orice tipEsenta EE Noiunea de integrare de la integro (lat.), care nseamn a pune la un loc, a reuni mai multe pri ntr-un tot unitar sau n vederea constituirii unui ntreg. Analiz static (starea final) i dinamic (capacitatea de a funciona ca un ntreg proces)Integrare internaional (global) = globalizare? Realizata prin intermediul instituiilor si al organizaiilor internaionale: In plan financiar prin intermediul Institutiilor de la Bretton Woods In plan comercial prin GATT/OMC Are la baz principiile liberalismului economic Conduce la omogenizarea gusturilor consumatorilor si implicit la restrngerea (lipsa diversificrii) oferteiNoiuni despre integrarea economic* Le Petit Robert Dictionnaire definete integrarea economic ca un proces, prin care un anumit numr de naiuni creaz un spaiu economic comun.*The Penguin Dictionary of International Relations, deasemenea, calific integrarea drept un proces i un scop. Autorii subliniaz c procesul de integrare trebuie s fie neaprat consensual i voluntar i s includ toate modalitile i instrumentele prin care se realizeaz o comunitate economic i politic *Le Dictionnaire des sciences economiques prezint integrarea economic drept un proces care conduce mai multe economii distincte la formarea unui singur spaiu economic. *Le Dictionnaire d`economie et de sciences sociales definete integrarea economic, dar specific c anume cea de natur teritorial, ca constituirea unui spaiu economic unic din economii naionale distincte. Astfel, autorii las s se neleag c noiunea de integrare economic are i alte accepiuni dect cea de integrare regional. Aceiai idee se desprinde i din explicaia noiunii de integrare prezentat n Dictionnaire de l`economie[ , prima accepiune fiind regrupare a activitilor n cadrul aceleiai ntreprinderi sau aceluiai grup. n continuare se menioneaz ns, c acest termen este utilizat recent mai ales pentru a desemna o apropiere economic ntre ri. B.Balassa definete integrarea drept un proces ce urmrete suprimarea discriminrilor ntre unitile economice din diferite ri.Integrare economica La microscar - conexiuni ntre firme * La macroscar - crearea unor spaii de mari dimensiuniElementele definitorii sunt: Diviziunea muncii Principiul discriminrii i al non discriminrii Mobilitatea factorilor de producieIE Poate fi : Privit ca proces sau ca o stare de fapt formal i informal pozitiv sau negativIntegrarea economic internaional (esena) Este un sistem, care cuprinde legturile calitative ntre prile alctuitoare ca elemente ale unui tot ntreg i asigur un anumit grad de compatibilitate ntre elementele sistemului. Este o form superioar a internaionalizrii economiei mondiale proces obiectiv de interptrundere a economiilor naionale i de coordonare a politicilor economice interstatale ndreptate spre formarea structurilor economice viabile i depirea diferenelor n nivelul de dezvoltare a rilor lumiiImplicaii pentru Afaceri Oportuniti Protecionism redus; cretere economic sporit Costuri reduse n domeniul afacerilor (mai puine frontiere) Creterea competitivitii mai multor firme locale din cadrul blocurilor Pericole Persistena diferenelor culturale Concuren de pre sporit n cadrul blocurilor Rivalitatea dintre blocuri poate spori bariereleDe ce unele ri au rmas n urm att de mult fa de rile mai integrate sau chiar de cele mai puin integrate? Pot ele ajunge din urm aceste ri, exploatnd avantajul lor comparativ abundena de for de munc i materie prim, astfel diversificnd exporturile de bunuri i servicii? n acest sens, exist trei opinii: De a se altura la integrare Opinia dezavantajului geografic Teoria trenului pierdut Integrarea economic internaional se manifest prin Integrarea RegionalIntegrarea regional: Simbiotica integrrii globale Este rezultatul combinaiei dintre protecionism i liberalism Imbrac forme benigne (care nu produc discriminri) i forme maligne (distrugtoare) Acorduri ncheiate ntre rile apropiate din punct de vedere geografic cu scopul de a reduce/nltura barierele tarifare i netarifare pentru a asigura fluxul liber al: Bunurilor Serviciilor Factorilor de producieAvantajele integrrii economice: alocarea mai eficient a factorilor de producie, stimularea implementrii tehnologiilor moderne micorarea costurilor de transport i comunicaii creterea nivelului de concuren, ceea ce asigur o competitivitate mai nalt ncurajarea activitii antreprenoriale prin accesul liber la o pia mai mare creterea volumului ISD (efectul economiei la scar) Premise ale integrrii: Apropierea geografic a rilor-integratoare, existena granielor i a relaiilor economice comune din punct de vedere istoric Nivel apropiat al nivelului de dezvoltare economic i a gradului de maturitate a economiei de pia a rilor-integratoare Voina politic a statelor, liber exprimatCauzele Integrrii EconomiceIntensificarea relaiilor economice dintre statele-membre Libera circulaie a factorilor de producie Comer liber, ISD libere, Migraie liber Creterea productivitii muncii CTN Cauze politice Economiile conexate creaz interdependene care reduc posibilitatea apariiei unor conflicte armate Gruparea sporete sigurana politic a rilor Piedici Ajustri dureroase n unele segmente ale economiei Ameninarea suveranitii naionale*Gradul nalt de concentrare a produciei i de centralizare a capitalurilor, pe de o parte, precum i limitele i restriciile micrii libere a capitalurilor i forei de munc, pe de alt parte*Contradicia ntre posibilitile de cretere a productivitii i capacitatea restrns a pieelor naionale*Constituirea CTN i necesitatea de a-i apra i promova interesele comune pentru un anumit grup de riScopul Integrrii economice---Accelerarea creterii economice

Cauzele integrrii: (productiv., lib.circul.a f.pr., CTN) competitivitateaScopul integrrii: (acceler.cret.ec) constituirea societii postindustriale Esena integrrii: (stat-dinam..) efectul sinergetic *Formele integrrii: (c.pref., ZLS, un.v., p.com, un.ec) integrare comercial, integrare financiar, integrare social

INTEGRAREA I POSTINDUSTRIALIZAREA - PROCESE COMPLEMENTARE ce au intensificat procesul de regionalizareIntegrarea postindustrial este un proces asimetric de convergen a eforturilor unei grupe de ri cum snt rile ECE i rile UE Scopul Integrrii Postindustriale tranziia spre societatea postindustrial Esena Integrrii Postindustriale - proces de valorificare a potenialului economic i social al rilor integratoare n baza efectului sinergetic ce creeaz condiii necesare accelerrii creterii economice i realizrii avantajului competitiv al acestor ri Crestere economica+avantaj competitive=Integrare postindustrialaEtapele integrrii postindustriale1. Dependena de import2. Producere de valoare adugat3. Produse n baza Tehnologiilor de vrf4. Servicii High- TechIntegrare postindustrialI. Integrare comercial Experiena internaional Adaptarea la piee concrete Alegerea corect a produsului Cile de distribuie Alegerea corect a partenerilorII. Integrare financiar Creterea economisirilor Intensificarea afluxurilor de capital Transfer tehnologii Promovarea specializrii Creterea competitivitii Integrarea comercial a unei ri se apreciaz dup: Dinamica portofoliului de export al rii date Performanele comerciale naionale - Indicele performanei comercialeIntegrarea financiar Rezultate nu att de evidente pentru creterea economic Dezvoltarea sectorului financiar intern Transfer de know-how tehnologic i managerial Diminuarea riscurilor ca urmare a realizrii unor politici economice mai coerente Tema 2. Teorii ale integrrii economiceForme ale integrarii: Colaborarea economicaColaborarea & cooperarea - nu implica forme institutionale Cooperarea economica Zona (arii) de comert preferential Zona de comert liber (liber schimb) Uniunea vamala Piata comuna Piata internaAsisten oficial pentru dezvoltare (AOD)Alte Fluxuri Oficiale( ODF)Fluxuri Private (FP)Cooperarea economicGranturi BilateraleCredite BilateraleCredite pt ExportFinanarea investiiile directeCredite pt instituiile interna.Credite pt ExportInvestiii directeInvestiii de portofoliu bilaterale

Uniunea economica si monetara Integrare total (economic + politic)Forme ale cooperrii economice

Teoria integrrii (Viener, Meade, Tinbergen, Lipsey, Johnson, Balassa, Corden, Kindleberger etc. ) identific patru tipuri de integrare economic interstatal: Zona comerului liber (ZCL): nltur tarifele dintre rile-membre rile-membre i pstreaz propriile politici fa de teri Uniunea Vamal (UV): ZCL i politic comercial comun fa de teri Piaa Comun (PC): UV i ... Micarea liber a factorilor de produie n cadrul pieei Uniunea Economic (UE): PC i Integrarea complet a economiilor membre (politic comun) Uniunea Politic: UE i integrarea politic

Etapele Integrrii

Zon de Comer Preferenial (Preferential Trade Area) Zona (arii) de comert preferential format prin liberul consimtamant al partenerilor, care isi pastreaza relatiile cu tertii si isi acorda reciproc preferinte vamale In literatura de specialitate se apeleaz uneori la acronimul PTA care poate face trimitere la or zon de comer preferenial (Preferential Trade Area), un acord de comer preferenial (Preferential Trade Agreement), sau un aranjament de comer preferenial (Preferenial Trade Agreement). Prin utilizarea acronimului PTA se dorete evitarea confuziei dintre aceste scheme particulare de preferine i acordurile de integrare propriu-zise. (un exemplu de PTA ar fi: Britain`s Commonwealth Preference System - Sistemul Britanic de preferine al Commonwealth-ului).ZLS/ZCLZona de liber schimb / zona de comer liber (free trade area) este forma de integrare prin care dou sau mai multe state nltur barierele comerciale (tarifare, netarifare) din calea schimburilor reciproce, dar fiecare ar menine propriile bariere comerciale n relaiile cu terii. Deci: nltutararea barierelor tarifare i netarifare din calea comerului libertate n comerul cu teriiForme ale integrrii economice regionale (REZUMAT) O zon de comer preferenial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai multe state n care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse n interiorul acestei zone sunt mai mici dect barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse n rile tere. O zon de liber schimb reprezint rezultatul unui aranjament comercial preferenial prin care se liberalizeaz comerul cu bunuri produse n statele membre. n acelai timp fiecare stat partener ntr-un astfel de aranjament i menine propriul tarif vamal respectiv propria politic comercial n relaiile cu terii.ZONA DE COMER LIBER (ZCL): AELS /EFTA (European Free Trade Area)- realizarea unui comer liber pentru produse industriale (ri membre: Islanda, Norvegia, Elveia, Liechtenstein) CEFTA (Asociaia Central European a Liberului Schimb)- ri membre: Albania, Bosnia i Heregovina, Croaia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, UNMIK-Kosovo (au fost: Rep. Ceh, Ungaria, Romnia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria) ZONA DE COOPERARE A MRII NEGRE:- zon de liber schimb, cooperare i schimb de informaii (ri membre: Rusia, Romnia, Ucraina, Albania) ACORDUL NORD AMERICAN DE LIBER SCHIMB (NAFTA)- 29% din volumul valoric al comerului mondial- ri membre: SUA, Canada, Mexic Alte exemple: LAFTA/ALADI (Asociaia Latino American de Integrare, ce cuprinde 12 ri din zon:Argentina, Brazil, Chile, Mexico, Paraguay, Peru, Uruguay, Bolivia, Colombia, Ecuador, Venezuela, Cuba), APEC (Asociaia pentru Cooperare Asia Pacific, ce cuprinde 13 ri din zon). Acordul de comer Liber SUA-Israel, etc.Uniunea vamalaUniunea vamal (customs union) este acea form de integrare prin care rile membre nltur toate barierele comerciale dintre ele, adopt o politic comercial comun i un tarif vamal comun n relaiile cu statele nemembre. este o zona de comert liber la care se adauga tariful vamal extern comun: eliminarea barierelor din calea comerului tarif vamal extern comun cu terii Liberalism in interior, protectionism in relatiile cu tertii Eliminarea barierelor de natura tarifara si non tarifara Apar crearea si deturnarea de comertexemple: PACTUL ANDIN: Bolivia, Cile, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela CARICOM (Comunitatea Caraibelor):cuprinde 13 ri: Antigua, Aguilla, Bahamas, Barbados, Belize, Dominica, Jamaica, Montserat, Trinidad- Tobago, Saint- Vicent SELA (Sistemul Economic Latino - American): cuprinde toate rile americane (Argentina, Bolivia, Brazil, Chile, Colombia, Costa Rica, Cuba, Dominican Republic, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, Honduras, Mexico, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay, VenezuelaBahamas, Barbados, Belize, Grenada, Guyana, Jamaica, Suriname, Trinidad and Tobago) plus Cuba . Piaa Comun a Americii CentraleEfecte favorabile ale crerii uniunilor vamale: creterea gradului de competitivitate a economiilor participante prin stimularea specializrii intra i intersectorial regional i valorificarea avantajelor comparative care decurg dintr-un astfel de proces; specializarea fiecrui membru n domeniile pentru care se manifest minimul de dezavantaje i maximul de avantaje; ntrirea concurenei regionale, singura n msur s asigure o valorificare superioar a resurselor naionale i eficientizarea aparatului productiv; generarea economiilor de scar n condiiile extinderii pieelor de acces; diminuarea riscurilor de conflict ntre membrii gruprii, cultivarea spiritului de cooperare, prin generarea convergenei de interese i, pe aceast cale, ntrirea forei externe a membrilor gruprii, prin reprezentarea lor ntr-o manier unitar i coerent.Zona de liber schimb permite o serie de avantaje n raport cu uniunea vamal: rile pot importa produse din afara gruprii cu costuri mai mici (regimul vamal fa de teri este propriu fiecrui stat membru); rile din grupare cu un grad mai ridicat de liberalizare comercial nu sunt obligate s adopte un tarif vamal comun, care poate avea un caracter protecionist i poate afecta gradul de liberalizare a politicilor comerciale.Forme ale integrarii economice regionale (nivel II) Piata comuna- este o uniune vamala la care se adauga liberalizarea miscarii factorilor de productie Piata interna- forma particulara a pietei comune, careia i se adauga politici comune care le inlocuiesc pe cele nationale Uniunea economica si monetara =piata interna+moneda unica Integrare totala= integrare economica +politicaPiaa comun (Common market) este acel stadiu al integrrii n cadrul cruia opereaz cele trei liberti: libera circulaie a mrfurilor, a capitalurilor i a forei de munc. - nlturarea barierelor din calea comerului, a forei de munc i fluxurilor de capital- ex: MERCOSUR (Piaa Comun a Sudului Americii Latine)- ri membre: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Bolivia, Cile. UNIUNEA VAMAL I ECONOMIC A AFRICII CENTRALE: ri membre: Camerun, Rep. Africa Central, Gabon, Congo, CiadO uniune vamal include 2 sau mai multe state care convin: s elimine restriciile tarifare i netarifare asupra comerului dintre ele; s adopte un tarif vamal comun n relaiile cu terii; s mpart veniturile din tariful vamal comun ntr-un mod predeterminat;Piaa unic presupune: eliminarea restriciilor tarifare i netarifare asupra comerului dintre statele membre; stabilirea unui tarif vamal extern comun; eliminarea restriciilor comerciale invizibile i armonizarea standardelor i practicilor comerciale; libera circulaie a mrfurilor i serviciilor, persoanelor i capitalurilor;Uniunea economic este forma de integrare care n afara realizrii pieei comune pentru libera circulaie a mrfurilor i a factorilor de producie, realizeaz armonizarea politicilor economice naionale (monetar, fiscal, social), cu scopul nlturrii discriminrilor ce ar putea aprea ca urmare a disparitilor i particularitilor socio-economice specifice membrilor. Deci: toate caracteristicile pieei comune + armonizarea politicilor naionale ale rilor membre Panoul publicitar al integrrii la nivel superior este Uniunea European. Semnarea Tratatului de la Maastricht n anul 1992 a consacrat cea mai complet form de integrare parcurs de vreo grupare integraionist pn la acel moment i care continu s-i menin unicitatea.UNIUNEA POLITICA:! Specialitii apreciaz c ar putea exista un stadiu superior al integrrii, integrarea economic total care va avea toate caracteristicile uniunii economice plus o autoritate nepromoional care s hotrasc totul.Uniunea monetar presupune rate de schimb fixe sau o moned unic. Aceasta implic o politic monetar comun i eventual armonizarea politicilor fiscale.Uniunea economic este expresia maximei integrri economice i combin elementele pieei comune i ale uniunii monetare. Aspectele principale ale uniunii economice sunt: pia unic n care bunurile, serviciile, capitalurile i persoanele circul n mod liber; politic concurenial i alte msuri destinate consolidrii mecanismelor pieei; politici comune referitoare la ajustrile structurale i dezvoltarea regional; coordonarea politicilor macroeconomice inclusiv reguli obligatorii pentru politicile bugetare;Uniunea politic de regul implic o structur federal cu politici comune stabilite la nivel regional i care afecteaz toi membrii.Tema 3. Tendine integraioniste n economia mondialB. Zona Asia Pacific ASEAN

Suprafata,km2Populatia,mii persoaneGDP per capita,US $

ASEAN4243886,8592089,39893150,7

Indonesia19045702408712945,6

Malaysia330800284018372,8

Philippines300000932612140,1

Singapore710507741122,2

Thailand513120691224608,1

Brunei57700,3989249719

Burma (Myanmar)676590479631307

Cambodia18104014138795,2

Laos236,863201176,7

Vietnam331050869361224,2

Declaraii i tratate ale ASEAN: Declaraia de formare a ASEAN, Bangkok, 08.08.1967; Declaraia zonei de pace, libertate i neutralitate, Kuala Lumpur, 27.11. 1971; Declaraia concordului ASEAN, Bali, 24.02.1976; Tratatul de prietenie i cooperare din Sud-Estul Asiei; Declaraia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud, Manila, 22.07.1992; Tratatul zonei libere de arme nucleare din Asia de Sud, Bangkok, 15.12.1997; Viziunea 2020 pentru ASEAN, Kuala Lumpur, 15.12.1997; Declaraia Concordului II ASEAN, Bali, 07.10.2003.Declaraia privind crearea ASEAN prezint 3 scopuri principale ale organizaiei: accelerarea creterii economice, a progresului social i a dezvoltrii culturale; promovarea pcii regionale i a stabilitii, prin respectarea principiilor promovate de ONU; promovarea colaborrii active i asistenei reciproce n domeniile de interes comun (economie, cultur, tiin, administraie).Sunt identificate patru domenii de cooperare economic: accesul preferenial pentru comerul intra-regional cu combustibil i produse alimentare; cooperarea n domeniul comerului( n cazul abordrii unei piee externe i a rilor tere); cooperarea industrial; elaborarea unei poziii comune n problemele de interes pentru toi membrii.Scopuri i obiective ale ASEAN Formarea unei piete commune de dimensiuni mai mari Inlaturarea barierelor tarifare in calea comertului Antrenarea prin cooperare a potentialului material, financiar si uman intru obtinerea efecului de sinergie Incercri de a compensa, printr-o intensificare a schimburilor intragrup, eventualele pierderi datorate din ngustarea unor piee extraregionale Sustinerea cooperarii si ajutorul reciproc in cadrul domeniului economic ,socio-cultural,tehnologic etc. Gruparea ASEAN doreste ca pina in 2015 sa formeze Comunitatea Economica ASEAN(AEC) prin care se doreste facilitarea schimburilor comerciale, inclusiv eliminarea barierelor comerciale pentru a promova libera circulaie a mrfurilor n regiune Comunitatea ASEAN Planul politicii de securitate comunitara a ASEAN Reglementare, norme si valori comune Responsabilitate comuna, pace si stabilitate Orientare dinamica spre exteriorPlanul ECONOMIC Piata unica de productie si de desfacere Regiune economica competitiva Dezvoltare economica echitabila Integrare in economia globalaPlanul SOCIO-CULTURAL Dezvoltare umana Bunastarea sociala si protectie Justitie sociala si drepturile omului Sustenabilitatea mediului inconjurator Identitatea ASEANTrei planuri de lucru Trei piloni integrali ai viziunii ASEAN 2015: AEC, ASC, ASCC (in tandem) Tinte clare si grafic clar de implementare Acorduri pre-stabilite pentru a se acomoda intereselor fiecarui stat membru al ASEAN Continut general Politici/scopuri; tehnica de implementare, Plan de actiune, Mecanism de revizuireCritici: Caracter neparticipativ Totul se refera la guverne (nu se combat coruptia sau represiunile) A cui este de fapt comunitatea ASEAN?Planul comunitatii economice ASEAN Piata unica de productie si de desfacere, Regiune competitiva, Regiune cu dezvoltare economica echitabila regiune complet integrata in economia globala Sectoare prioritare de integrare: produse agricole; trafic aerian; automobile; e-ASEAN; electronica; perscuit; protectia sanataii; produse din cauciuc; textile si imbracaminte; turism; produse din lemn; logistica (sector aditional conform tratatelor ministerlor externe)Planul comunitatii economice ASEAN : critici Liberalizare Protejeaza doar comsumatorul final Este oare sustenabil? Protectia mediului inconjurator? Ignora acordurile bilaterale economice deja existente Nu se ofera detalii despre cum actioneaza regiunea ca un tot intregPlanul comunitatii Socio-culturale provomarea dezvoltarii si a securitatii umane reducerea decalajului de dezvoltare asigurarea sustenabilitatii de mediu construirea identitatii ASEAN Probleme largi de acoperire: Saracie, Sanatate, Managementul dizastrelor, Securitate alimentarasocial al integrarii, Sustenabilitatea de mediu, Lucratorii migranti, Drepturile femeilor si ale copilului, Stiinta si tehnologiiPlanul comunitatii Socio-culturale: critici Justitie sociala vs. protectie sociala; sistemic vs. simptomic Solutii sistemice pentru a redresa injustitia sociala: probleme de acces, conflicte de interes pe motive comerciale/industriale Participarea nu trebuie sa fie limitata la aceasta sfera Diversitatea si identitatea persoanelor din cadrul tarilor membrePlanul politicii de securitate comunitara a ASEAN Cadrul se bazeaza pe cooperarea politica si securitatea statelor membre ASEAN si a intregii regiuni ASEAN cu restul lumii Principiile fundamentale sunt neimplicarea, consensus, mobilitatea nationala si regionala, respectarea suveranitatii. Elementele planului: dezvoltare politica, formularea si impartasirea unor norme comune referitoare la terorism, zone libere de arme nucleare, prevenirea conflictelor interstatale, si instituirea pacii dupa conflict.Planul politicii de securitate comunitara a ASEAN: Critici Perspectiva de concentrare pe state (securitate nationala) Conflictele interne existente trebuie redresate: conflictele referitoare la resursele naturale, identitate nationala Guvernele (politicile) pot crea conflicte Nu asigura participarea politica a societatii civile Nu exista vreo referinta la standardele internationale de procectie a drepturilor omului> aderarea la standarde si principii internationale Nu exista un mecanism de solutionare a conflictelor interne, intra-statale, separatism Nerecunoasterea regufiatiolor interni (internally displaced people) Diversitatea culturala nu este abordata> recunoasterea diversitatilor ettice si de religie, sau marginalizarea Intarirea si monitorizarea instrumentelor regionale referitoare la migranti, femei, copii, si participarea in procesele publice Promovarea grupurilor de asigurare a pacii regionale APECIniiat n 198921 economii membre40% a populaiei din lume54% a PIB-ului mondial 44% din comer global APEC s-a initiat in 1989 pentu a intari comunitatea si a creste prosperitatea in aceasta regiune. Spre deosebire de alte grupari aceasta reprezinta un forum consultativ fara careva cerinte severe de organizare si a unui complex aparat biuorocratic.APEC are 21 membri la care se refera ca economiiile membre care reprezinta aproximativ 40% din populatia lumii, 54% din PIB al lumii si 44% din comert global. Statut: forum economic Fondat: 1989 (la iniiativaprimului ministru australian, crearea sa fiind puternic sprijinit de Japonia.Membri: 21 (n1989: 12 membrii: sase tari dezvoltate(Australia, Canada, Japonia, Noua - Zeelanda si SUA),cinci membrii ASEAN(Indonezia,Malaiezia, Filipine, Singapore, Tailanda si Brunei) + Coreea de Sud;1991: + Hong Kong, China i China Taipei; 1993: + Mexic i Papua Noua Guinee; 1994: + Chile; 1998: + Peru, Rusia si VietnamCriteriile stabilite pentruadmitere:- apartenena la spaiul Pacific;- existenta unor relaii strnse cu statele membre;- acceptarea liberalizrii comerului pn n2020APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation) este cel mai important forum din zona Asia-Pacific, ce stimuleaz creterea economic, cooperarea, comerul i investiiile n regiune. Spre deosebire de OMC sau alte acorduri multilaterale, APEC nu prevede semnarea vreunor acorduri ntre participani. Deciziile adoptate reprezint consecina consensului, iar implementarea lor se efectueaz benevol.Procesul de integrare economic regional n zona Asia-Pacific (APEC) aa-numitul bloc asiatic, n curs de formare n zona Pacificului, reprezint una dintre cele mai dinamice i prospere regiuni ale lumii, ca urmare a creterii economice impresionante nregistrate de Japonia n ultimele decenii i a ritmurilor susinute de dezvoltare manifestate ncepnd cu anii '60-'70 n Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong i Singapore.Scopuri si obiective crearea condiiilor pentru investiii i comer liber promovare integrrii economice ncurajarea cooperrii sporirea securitii sociale meninerea stabilitii a mediului de afaceri

Semnificatia APECCu trei state gigant: Japonia, una din cele mai importante naiuni, din punct de vedere economic, cu o economie mai puternic dect majoritatea statelor din Europa, SUA cel mai mare donator financiar al rilor n curs de dezvoltare i China, ar care nregistreaz, n prezent, unul din cele mai ridicate ritmuri de cretere economic din lume. APEC tinde s devin, n urmtorii ani, un principal pol economic, politic i geostrategic, n care fiecare entitate i va gsi soluionarea propriilor probleme. Centru de gravitaie Japonia cu care tinde s concureze China.Obiectivele APEC Egalitatea tratamentului, n cazul statelor membre, pentru ntreprinderile cu capital integral naional cu cel al ntreprinderilor strine implantate pe teritoriul acestora (adoptarea unei legislaii comune pentru ntreprinderile locale i pentru cele cu capital strin); Asigurarea transparenei n legislaia cu privire la investiiile strine i la demersurile ocazionate de procedurile tehnice; Crearea unor bnci comune de date pentru economiile rilor membre; O mai profund echitate n procedurile legale de arbitraj, n deciziile publice de expropriere, n recunoaterea mutual a diplomelor i certificatelor de calificare; Crearea (la cererea SUA) a unei instituii financiare de arbitraj, care s analizeze diferitele proiecte de investiii destinate dezvoltrii infrastructurii rilor regiunii; Adoptarea unor norme legale comune n domeniul proteciei mediului; Liberalizarea procedurilor de emigrare etc.Cooperare OPEC, IEAEUIMFWTOASEAN

Securitatea umanaSchimbul de experien privind dezvoltarea instituionala Sistemele vamale single-windowProblemele ecologiceObservator oficial

n ceea ce privete liberalizarea total a schimburilor economice ntre statele membre, preconizat pentru anul 2020, ea se va realiza n trepte, dup cum se stipuleaz n documentele APEC. Astfel: Pentru anul 2010, se prevedea deschiderea total a pieelor pentru rile industriale avansate: SUA, Canada, Australia, Noua-Zeeland, Japonia, Mexic, Chile, Singapore i Hong-Kong. n cea de-a doua etap, anul 2015, noile ri industrializate vor ajunge la liberalizarea total a schimburilor: Coreea de Sud, Malaiezia, Taiwan, Brunei etc. n anul 2020, se preconizeaz liberalizarea ntregii regiuni. SUA APEC Statele Unite ale Americii doresc consolidarea relaiilor economice cu APEC, una dintre cele mai dinamice zone ale planetei; Japonia i-a propus ancorarea ct mai rapid a SUA n Asia n scopul realizrii unei zone a pcii politice n regiune, nedominat de o putere-cadru a Asiei, care s asigure meninerea deschis a imensei piee americane pentru exporturile lor. Datele statistice evideniaz, n ultimii ani, o tendin de extindere a relaiilor americane cu regiunea Asia-Pacific.China APEC Noua putere economic a lumii, considerat de unii economiti, deja, superputere, denumit, deocamdat, Marea Chin, are anse considerabile s controleze treptat jocul n zon i s i afirme interesele la nivel global. Cei trei dragoni asiatici n care populaia chinez predomin Hong-Kong, Singapore i Taiwan au reuit ca, mpreun, s eclipseze Japonia, cel mai important investitor, ani la rnd, pentru Asia-Pacific.Realizari Au fost reduse barierele comerciale de la 16,9% pina la 5% Comerul cu bunuri intra-APEC a crescut de la 1,7 trln$ (`89) pna la 8,44 trln$ (`07) Comerul cu restul lumii a crescut de la 3 trln$ (`89) pna la 15 trln$ (`07) Peste 1500 de proiecte de construcie Peste 30 de acorduri bilaterale de comer liber ntre membrii Sisteme electronice paperless i single-window Publicaii privind economiile rilor membre Bazele de date referitoare la legislaia vamal The APEC Business Travel Card

GRUPRI INTEGRAIONISTE pe continentul AFRICANIntegrare economica in AfricaProcesul de integrare n Africa nregistreaza cele mai scazute performante. Comunitatile economice regionale africane au multi membri, care fac parte din mai multe organizatii n acelasi timp (din cele 53 de tari, 27 de tari fac parte din doua grupari, 18 din 3 grupari, Congo chiar din patru, iar cele mai multe din doua organizatii), sunt subapreciate de guverne, insuficient finantate si, n ciuda unor succese izolate, nu si-au atins obiectivele. Cresterea productiei la nivelul tarilor membre, ca si intensificarea schimburilor comerciale au ramas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n comertul international fiind sub nivelul unor tari ca Marea Britanie sau Olanda. Africa a nregistrat ctiguri economice impresionante in ultimii ani, unele tari de pe Continentul Negru atingnd rate de cretere economica de 10%. Cu toate acestea, creterea PIB-ului tarilor africane nu a nsemnat reducerea semnificativa a srciei in rndul populaiei.Jan Rielander, autorul studiului "Perspective economice in Africa pentru 2011", spune ca in ultimii 10 ani, investiiile in industriile extractive au dus la performante economice bune, nsa nu au avut nici un efect asupra srciei. Totui, tulburrile politice din nordul Africii, dublate de creterea preturilor la alimente si combustibili vor conduce la o scdere a ritmului de cretere, de la 4,9% in 2010, la 3,7 in acest an.Dup eliberarea i obinerea independenei, rile africane au pornit pe calea constituirii de grupri economice subregionale. Desigur, ele nu aveau aceleai baze industriale ca i cele din America Latin. O patricularitate a integrrii africane o constituie caracterul i nivelul ei subregional. ECOWASComunitatea Economica a Statelor Vest-AfricaneAparitia statelor africane independente a dus la aparitia continuitatii politiciloreconomice si comerciale. Exista tari mici din Africa carora le este mai dificil sa patrunda independent in structurile economice mondiale. Saracia si bolile devin un impediment in plus. Prin urmare, integrarea regionala pare a fi solutia pentru dezvoltarea economica rapida in tarile in curs de dezvoltare. Ideea crearii unui grup economic care sa cuprinda toate statele din Africa de Vest vine de la Comisia Economica a Statelor Unite din Africa. O uniune a statelor la nivel de continent era prea dificila, prin urmare, aceasta Comisie Economica din Africa a impartit Africa in 4 sub-regiuni: Nord, Vest, Centrala si de Est considerate a fi suficient de mari pentru o economie practica si au fost menite pentru a forma unitati de dezvoltare economica integrata. Comunitatea Economica a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) este un grup regional format din 15 tari, fondat pe data de 28 mai 1975, cu scopul de a deveni cel mai important instrument economic international pentru cooperare economica si dezvoltare in Africa de Vest, precum si pentru a mentine pacea in regiune.Ea a fost fondata pentru a aduce incredere in sine pentru statele membre, prin intermediul uniunii economice si monetare creind un singur mare bloc comercial. Astfel, s-a dorit atingerea scopului de a elimina barierele tarifare si non-tarifare dintre statele membre si in cele din urma de a forma o uniune economica, desigur in rezultatul trecerii prin etapele de integrare economica, si anume: zona de liber schimb, uniunea vamala, piata comuna si uniunea economica. Asadar, ECOWAS se ocupa de promovarea integrarii economice din toate domeniile, precum industrie, agricultura, transport, comert, telecomunicatii,resurse naturale si activitate economica. In iulie 1993 tratatul este revizuit pentru aaccelera procesul deintegrare, stabilind ca scop o piata economica comuna, o singura valuta, crearea unui parlament vest african,consilii economice si sociale si o curte de justitie. Tratatul ECOWAS a fost semnat in Lagos, Nigeria de catre sefii de stat si de guvern a 15 natiuni din Africa de Vest: Benin, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Gambia,Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal,Sierra Leone si Togo In 1976 Republica Capului Verde a aderat ca al 16 stat membru,dar in 2002, Mauritania paraseste organizatia. Tarile membre ale ECOWAS au semnat un protocol de non-agresiune n 1990.ECOWAS se intinde pe o portiune de 511 km, cu o populatie in numar de 230 mln. Ea opereaza oficial in 3 limbi: engleza, franceza si portugheza.ECOWAS implementeaza politici prinintermediul anumitor Institutii: Comisia ECOWAS (initial fiind Secretariat) Curtea de Justitie Parlamentul ECOWAS Banca de Investitie si Dezvoltare ECOWASExista deasemenea si Institutii Speciale ce ajuta ECOWAS sa-si duca la bun sfirsit sarcina: Agentia Monetara a Africii de Vest Centrul de Tineret si Sport ECOWAS Organizatia de Sanatate a Africii de Vest Unitatea de Coordonare a Resurselorde ApaSCOPURILE SI OBIECTIVELE ORGANIZATIEI ECOWAS Obiectivul principal al organizatiei este de a promova cooperare si integrare in scopul stabilirii uniunii monetare si economice ca mijloc de stimulare a cresterii si dezvoltarii economice in Africa de Vest. In primii ani de existenta organizatia s-aconcentrat asupra cadrului institutional. Abia in 1979 cind anumite micsorari tarifare au fost implementate s-a ajuns la o crestere economica dintre state. Totusi, in anii 1990 avea loc o liberalizare intra-regionala reala ceducea la cresterea comertului. Elementul de securitate este deasemenea foarte strins legat de elementul economic in cazul acestor grupuri regionale. ECOWAS, desi o organizatie economica, este utilizata de Nigeria ca mijloc de consolidare a dominatiei sale strategice in regiune.Principalele principii ale ECOWAS, conform Tratatului, sunt: Egalitate si interdependenta intre statele membre Cooperare Solidaritate si autonomie colectiva Armonizarea politicilor si programelor Non-agresiune intre statele membre Pastrarea pacii, stabilitate si securitate lanivel regional Rezolvarea conflictelor pe cale pacifica Respect, promovare si respectare a drepturiloromului Promovare siconsolidare a democratiei. Transparenta, justitie economica si socialaAVANTAJELE SI DEZVOLTAREA STATELOR MEMBRENecesitatea integrarii regionale se sprijina pe citeva dintre avantajele pe care le ofera o astfel de solutie. Aceasta integrare permite valorificarea economiei, coordonarea politicilor economice in diverse domenii (comercial, curs de schimb, forta de munca), largirea posibilitatilor de dezvoltare a infrastructurii, cresterea pietii, accesul facil la noi oportunitati de aprovizionare si desfacere, precum si angajarea activa a continentului african in procesul globalizarii, mai ales in conditiile in care Africa este considerata, la ora actuala, una dintre cele mai ramase in urma regiuni de pe glob si care se confrunta cu cele mai mari probleme legate de saracie. Integrarea ofera sanse foarte bune de relansare a industriei si a celorlalte tipuri de activitati. O crestere a concurentei intre tari va determina cresterea competitivitatii, eliminarea intreprinderilor ineficiente si afirmarea initiativei private.De asemenea,cresterea pietii are ca efect sporirea capacitatilor industriale atit de necesare transformarii economiilor tarilor membre din ECOWAS. Investitiile interne, dar mai ales externe, vor avea drept consecinta ridicarea nivelului tehnologic al industriei si celorlalte ramuri ale economiei, posibilitatea valorificarii mult mai eficiente a vastelorresurse naturale ale regiunii, crearea de locuri demunca si reducerea somajului. O alta motivatie legata de necesitatea integrarii deriva din imperativul conectarii la lumea globala. Fenomenul globalizarii reprezinta o caracteristica permanenta a vietii noastre de zi cu zi. Intensificarea cooperarii dintre tari, identificarea problemelor de interes comun precum si a cailor de actiune pentru apararea de amenintarile interne si externe, reprezinta totalitatea motivelor pentrupromovarea integrarii tarilorvest-africane. Totusi, Procesul de integrare inregistreaza performante scazute. Cresterea productiei la nivelul tarilor membre, ca si intensificarea schimburilor comerciale au ramas doar la stadiul de deziderate. Este clar ca doar o atitudine si eforturi comune pot constitui inceputul unei noi ere.Astfel, integrarea economica este una din principalele cai prin care se poate realiza efortul comun al acestor tari, pentru acrea un efect sinergetic. CONCLUZIEECOWAS reprezinta pentru statele membre o modalitate de crestere a legaturiloreconomice regionale si solidaritatea politica. Integrarea regionala, care este in general recunoscuta ca o componenta a strategiei de imbunatatire a cresterii economice, permite beneficii economice si puterea de negociere pe scena mondiala a tarilor vest-africane, care sunt mici, atit la capitolul populatie cit si PIB.Eficienta lor in ceea ce priveste productia poate creste daca au acces la piete mai mari si comercializeaza cu tari dezvoltate, ca o modalitate de deschidere a usii spre transferurile tehnologice necesare pentru dezvoltare. ECOWAS va dezvolta si va crea un mediu adecvat pentru cooperare economica numai in cazul in care economiile statelor membre vor putea sa sustina reforma loreconomica, in scopul de a mentine ratele inalte si durabile de crestere economica si a exporturilor, pentru a oferi oportunitati atractive de investitii pentru companiile straine si pentru a demonstra atit vointa politica cit si dorinta de a implementa protocoale ratificate, tratate si programe. Aceste provocari au drept semnificatie ca ECOWAS trebuie sa accepte noi obiective si principii pentru atingerea lor, cele mai importante fiind o mai mare integrare, institutionalizare si cooperareUniunea Economica si Monetara a Africii de Vest: (UEMOA) Uniunea Economic i Monetar (WAEMU sau UEMOA) a fost creat prin Tratatul semnat la Dakar la 10 ianuarie 1994 de ctre efii de stat i de guvern din apte ri din Africa de Vest: Benin, Burkina Faso, Cote dIvoire, Mali, Niger, Senegal- Tratatul a intrat n vigoare la 1 august 1994, dup ratificarea de ctre statele membre.02 mai 1997, Guineea-Bissau a devenit stat membru de a opta a Uniunii Uniunea monetara a Africii de Vest este caracterizata prin recunoasterea unei monede comune, Francul comunitatii financiare africane (CFA F), care este eliberat de Banca Centrala a Statelor Vest-Africane.-Ca tip de unitate economica este uniune vamala.-Domeniile de integrare si de cooperare includ amortizarea dreptului comercial si crearea convergentelor politicilor macroeconomice.-Obiectivul stabilit: Uniune economica deplina.UEMOA este reprezentat de o cretere logo simboliznd, unitate, solidaritate i complementaritate ntre coast i statele SahelianObiectivele UEMOA Consolidarea competitivitii activitilor economice i financiare ale statelor membre, ca parte a unei piee deschise i competitive i de un mediu raionalizat i juridic armonizat Asigurarea de convergen a performanelor economice i a politicilor statelor membre, prin stabilirea unei proceduri de supraveghere multilateral ntre statele membre a crea o pia comun, bazat pe libera circulaie a persoanelor, mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i dreptul de stabilire al auto-angajat sau de angajat, precum si un tarif extern comun i politica comercial Stabilirea de coordonare a politicilor naionale sectoriale pentru punerea n aplicare a aciunilor comune, i, eventual, inclusiv a politicilor comune n urmtoarele domenii: resurse umane, utilizarea terenurilor, agricultura, energia, industria miniera, transporturi, infrastructur i de telecomunicaii Armonizarea, n msura n care este necesar pentru buna funcionare a pieei comune, legislaiile statelor membre i n special sistemul de impozitare.Cresterea colaborarii dintre ECOWAS si UEMOA (Uniunea Economic si Monetara Vest Africana, cu 8 membri, toti apartinnd ECOWAS ) a condus la crearea unui program comun de actiune ndomeniul liberalizarii comertului si convergenta politiciloreconomice. Ambele comunitatii au fost de acord cu adoptarea de reguli de origine comune pentru impulsionarea fluxurilor comerciale. De asemenea, au adoptat formulare vamale comune si mecanisme de compensare (ECOWAS a fost de acord sa adopte sistemul aplicat de UEMOA). Armonizarea politicilor economice, sociale si a altordomenii s-ar finaliza ntr-o uniune economica. Evolutia economica a gruparii regionale din Africa de Vest este n prima etapa de realizare a acestui ambitios proiect.Proiectul PARIIn Africa de Vest , proiectul PARI (Programme dappui lintgration rgionale de la zone UEMOA / Support programme for regional integration in the WAEMU zone programul de sprijin pentru integrare regionala in zona UEMOA) a avut ca obiectiv sprijinirea UEMOA si a statelor sale membre in ceea ce priveste imbunatairea cadrului juridic si administrativ, stabilirea unei piete regionale si consolidarea cadrului macroeconomic. Desi aceste obiective si indicatori aferenti s-au formulat in termeni foarte generali, evaluarea finala a proiectului a relevat imbunatatirea nivelului procesului de integrare regionala. Mai exact, legislatia elaborata de UEMOA cu privire la uniunea vamala si la liberalizarea comertului intracomunitar era de buna calitate si a fost introdusa in sistemele juridice ale diverselor state membre. Cu toate acestea, libera circulatie a bunurilor, persoanelor, a serviciior si a capitalului, precum si dreptul la libera stabilire erau departe de a fi obtinute. In mod similar, functionarea mecanismului multilateral de supraveghere macroeconomica al UEMOA s-a imbunatatit, insa acest lucru nu a condus inca la o mai buna convergenta a economiilor din zona UEMOA, care era obiecitvul principal. Aceleasi domenii sunt abordate din nou in cadrul proiectului in curs de Integrare economica si Comertopulatia in toate tarile membre UEMOA este in crestere. Tara cu cea mai mare populatie este Cte d'Ivoire, care reprezinta 20,58% din populatia UEMOA, dar nu si cea mai mare suprafata, acest loc fiind ocupat Niger(36,14% din S. UEMOA). Tara cu cea mai mica populatie si suprafata este Guinea-Bissau, constituind doar 1,03% din suprafata UEMOA si 1,58% din totalul populatiei UEMOA.Beneficiile formarii Uniunii Economice Monetare a Africii de Vest- existenta pietei unice, cu cele patru libertati si armonizarea fiscalitatilor indirecte ;-o politica a concurentei care sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei; nu poate exista piata unica fara posibilitatea de a controla acordurile, monopolurile, concentrarile si ajutoarele publice ;-politici comune in scopul realizarii coeziunii economice si sociale a uniunii;-coordonarea politicilor economice a statelor membre, obligatorie la un nivel al interdependentei, cand o masura de politica economica a unui stat depaseste sfera actiunii sale - spatiul national; armonizarea politicilor si recunoasterea mutuala.-moneda comuna este o contraparte a integrarii pietelor nationale de factori de productie (mai ales, munca si capital) si a pietelor de bunuri; uniunea monetara conditioneaza si determina cresterea mobilitatii bunurilor si factorilor de productie;- cu o moneda unica riscul de schimb intra-regionaldispare si se elimina costurile datorate recurgerii la diferite instrumente de acoperire a acestui risc;-se elimina costurile de tranzactie datorate "trecerii de la o moneda la alta-posibilitatea reducerii costurilor de intermediere bancara si convergenta ratelor dobanzii;-intarirea disciplinei financiare, reducerea instabilitatii si incertitudinii, dezvoltarea cooperarii economice;-atragerea unei fractiuni importante a economiei mondiale sub forma investitiilor directe si de portofoliu.Uniunea Vamal i Economic a Africii Centrale UVEACUniunea Vamal i Economic a Africii Centrale (UVEAC) a fost creat n 1964 n urma semnrii de ctre 4 state (Congo, Gabon, Republica Africa Central i Camerun) a Tratatului de la Brazzaville (Congo), care i extinde aria de cuprindere n urma ratificrii Tratatului de la Libreville (Gabon), n octombrie 1983, i care ncepe s fiineze sub o nou titulatur Comunitatea Economic din Africa (CESAC) cu nc 6 noi membri (Burundi, Guineea Ecuatorial, Ruanda, Sao Tome i Principe, Ciad i Zair).Toate ncercrile de integrare african au euat din cauz c: Ele n-au ieit prea mult din proiecte i tratate; S-au limitat la forme incipiente i simple de cooperare economic; N-au avut fora instituional i decizional; i c, datorit acestor i altor slbiciuni, n-au schimbat, prea mult, n bine, situaia economic i social a Africii.Nscute pe un teren slab, sub toate aspectele, ele nu puteau fi altfel dect neputincioase, puin eficiente i fr perspective.Tema 3: Tendine integraioniste n economia mondial C. Zona europeann 2012 i-a fost decernatPremiul Nobil pentru Pace, pentru c peste ase decenii a contribuit la progresul pcii i reconcilierii, democraiei i drepturilor omului nEuropa.Uniunea European: 504 de milioane de locuitori 28 de riEconomia Uniunii Europene Uniunea Europeana reprezinta un puzzle format din 28 de state membre, organizat pe baza a doua principii: Interguvernamentalism - puterea de decizie apartine statelor membre, iar deciziile comune se iau in unanimitate Supranationalism - se transfera o parte din puterea de decizie de la nivel national la nivel comunitarPrincipiile de funcionare ale UE Principiul subsidiaritii: UE nu trebuie s-i asume sarcini ce se potrivesc mai bine administraiilor naionale, locale sau regionale Principiul proximitii: toate nivelurile de guvernare trebuie s aib drept scop apropierea de ceteni, printr-o organizare corespunztoare a activitii lor Principiul parteneriatului: colaborarea i implicarea n procesul de decizie a autoritilor de la nivel european, naional, regional i local, n vederea realizrii unei guvernri solide. Geneza si evolutia integrarii economice in europa postbelica In perioada posteblica au aparut planuri de reconstructie europeana: utopice, cum ar fi acela de inlaturare a hegemonului pragmatice, care au condus la crearea unor structuri institutionale comune: OEEC(OECD), CAER, AELS, Comunitatile Europene, Uniunea EuropeanaNevoia de integrare a fost dictata de: dorinta de obtinere si mentinere a stabilitatii militare si politice prin mijloace economice; nevoia de a obtine crestere si dezvoltare economica intr-un alt plan decat cel national redefinirea sferelor de influenta Redefinirea sferelor de influent a nsemnat: influenta Uniunii Sovietice asupra statelor baltice si a celor central si est europene (cu unele incercari de patrundere in Franta si Italia) Influenta Statelor Unite asupra vestului EuropeiStatele vest europene aveau, in acel moment, asteptari diferite: Franta- considera ca o apropiere de Germania ar contrabalansa influenta Marii Britanii si a Statelor Unite Marea Britanie si Statele Unite considerau integrarea vest europeana o contrapondere la puterea Uniunii Sovietice Germania vedea in formarea unor structuri integrative posibilitatea de a recastiga pozitia detinuta inainte de razboi Italia - dorea sa faca uitata perioada Mussolini

Particularitile i dinamica regionalismului european Integrarea european trebuie studiat ca un proces complex i nu ca un inventar de etape mai mult sau mai puin interdependente; Integrarea european a fost, n mare msur, un fenomen cu pronunat tent politico-ideologic, nefiind ghidat de minuioase calcule economice care s evidenieze distinct costurile i beneficiile unui astfel de proces;Planul Marshall (1947) Face parte din ajutorul american acordat continentului european, care a cuprins: fonduri acordate sectorului militar (GARIOA) Fonduri pentru reabilitare economica prin intermediul Natiunilor Unite Fonduri nerambursabile (22 miliarde USD, reprezentand 15% din bugetul american) Formarea Organizaiei Europene de Cooperare Economic OECE (1948): Austria, Belgia, Danemarca, Elveia, Frana, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia i Turcia. n 1949 n organizaie au intrat i R. F. Germania, iar n 1959 Spania. n septembrie 1961, statele membre ale OECE, mpreun cu Statele Unite i Canada, au ncheiat un acord privind crearea Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), care a preluat funciile OECE.Principalele momente ale constructiei europene au fost Planul Marshall (1947) Formarea Organizaiei Europene de Cooperare Economic (O.E.C.E.) (1948) Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (1952) CECO Uniunea Europei de Vest (1955) Comunitatea Economica Europeana (ECE) (1958) EURATOM (1958) Uniunea Europeana (1992)---------------------------------------- A.E.L.S. (Asociaia European a Liberului Schimb (European Free Trade Association, EFTA) a fost nfiinat n 1960. Membrii actuali: Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia. C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) nfiinat n 1949. Membri: URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria i Romnia. (Mongolia, Cuba, Vietnam)Cile integrrii europene Primul pas n direcia integrrii de tip modern a fost fcut n 1948 prin crearea Benelux (Belgia, Nederland (rile de Jos) i Luxemburg) i 1951 CECO (Comunitatea Economic a Carbunelui i Oelului) A doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la Roma, n anul 1957 , a dou tratate i formarea Comunitii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) i Comunitii Economice Europene (CEE), la care au participat aceleai ase ri n cadrul CECO. A treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la Paris n 1967, un tratat de fuziune a celor trei comuniti (CECO, EURATOM i CEE) avnd aceleai organe de conducere i un buget comun Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO) Integrare bisectoriala, realizata pe baza Acordului (Tratatului) de la Paris (1951) State membre; Italia, Franta, Germania, Belgia, Olanda , Luxemburg Scop: Punerea sub control comun a resurselor necesare reconstructiei economiei europene mai buna exploatare a resuselor rare Cresterea productiei de otel, dar si a utilajelor produse cu acestaEURATOM Infiintata prin Tratatul de la Roma (1957) Membrii fondatori: Italia, Franta, Germania, Belgia, Olanda , Luxemburg Scop: cresterea surselor de energie destinate dezvoltarii economiei europeneComunitatea Economica Europeana Infiintata prin Tratatul de la Roma (1957) Membrii fondatori: Italia, Franta, Germania, Belgia, Olanda , Luxemburg Scopul CEE: liberalizarea circulatiei bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor intre statele membre. Constituirea ZCLEtapa Uniune vamal (a.1967) Eliminarea complet dar treptat a taxelor vamale de import i export la produsele industriale i agricole; Eliminarea treptat a restriciilor cantitative i a altor bariere cu efect echivalent; Instituirea unui sistem unitar de impozite interne indirecte; Adoptarea unui tarif vamal comun i a unei legislaii vamale unitare; Armonizarea reglementrilor cu privire la concuren la nivelul ntregului spaiu integratPiaa Unic (a.1987)Piaa Unic European reprezint un proiect iniiat de ctreJacques Deloresi care i-a gsit finalitatea la 1 ianuarie 1993, prin naterea a ceea ce numim astzi Single European Market. A intrat n vigoare n 1987, dup ratificarea Actului Unic European.Piaa Unic presupune:1987 a intrat n vigoare, dup ratificare, Actul Unic European care pune bazele Pieei Unice Interne a celor patru liberti Libera circulaie a capitalurilor, forei de munc, bunurilor i serviciilor, nlturarea controalelor la frontierele interne ale comunitilor; Armonizarea ratelor TVA; Recunoaterea reciproc a standardelor i a procedurilor de certificare a calitii, Dreptul de reedin fr deinerea obligatorie a unui loc de munc. Politic comercial autentic comun (nu doat tarif vamal comun); Control comunitar asupra politicii concurentiale; Fonduri structurale sporite; Majoritate calificat n Consiliu.Actul Unic European A stabilit un program legislativ format din 300 de directive menite a elimina barierele fizice (legate de verificarile la frontiera), tehnice (generatoare de obstacole legislative si de reglementare) si fiscale, generate de taxele indirecte si accize Piata interna Jacques Delors a numit-o unul din motoarele UE, dar spunea despre ea nu te poti indragosti de Piata interna Constructia pietei interne trebuia sa trasforme Europa intr-o superputere Prin eliminarea obstacolelor de natura tarifara, companiile puteau obtine mai usor noi economii la scara Cresterea concurentei transfrontaliere determina eliminarea de pe piata a firmelor necompetitive Principiile de functionare ale Pietei interneCele patru libertati Libera circulatie a bunurilor Libera circulatie a capitalului Libera circulatie a persoanelor Libera circulatie a serviciilor si libertatea de stabilire Liberalizarea Fluxurilor de bunuri i serviciiLibera circulaie a mrfurilor:1968 realizarea uniunii vamale1984 acord cu privire la simplificarea formalitilor la frontiere1988 a fost introdus un document unitar unic privind extinderea mrfurilor n interiorul ComunitiiLibera circulaie a serviciilor:1993 serviciile bancare complet liberalizate1994 pia unic de asigurri1996 pia unic de investiiiEtapele integrrii (rezumat): Zona de comert liber n baza Tratatelor de la Roma(1957) Uniune Vamala (1967) 1987 Actul Unic European (Piata Unica Interna) Recunoasterea reciproca Euroscleroza de la inceputul anilor 1980 Lipsa competitivitatii la nivel global Progres scazut al nivelului de integrare 1985 -Comisia a elaborat Carta Alba privind Completarea pietei interne - pana la sfarsitul anului 1992 Uniunea Europeana Creata prin Tratatul de la Maastricht (1991) Se sprijina pe trei piloni: Comunitatea Europeana Justitie si Afaceri Interne Politica Externa si de Aparare ComunaUniunea Europeana Communitatea EuropeanaPolitici Comune (ex. agricole, sociale, comerciale, de mediu, asupra competitiei, de dezvoltare, etc.) Uniunea Monetara Cetatenia UniuniiPolitica externa side securitate comunaToate domeniile politicii externePolitica de securitate si aparare in EuropaAfaceri interne si justitie Azil si imigrareControlul frontierelor Externe Cooperare in domeniul juridic Cooperare in politie si Europol

Structura pilonilorTratatul de la Maastricht

Tratatul de laMaastricht: Distribuia competenelor ntre UE i statele membreCompeteneexclusive UECompetenepartajate(UE & state membre)CompeteneUEde asisten

n acest caz, Uniunea este singura care are funcii legislative i poate emite documente juridice cu caracter obligatoriu.

Statele membre nu se pot implica n aceste domenii dect cu acordul Uinunii.nacest caz, att Uniunea ct i statele membre au funcii legislative.

Statele membre pot face uz de prerogativele lor doar n cazul n care Uniunea nu se implic.nacest caz, Uniunea are dreptul s ia msuri de asisten, coordonare sau completare a msurilor luate de statele membre, fr ca Uniunea s vin s nlocuiasc prerogativele statelor membre.

Exemple:Exemple:Exemple:

Uniunea vamal

Stabilirea regulilor concureniale necesare funcionrii pieei interne

Politica monetar (pentru statele care au adoptat moneda Euro)

Conservarea valorilor biologice maritime

Politica comercial comunPiaa intern

Politica social

Agricultur i pescuit

Mediu

Protecia consumatorilor

Energie

Conservarea spaiului libertii, securitii i justiiei

etc.Protejarea i ameliorarea sntii umane

Industrie

Cultur

Turism

Educaie general i profesional, tineret i sport

Protecie n cazul producerii catastrofelor

Cooperarea n domeniu administristrativ

Beneficiile asteptate ale integrarii economice Raportul Cecchini (1988). Efecte de cost si economisire : Efecte statice de comert: beneficii generate de posibilitatea oferita autoritatilor publice de a cumpara de la cei mai ieftini furnizori Efecte asupra competitivitatii: scaderea preturilor ca urmare a cresterii concurentei Efecte de restructurare: reorganizarea sectoarelor industriale si a companiilor individuale Beneficiile asteptate ale integrarii economiceReducerea costurilor genereaza doua tipuri de beneficii: Directe - ca urmare a eradicarii frontierelor economice Indirecte - ca urmare a restructurarii economice, cresterii schimburilor comerciale si a economiilor la scara Rezultate: Scaderea preturilor de consum Crearea de noi locuri de muncaUniunea economic i monetar Uniunea economic i monetar reprezint o etap superioar a integrrii multinaionale, care presupune: strns coordonare a politicilor economice ale statelor membre politic monetar comun moned unic un sistem instituional care s coordoneze i administreze politica monetar liberalizarea fluxurilor de capitaln cadrul Consiliului European de la Madrid din iunie 1989, conductorii Uniunii Europene adopt un plan n trei faze n favoarea unei uniuni economice i monetare (UEM). Acest plan devine parte component a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea European, adoptat de ctre Consiliul European n decembrie 1991.Etapele formarii UEM Prima etap, (1 iulie 1990 i 31 decembrie 1993) ale crei elemente centrale au fost stabilite nainte de Maastricht a reprezentat etapa consolidrii pieei si a marcat nceputul perioadei de creare a structurilor economico-instituionale proprii uniunii economice si monetare. Obiectivul central al acestei etape l-a constituit creterea convergenei politicilor economice i a cooperrii ntre bncile centrale n scopul ncorporrii practicilor monetare ale statelor membre n cadrul Sistemului Monetar European. Cea de-a doua etap a nceput la 1 ianuarie 1994 i s-a ncheiat la 31 decembrie 1998. n timpul acestei etape, pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene statele membre au fost constrnse de a evita deficitele bugetare excesive, i de a iniia pai spre independena bncilor centrale. n procesul de cretere a independenei bncilor centrale, Tratatul le interzice acestora acordarea de faciliti de creditare guvernamentale sau de achiziii de instrumente privind datoria public direct de la acestea. Etapa a treia, a nceput la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor de schimb irevocabile ntre monedele statelor participante i n raport cu euro. Ecu a fost nlocuit de ctre euro (2002), i acesta a devenit moneda oficial a statelor membre care particip n totalitate la politica monetar comun. Zona euro: Austria, Belgia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania i rile de Jos. Slovenia a aderat la zona euro n 2007, fiind urmat de Cipru i Malta n 2008, Slovacia n 2009, Estonia n 2011 i Letonia in 2014.Structura instituional a Uniunii Economice i Monetare este dat n principal de ctre Banca Central European i bncile centrale ale statelor membre care, mpreun formeaz Sistemul European al Bncilor Centrale. Din acest sistem mai fac parte i bncile centrale ale statelor membre care nu fac parte din zona Euro, i care nu particip la luarea deciziilor cu privire la politica monetar unic pentru zona Euro. Obiectivul declarat al SEBC l constituie: meninerea stabilitii preurilor definirea i implementarea politicii monetare unice, crearea i deinerea de rezerve valutare ale statelor participante asigurarea stabilitii sistemului financiar.Acordul European de Liber Schimb (AELS)Acordul European de Liber Schimb (The European Free Trade Association - AELS) a luat fiin la 3 mai 1960, ca alternativ a statelor europene care nu erau admise sau nu doreau s se alture Comunitii Economice Europene (astzi Uniunea European). Islanda, Norvegia, Elveia i Liechtenstein sunt membre ale AELS, dintre care numai Norvegia i Elveia sunt membri fondatori. Spre deosebire de Uniunea European ns, AELS nu este o uniune vamal, ceea ce nseamn c fiecare stat membru AELS poate stabili, n principiu, liber taxele vamale i politica comercial extern privind state tere (non-AELS). Obiective stabilirea unei zone de comer liber ntre parteneri (se au n vedere produsele industriale, agricole, piscicole etc.); liberalizarea comerului cu servicii, a investiiilor, achiziiilor publice etc; furnizarea proteciei pentru drepturile de proprietate intelectual; stabilirea unor reglementri pentru evitarea i rezolvarea disputelor ntre pri; mbuntirea permanent a acestora pentru a fi ct mai eficiente lund n considerare i schimbrile din cadrul OMC.Spaiul Economic European (SEE)Spaiul Economic European (SEE, European Economic Area) a luat fiin la data de 1 ianuarie 1994 n urma acordului semnat la data de 2 mai 1992 ntre statele participante la Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) i statele membre UE. Acest acord pune bazele unei piee unice guvernate de aceleai reguli de baz ce au ca scop s permit mrfurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor s circule liber n cadrul SEE, ntr-un mediu deschis i competitiv, un concept cunoscut drept cele patru liberti. Spaiul Economic European (SEE) unete cele 27 state membre UE i cele trei state SEE AELS (Islanda, Liechtenstein i Norvegia) ntr-o pia intern guvernat de aceleai reguli de baz. Aceste reguli au ca scop s permit mrfurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor s circule liber n cadrul SEE, ntr-un mediu deschis i competitiv, un concept cunoscut drept cele patru liberti.Spaiul Schengen Zon de circulaie liber nEuropa, n conformitate cuAcordul de la Schengen, 1985. Statele membre ale acestui spaiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane lafrontiereledintre ele, astfel nct este (sau va fi) posibil trecerea frontierei ntre oricare dou asemenea state fr prezentare de acte de identitate i fr opriri pentru control. Pn n prezent, 30 de state au aderat laAcordul Schengen, dintre care 27 l-au i implementat O politic comun pentru viza faciliteaz intrarea legal a vizitatorilor n UE.Gigantismul in cifre al UE Produsul intern brut al UE (PIB) tot ceea ce produce economia n materie de bunuri i servicii este n cretere constant. Ca urmare a alturrii noilor state membre la UE n 2004, PIB-ul UE l-a depit pe cel al Statelor Unite. PIB-ul UE in a.2012 constituia 17,6 mlrd.dol. SUA.

Efectul de Domino si grupul PIIGS Cinci ri din zona Euro (n care se afl 17 state) au primit mprumuturi pentru a evita intrarea n incapacitate de plat, dar criza datoriilor publice struie, provocnd un efect de domino la nivelul ratingului de ar pentru majoritatea naiunilor afectate. Cele mai putin performante tari din zona euro fiind grupate sub acronimul PIIGS:Extinderea UE Uniunea European este deschis oricrui stat european care ndeplinete criteriile democratice, politice i economice pentru dobndirea calitii de membru. n urma mai multor extinderi, UE a crescut de la ase la 28 de membri. Alte state candideaz la aderare. Fiecare tratat ce admite un nou membru necesit aprobarea n unanimitate a tuturor statelor membre. De asemenea, naintea fiecrei extinderi, UE va evalua propria capacitate de absorbie a noilor membri, precum i abilitatea propriilor instituii de a funciona corespunztor n continuare. Extinderile succesive au ntrit democraia, au conferit securitate Europei i au sporit potenialul su comercial i de cretere economic. Misiunea Europei pentru secolul XXI garantarea pcii, a prosperitii i a stabilitii pentru cetenii Europei; consolidarea reunificrii continentului; asigurarea securitii pentru cetenii si; promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate; soluionarea provocrilor globalizrii i prezervarea identitii popoarelor europene; favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabil i protecia mediului, respectarea drepturilor omului i a economiei sociale de pia; EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE pare a fi, la prima vedere doar un proces spaial care presupune adugarea de noi teritorii unui spaiu anterior format Ea este ns, n acelai timp i un proces structural deoarece fiecare etap a extinderii a presupus modificarea structurilor entitii acceptate, dar i a celei primitoare ceea ce a condus n mod obligatoriu la formarea unui alt spaiu, modificat i alterat n care entitatea nou obinut nu a reprezentat, din punct de vedere al substanei, suma entitilor componente. Marea extindere: unificarea unei Europe divizate

Extinderea UE pe scurt

6Membri fondatori:1951/1957Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg,Olanda

9Extinderea spre nord:1973Danemarca, Marea Britanie, Irlanda

12Extinderea spre sud:1981Grecia,1986Portugalia, Spania

15Extinderea AELS:1995Finlanda, Austria,Suedia

27Extinderea spre est:2004Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria, Cipru,2007Bulgaria,Romnia, 2013Croaia

?State candidate: Islanda, Macedonia, TurciaPoteniali candidai: Albania, Bosnia-Heregovina, (Kosovo), Muntenegru, Serbia

Extinderea: de la ase la 27 de riEuropenizarea: se realizeaz prin trei tipuri de mecanisme: Primul este cel al armonizrii instituionale Cel de-al doilea este legat de schimbarea structurilor de oportunitate autohtone care conduc la schimbarea regulilor jocului n politic i n afaceri. Cel de-al treilea este legat de crearea convingerilor i ateptrilor prin difuziunea multilateral de idei i experiene n etapele procesului de extindere se pot identifica similitudini i diferene semnificative, dintre care amintim: Pn n prezent, economiile statelor membre admise ulterior formrii Comunitilor, cu exceptia sracilor (care erau, n momentul admiterii aproximativ la fel de sraci- privit din perspectiva PIB/locuitor- ca si unele din statele candidate) au fost considerate drept economii de piat funcionale, n ciuda existentei unui anumit grad de control si centralizare a activittii economice. Integrarea n Uniunea European a statelor din primele patru etape de extindere nu a fost o experient integrativ nou, ele fcnd parte, pn n momentul n care au devenit membrii cu drepturi depline ai acesteia fie din zona de comert liber a AELS fie din Spatiul Unic European. Din acest motiv, ele au cunoscut forme, instrumente i tipuri de integrare proprii economiilor de pia. Etapele anterioare ale extinderii, premergtoare celei de-a cincea, au adus n rndul statelor membre dou tipuri de parteneri Contextul geopolitic n care s-a desfsurat extinderea spre est a Europei Ultimul deceniu a fost ferit de socuri masive de genul celor declansate de criza petrolului sau de cea a datoriilor externe, ns a pus pe tapet probleme noi, cum ar fi terorismul cu toate implicaiile lui economice i geostrategice Cresterea rolului si a importantei corporatiilor transnationale n cadrul procesului de integrare global si regional n ultimele trei decenii a determinat o reconsiderare a pozitiei Uniunii Europene fat de trile central si est europene Uniunea European traverseaz, n ultimul deceniu, o perioad de crestere si dezvoltare a procesului integrativ spre noi formeBeneficii ale extinderii Din punct de vedere politic, beneficiile decurg n principal din: participarea la procesul decizional, stabilitatea sistemului democratic, creterea siguranei cetenilor consolidarea poziiei n raport cu terii Din punct de vedere economic beneficiile sunt date n principal de: accesul liber la piaa unic, (care de altfel se poate uor transforma n cost n absena unui grad adecvat de competitivitate) accesul la fondurile structurale i la Fondul de Coeziune, care se ndreapt spre economiile cu un grad de dezvoltare cuprins n parametri inferiori mediei comunitare, creterea capacitii de a atrage investiii strine prin creterea stabilitii legislativ-instituionale dictat de adoptarea aquis-ului comunitar Prin prisma efectelor generate pe piaa intern, beneficiile apar ca urmare a efectelor statice de creare i deturnare de comer, scderii costurilor de producie datorate eliminrii taxelor vamale accelerrii creterii economice impulsionrii ramurilor productoare de produse pentru export. Din perspectiva politicii de dezvoltare regional beneficiile nseamn accesul la fondurile structurale i la fondul de coeziune transferul de know-how, dezvoltarea infrastructurii regionale echilibrarea diferenelor dintre regiuni. Costuri pentru piaa unic, sunt date de : creterea deficitului comercial ca urmare a aplicrii tarifului extern comun dar i ca urmare a aplicrii schemelor de preferina comunitare din cadrul Sistemului Generalizat de Preferine Vamale al Uniunii Europene. Ptrunderea pe piaa intern a unor produse din tere ri, ca urmare a scderii proteciei tarifare dar i a produselor comunitare pot elimina de pe pia firmele necompetitive, genernd omaj i scderea venitului mediu. Din perspectiva politicii de dezvoltare regional, costurile sunt date n principal de construcia instituional dar i de eventuala apreciere a monedei naionale ca urmare a infuziilor masive de capital, cu efecte negative asupra exporturilor. Politica agricol comun va genera o cretere a costului produselor agricole i implicit o cretere a cheltuielilor pentru hran ale populaiei, iar subveniile i plile compensatorii pot ntrzia restructurarea agriculturii Criteriile de la Copenhaga Criteriul politic , care cuprinde: Stabilitatea instituiilor Garantarea drepturilor omului Respectarea drepturilor i protecia minoritilor Criteriul economic , care cuprinde: Existena unei economii de pia funcionale Capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul Uniunii Capacitatea de a-i ndeplini obligaiile de membru, inclusiv de a adera la obiectivele politice, economice i la uniunea monetar DEZVOLTAREA INTEGRRII EUROPENE PRIN EXTINDERE

PRINCIPIILE I CRITERIILE ADERRII LA UE (I)DECLARAIA POLITIC A UETOATE RILE CANDIDATE VOR ADERA LA UE PE BAZA ACELORAI CRITERII I VOR FI JUDECATE DUP PROPRIILE MERITE, PARTICIPND CU UN STATUT EGAL LA PROCESUL DE ADERARE, CARE ESTE EVOLUTIV I CUPRINZTORPRINCIPIILE: MERITUL PROPRIU; DIFERENIEREA; AJUNGEREA DIN URM. PRINCIPIILE I CRITERIILE ADERRII LA UE (II)Criteriul Cerinele pentru ndeplinirea criteriului

CRITERIUL (1) Stabilitatea instituiilor care garanteaz democraia, statul de drept, POLITIC drepturile omului, respectul i protecia minoritilor;

CRITERIUL (2a) Existena unei economii de pia funcionale;ECONOMIC (2b) Capacitatea de a face fa presiunii competitive i forelor pieei n cadrul UE

CRITERIUL Capacitatea de a ndeplini obligaiile care i revin ca membru al UE, INSTITUIONAL inclusiv aderarea la scopurile politice, economice i monetare, respectiv preluarea acquis-ului UE Capacitatea administrativ de a aplica acquis-ul i de a asigura respectarea lui prin structurile administrative i judiciare

STADIUL I PERSPECTIVA NDEPLINIRII CRITERIULUI ECONOMIC DE CTRE RILE CANDIDATE OCTOMBRIE 2004ara candidatEconomia de pia

este funcionalface fa presiunii competitive

a) Bulgariab) Romniadadaviitorul apropiatviitorul apropiat

STRATEGIA DE PRE-ADERARE (I)ConinutInstrumente

1. Stabilirea de prioriti i asisten financiar pentru ndeplinirea criteriilor de aderare Parteneriatul de aderare; Acordul de asociere; Fondurile destinate rilor candidate PHARE, ISPA, SAPARD; Programe naionale pentru adoptarea acquis-ului comunitar, de dezvoltare economic, a agriculturii, rural etc; Participarea la unele programe ale UE (educaie, energie, transport, cercetare .a.); Rapoarte anuale de evaluare a progresului n ndeplinirea criteriilor de aderare;

STRATEGIA DE PRE-ADERARE (II)ConinutInstrumente

2. Pregtirea negocierilor pentru aderare3. Negocierea aderrii4. ncheierea negocierilor de aderare Examinarea analitic a prelurii acquis-ului comunitar; Elaborarea documentelor de poziie de ctre fiecare ar candidat i de ctre cele 25 state membre (poziie comun) pentru fiecare dintre cele 31 de capitole ale acquis-ului comunitar; Conferine bilaterale interguvernamentale ntre statele membre i fiecare ar candidat pentru negocierea documentelor de poziie; Semnarea i ratificarea acordurilor de aderare.